Anything related to city infrastructure, such as:
Roads Airport Parkings Bridges Motorways/Expressways Traffic Issues

...and other infrastructure related projects from around Cluj and its surroundings.


http://img210.imageshack.us/img210/8402/blal.jpg

http://img7.imageshack.us/img7/5523/bla2s.jpg

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/4386386/3/dsc-6438.jpg

Aeroportul reduce chiriile pentru a-i atrage pe comercianţi


Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Radu Bica, a anunţat că pasajul care va facilita accesul între cele două noi terminale de pasageri ale Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca va fi inaugurat peste aproximativ două săptămâni.

După ce şi acest pasaj va deveni funcţional, ambele terminale vor putea funcţiona la capacitate maximă. Bica nu exclude posibilitatea ca preţul de închiriere a spaţiilor comerciale din incinta aeroportului să fie diminuat semnificativ.

Administraţia judeţeană, sub a cărei autoritate se află Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, se pregăteşte să inaugureze pasajul care va lega cele două terminale de pasageri, destinate sosirilor şi plecărilor. Lucrările la terminale s-au derulat pe parcursul ultimilor doi ani şi, deşi ambele au fost date în folosinţă, până în prezent nu au funcţionat la capacitate maximă.

“Pe parcurs s-au mai tot derulat o serie de lucrări de verificare, atât la terminalul de sosiri, cât şi la cel de plecări. Acum, după ce se va finaliza şi pasajul care va facilita accesul dintr-un terminal în celălalt, traficul de pasageri se va fluidiza, iar procedura de îmbarcare – debarcare va fi cu mult uşurată”, a explicat vicepreşedintele CJ, Radu Bica. El a precizat că deşi societatea Astaldi, constructor al celor două terminale şi al pasajului, nu avea un termen fix pentru finalizarea acestuia din urmă, lucrările au fost grăbite.

Pasajul are o suprafaţă desfăşurată de 6.000 de metri pătraţi. Investiţia a fost evaluată la şase milioane de euro şi s-a derulat în baza unui credit furnizor, urmând ca administraţia judeţeană să achite costurile în următorii şapte ani. Spaţiile din incinta pasajului sunt destinate activităţii de comerţ. “Sper că pe parcurs vom reuşi mai uşor să atragem spre aeroport agenţii economici. Din păcate, spaţiile din incinta terminalelor nu prea au avut succes, fiind închiriate doar parţial”, a spus Bica.

Un motiv pentru care nimeni nu se grăbeşte să investească în zonele comerciale din aeroport se leagă şi de dificultăţile economice, care îi determină pe agenţii economici să fie mai rezervaţi, crede vicepreşedintele CJ Cluj. Totuşi, pot fi găsite şi alte metode pentru a sparge gheaţa: “Poate că nici preţurile nu i-au încurajat. Vom realiza un raport de evaluare pentru a vedea exact care este motivul pentru care licitaţiile nu prea au ofertanţi. Dacă va fi necesar, vom mai scădea din preţul de chirie”, a dat asigurări Radu Bica.

http://ziuadecj.ro/action/image?ID=13130

CFR a îngropat proiectul de renovare a pasajului din Gara Cluj



Călătorii au solicitat amenajarea de rampe pentru cărucioare în pasajul subteran, însă au fost refuzaţi de CFR, care abia are bani pentru a repara scările.

Oficialii Regionalei CFR Cluj promit că, până la finele anului, pasajul care traversează calea ferată în Gara Cluj va fi doar “cosmetizat”. Deşi lucrările de modernizare au fost scoase la licitaţie şi adjudecate anul trecut, contractul a fost suspendat din lipsă de fonduri. Şeful Regionalei, Gheorghe Şurubaru, spune că de repararea scărilor la pasaj se vor ocupa, probabil, cei care lucrează şi la înălţarea peroanelor.

Municipalitatea clujeană a primit la finele săptămânii trecute, la întrunirea cu cetăţenii din cartierele Iris, Dâmbul Rotund şi Bulgaria, organizată la societatea Remarul 16 Februarie, reclamaţii referitoare la starea pasajului subteran de traversare a liniilor ferate din Gara Cluj. “Văd că tot se încearcă să se repare acest pasaj, că văd că e închis pentru lucrări. Aşa că ar trebui amenajată o rampă pentru biciclete şi cărucioare într-o parte a scărilor. Să facem şi noi o treabă ca în Europa”, a spus un clujean.

Prezent la întrunire în calitate de consilier local, directorul Regionalei CFR Cluj, Gheorghe Şurubaru, a replicat că acest lucru nu este posibil. “La jumătatea lucrării de modernizare a pasajului am rămas fără bani. Peronul cinci a fost ridicat, iar toată lumea poate traversa prin dreptul trecerilor la nivel amenajate în gară”, a afirmat Şurubaru. Acesta a explicat că în mijlocul unei lucrări nu se pot face modificări pentru amenajarea de rampe în pasaj. “Panta nu permite, ar însemna să modific toată structura scărilor, dar şi proiectul, şi nu putem face acest lucru”, a adăugat acesta.

Vechea conducere a Regionalei CFR Cluj preciza, la începutul acestui an, că lucrările de modernizare a Gării Cluj sunt în grafic, chiar dacă proiectul a înregistrat întârzieri. “Continuăm transformarea gării într-una modernă, proiectul este în linie dreaptă. Acum avem două contracte în derulare. Unul pentru reparaţiile la peroane şi copertine, de 1,4 milioane de lei, câştigat la licitaţie de societatea Construct Invest din Alba. Al doilea este pentru reabilitarea tunelului (pasajului – n.red.). De acesta se ocupă societatea Vest Construct din Braşov, contra sumei de 800.000 de lei”, declarau oficialii Regionalei în luna ianuarie.

Acum, şeful Regionalei CFR Cluj, Gheorghe Şurubaru, consilier local PDL, susţine că lucrurile nu sunt la fel de “roz”. “Fondurile pentru pasajul subteran s-au epuizat. Acestea proveneau din fonduri TSSP (Programul Sectorial de Sprijinire a Transporturilor, finanţat prin acord de împrumut cu băncile europene – n.red.). Am primit în 2008 bani, însă anul acesta s-a primit dispoziţie să oprim lucrările la pasaj, finanţate din aceste fonduri. Am primit dispoziţie să oprim lucrările şi să suspendăm contractul cu Vest Construct Braşov până la finele anului”, a afirmat Şurubaru.

Acesta a adăugat că, având în vedere situaţia, până la sfârşitul anului pasajul subteran va fi măcar cosmetizat şi se vor repara scările. “Oricum, executăm lucrări la partea de ridicare a peroanelor şi aducerea lor la standarde europene. O să facem noi şi reparaţiile la scările de la pasaj. Nu ştiu dacă societatea Vest Construct Braşov a încasat ceva din contract. Acestea sunt chestiuni tehnice. Cert este că le-am adus la cunoştinţă situaţia şi aşteptăm să fie deblocate fondurile”, a spus şeful Regionalei CFR Cluj.

Contactaţi telefonic, reprezentanţii Vest Construct Braşov au menţionat că există multe societăţi cărora li s-au suspendat contractele cu CFR. “Avem un contract pentru pasajul din Gara Cluj. Normal că ne interesează, pentru că sunt bani la mijloc. Aşteptăm să vină din nou banii. Cei de la Regionala Cluj ştiu exact când”, a spus un împuternicit al Vest Construct Braşo, care a refuzat să-şi dezvăluie identitatea.

Regionala CFR Cluj, datoare la Electrica

Regionala CFR Cluj a fost obligată de Tribunalul Comercial la plata a peste 17 milioane de lei pentru consumul de energie electrică. Sentinţa este a doua de acest gen. Prima, pentru o datorie de 23 de milioane de lei, este pusă deja în executare. Sumele s-au acumulat din facturi emise de Electrica şi penalizările pentru întârziere.

în vara acestui an, Electrica a acceptat chiar plata eşalonată a datoriilor, însă CFR a respectat doar două luni acordul. Dacă în luna iulie 2008, Regionala de Căi Ferate Cluj a reuşit să achite 1.256.006 lei dintr-o factură de 1.793.834 lei, s-a ajuns ca, în iunie 2009, regionala să poată plăti doar 318 lei din factura lunară în valoare de 1.939.285 lei. Reprezentanţii Regionalei de Căi Ferate Cluj s-au arătat însă optimişti, mizând pe sprijinul guvernului pentru stingerea datoriilor.

http://interaccess.org/blog/wp-content/uploads/2008/03/security-camera.jpg

Vitezomanii din oras vor fi potoliti de camerele video


Arterele recent modernizate din municipiul Cluj-Napoca permit soferilor sa depaseasca viteza regulamentara, cu atat mai mult noaptea, cand traficul este mult mai redus. Reprezentantii Serviciului de Politie Rutiera Cluj-Napoca au recunoscut ca aceasta problema exista, dar, deocamdata, singura solutie este indesirea monitorizarii cu aparate radar.

Printre strazile aflate pe lista vitezomanilor se afla Tache Ionescu, Traian Vuia, Frunzisului sau Calea Dorobantilor. “Aparatele radar sunt mai des amplasate in zona decat inainte de modernizarea strazii (Calea Dorobantilor – n.red.). Incercam sa implinim neajunsurile din dotare si schimbam des locul de amplasare al radarelor. 45-50 de minute stam intr-un punct, apoi schimbam pentru a fi mai eficienti”, a declarat pentru citynews.ro, seful Politiei Rutiere Cluj-Napoca, Florin Goia.

Acesta sustine ca in cazul unor artere atat de late, pragurile de sol pentru reducerea vitezei nu sunt o solutie. “In aceste cazuri s-ar obtine un efect nedorit. Pragurile de sol ar aduce un castig la scaderea vitezei, dar am pierde din fluenta traficului. S-ar ajunge la cozi interminabile. Noi ne punem mari sperante in camerele video care vor functiona din aceasta luna. Ne va ajuta mult acest sistem, mai ales ca va monitoriza marile intersectii. Vom putea sa luam masuri impotriva celor care blocheaza intersectiile. Pe timp ploios, cum e azi, unii soferi parca nu mai vad culorile semaforului si intra in intersectii pe care le blocheaza”, a adaugat comisarul-sef.

Acesta crede ca sistemul de supraveghere video ca disciplina soferii. “Cum va explicati ca soferii romani care conduc pe drumurile din strainatate respecta regulile de circulatie si nu mai vorbesc la telefon la volan? Intra intr-un sistem ordonat de trafic”, a mentionat Florin Goia.

Reprezentantii municipalitatii au anuntat la jumatatea lunii septembrie un proiect de instalare a 25 de camere vide, in prima etapa, in zece puncte-cheie ale orasului, in parteneriat cu societatea Electrogrup. “Au fost instalate camerele si acum sunt in probe. Vineri expira termenul de finalizare si camerele vor deveni functionale saptamana aceasta”, a declarat viceprimarul Radu Moisin.

Primele locatii unde vor fi amplasate astfel de camere video sunt DN1-E60 – intrarea in oras dinspre Turda, in dreptul intersectiei cu drumul spre Faget, DN1-E60 – intrarea in oras dinspre Oradea in dreptul magazinului Praktiker, intersectia Bulevardul 21 Decembrie 1989 – strada Constanta –Piata Avram Iancu (in zona Prefecturii), intersectia strazilor Horia - Dragalina - Dacia, CaleaTurzii cu strada Observator, Calea Manastur cu strada Campului, Calea Turzii cu strada Avram Iancu, sensul giratoriu Marasti, Piata Muzeului - zona strada Daicoviciu, zona pietonala Eroilor si Piata Unirii.

Viteza nu este singura problema des intalnita in municipiu. “Avem o situatie pe strada Tache Ionescu unde problema nu e atat viteza, cat neatentia. Desi intersectiile sunt semaforizate corespunzator, exista benzile acelea limitatoare, soferii ignora regulile elementare de circulatie. Nu reduc viteza si nu observa la timp indicatoarele. Astfel nu reusesc sa opreasca, chiar daca au “stop”. Aceasta problema apare mai ales la soferii care nu sunt din zona, nu sunt clujeni. Am solicitat administratorului drumului public praguri de sol pentru ca avem multe tamponari aici si nu e normal sa se intample astfel de evenimente intre orele 11 si 13”, a continuat Goia.

In plus, acesta a amintit si de camionale care traverseaza orasul, pe strazi ca Maramuresului, si unde aplicarea amenzilor este o solutie fara rezultat.

http://ziuadecj.ro/action/image?ID=13201

ADMINISTRAŢIE. Acces dificil la transportul în comun pentru clujenii de pe Cîmpului


Clujenii din zona rezidenţială Câmpului se plâng că sunt nevoiţi să parcurgă un kilometru şi jumătate pentru a putea folosi linia de transport în comun, din cauză că accesul la staţia din vecinătate este blocat de o barieră, aflată pe un drum privat.
Este vorba de locuitorii străzii Edgar Quinet, paralelă cu strada Cîmpului. “Staţia RATUC pe linia 42 este relativ aproape, la câteva sute de metri, şi există teoretic un drum de legătură între cele două străzi. Practic este imposibilă utilizarea liniei RATUC, pentru că acest drum de legătură – Leonardo da Vinci – există doar pe hartă, iar accesul spre strada Cîmpului a fost blocat printr-o barieră, ca şi cum ar fi proprietate privată”, arată un cetăţean pe domnuleprimar.ro.

El spune că din acest motiv, pentru a putea utiliza serviciile regiei locale de transport public de călători, locuitorii străzii trebuie să parcurgă 1.500 de metri până la staţia Islazului.

http://interaccess.org/blog/wp-content/uploads/2008/03/security-camera.jpg

Vitezomanii din oras vor fi potoliti de camerele video


Camerele video pot "observa" doar neregulile de genul depasire pe linie continua , neacordare de prioritate etc. Pt a inregistra viteza vor trebui aparate radar, ceea ce mi se pare o prostie sa pui in oras asa ceva, pt ca pe bulevardele mari e anormal sa circuli cu 50. cel mai bine e cum zicea bogdan bmb pe threadul de la TM - semafoare sincronizate la 70 la ora , asa nimeni nu o sa-i dea mai tare de 70 si e si traficul mai fluid.

Zboruri Cluj-Bucureşti şi retur pentru 43 de euro, în noiembrie


O mie de bilete dus-întors pe relaţia Bucureşti – Cluj Napoca şi retur sau Cluj Napoca – Bucureşti şi retur, pentru doar 43 de euro. Este oferta operatorului aerian TAROM, valabilă de duminică.
Compania aeriană a mai informat că biletele “dus” achiziţionate în cadrul acestei oferte pe ruta Bucureşti - Cluj beneficiază de un tarif de 20 de euro cu toate taxele incluse, în timp ce un bilet “dus” pe ruta Cluj - Bucureşti va putea fi achiziţionat la tariful de 33 de euro, cu toate taxele incluse.

Bilete vor putea fi achiziţionate online de pe site-ul operatorului şi sunt valabile pentru călătorii pe tot parcursul lunii următoare.

Compania operează 25 de zboruri pe săptămână între Bucureşti şi Cluj, cu aeronave Boeing, Airbus şi ATR.. în cursul săptămânii au loc patru zboruri pe zi, în zilele de sâmbătă sunt programate două zboruri pe ruta Bucureşti-Cluj, în vreme ce duminica sunt programate trei zboruri.


Se pare ca Blue Air reuseste sa concureze cu succes pe aceasta ruta interna, deoarece Tarom niciodata nu a avut o astfel de oferta. Speram sa se inteteasca concurenta tot mai mult!

Sursa: Ziua de Cluj (http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=32705)

Bilete mai ieftine cu 20% pentru WizzAir


Clujenii pot plăti cu 20% mai puţin pentru biletele rezervate la curse aeriene operate de compania low-cost, în cadrul unei promoţii deschisă astăzi.
Promoţia este deschisă doar până luni, şi doar pentru biletele rezervate pentru perioada 22 octombrie 2009 – 27 martie 2010, potrivit unui comunicat al WizzAir.

Reducerea se aplică la costul zborului, inclusiv la taxe, dar nu şi taxei de rezervare sau taxelor obligatorii, a mai anunţat compania.


Sursa: Ziua de Cluj (http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=32706)

TAROM low-cost la Cluj


Operatorul naţional a lansat o contraofertă de 20 de euro pentru un zbor la Bucureşti, în lupta pe care o duce cu biletele la preţ redus ale companiilor specializate pe această nişă.

TAROM s-a decis: atacă direct operatorii low-cost. Operatorul naţional a lansat o ofertă de 1.000 de bilete dus-întors, pe relaţia Cluj-Bucureşti, de 43 de euro, cu taxele incluse. Concurentul său pe acest traseu, compania low-cost Blue Air, a anunţat că introduce zboruri zilnice spre capitală.

Compania de stat a informat că un bilet Bucureşti-Cluj, în cadrul ofertei, va costa 20 de euro, iar unul Cluj - Bucureşti, 33 de euro, ambele cu taxele incluse. Bilete vor putea fi achiziţionate, din 25 octombrie, de pe site-ul operatorului şi sunt valabile doar pentru călătoriile din noiembrie.

Compania operează 25 de zboruri pe săptămână între Bucureşti şi Cluj, cu aeronave Boeing, Airbus şi ATR. în afara promoţiei, zborurile dus-întors pe această rută costă între 450 şi 1.200 de lei, în funcţie de data rezervării, iar un bilet cu o călătorie, între 250 şi 650 de lei.

“Strategia TAROM este aceea de a avea cât mai mulţi pasageri şi de a-şi consolida poziţia pe piaţă, iar obiectivul promoţiei speciale din luna noiembrie, pe ruta Bucureşti-Cluj, se încadrează în această strategie”, a precizat Ioana Boca, purtător de cuvânt al companiei. Oficialii TAROM spun că vor deschide şi alte promoţii. “Vor fi anunţate la momentul oportun”, a adăugat Boca.

încă din primăvară, noul director, Ruxandra Brutaru, a anunţat reducerea tarifelor. “în condiţiile unui an 2009 dificil pentru întreaga industrie aeronautică, toate companiile aeriene de linie luptă pentru optimizarea resurselor şi pentru un număr cât mai mare de pasageri, pe toate segmentele de piaţă disponibile, situaţie care a determinat şi o concurenţă acerbă în ofertele de preţ practicate”, a explicat Brutaru.

Pe aceeaşi rută operează Blue Air, care a anunţat că va introduce zboruri zilnice, inclusiv în orarul de iarnă. Cursele operate între Cluj-Napoca şi Bucureşti vor avea o frecvenţă zilnică, inclusiv în orarul de iarnă, a anunţat operatorul.

Zborurile Cluj-Bucureşti au fost introduse în vară, fiind “dintre cele mai solicitate curse interne”, potrivit conducerii Blue Air. Biletele costă de la 136 de lei spre capitală şi de la 89 de lei pentru retur. “Credem că vom putea avea succes şi cu două zboruri pe zi, în programul de iarnă, pentru că traficul de business creşte în această perioadă”, a lămurit Ivan.

Amintim că şi Wizz Air a introdus, iniţial, o cursă Cluj-Bucureşti, la oferte plecând de la 49 de lei. Totuşi, a fost închisă după câteva luni, iar operatorul nu a revenit asupra deciziei.

“Deocamdată, Wizz Air se concentrează asupra curselor internaţionale şi a celor de cursă lungă”, a precizat Daniel Amzăr, responsabil cu relaţii publice. Wizz Air a anunţat ieri că pasagerii clujeni pot plăti cu 20% mai puţin pentru biletele rezervate la curse aeriene, în cadrul unei promoţii valabile până luni. Reducerea e valabilă doar pentru biletele rezervate pentru perioada 22 octombrie 2009 – 27 martie 2010, potrivit Wizz Air.



136 lei costă un bilet Cluj - Bucureşti, prin Blue Air.

141 lei a ajuns să coste acelaşi bilet, prin TAROM .


Mihai PRODAN
mihaiprodan@ziuadecj.ro

Sursa: Ziua de Cluj (http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=32738)


Inca un articol pe aceeasi tema...Se pare c totusi Blue Air se gandeste si al posibilitatea de a lansa o a doua cursa zilnica pe ruta CLJ-BBU.Interesant...De asemenea, cred ca ce a inceput acum Tarom va continua...Cred ca votr urma oferte cu adevarat interesante pe diverse rute...

Salut!
Stie cineva cum mai merg lucrarile pe centura de est?Va fi gata pana la sfarsitul anului?Are cineva poze de acolo?

http://ziuadecj.ro/action/image?ID=13523

1,6 milioane de euro pentru parkingul de pe Fabricii



Nouă societăţi au depus oferte la licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de execuţie a parkingului de pe str. Fabricii nr. 4 – Fabricii de Zahăr nr. 5 din Cluj-Napoca.

Cea mai mică ofertă a venit din partea TCI Contractor General, care s-a angajat să construiască parkingul în schimbul sumei de 7.206.312 lei (circa 1,6 milioane de euro).

Ofertele pentru execuţia parkingului de pe str. Fabricii nr 4 – Fabricii de Zahăr nr. 5 au fost deschise ieri. Nouă societăţi sunt interesate să construiască noul parking de cartier scos la licitaţie de Primăria Cluj-Napoca. Acestea au oferit preţuri între 7,2 şi 9,5 milioane de lei. Cel mai mic preţ l-au propus reprezentanţii TCI Contractor General, 7.206.312 lei (1,6 milioane de euro – n.red.).

Următoarele oferte au fost, în ordine, cele ale sibienilor de la Concefa - 7.243.348 de lei, Transilvania Construcţii - 7.376.170 de lei, ARMCONF - 7.999.589. Ce mai mare ofertă a venit de la KESZ - 9.505.793 de lei. De contract au mai fost interesate şi societăţile Napoca Construcţii (9.348.852 de lei ), ACI (8.361.452 de lei), Con-A (8.741.799 de lei) şi SVF Management Prod Serv (8.740.921 de lei). Toate firmele au oferit un termen de execuţie de 24 de luni.

Lucrările la acest parking de cartier au fost evaluate la peste 10 milioane de lei şi vizează crearea a 300 de noi locuri de parcare în cartierul Mărăşti. Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) prevede un imobil cu demisol, parter şi trei etaje (D+P+3E). Obiectivul urmează să fie construit pe terenul dintre blocurile Y1 şi FZ1, pe o suprafaţă de circa 10.000 de metri pătraţi. în zona parkingului, circulaţia urmează să fie direcţionată pe un singur sens, pe aleea carosabilă de 3,5 metri.

Aceasta va asigura accesul de intervenţie, precum şi cel de aprovizionare pentru spaţiile comerciale de la parterul blocurilor. La capetele de nord şi sud ale parkingului vor fi amenajate spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii. “Noi vrem să ne apucăm cât mai repede de parking, însă nu ştim exact ce se va întâmpla la licitaţie, dacă vor fi contestaţii sau cât vom fi întârziaţi, cum am păţit în cazul celorlalte parkinguri de cartier (cel de pe strada Primăverii sau cel de pe strada Aurel Vlaicu – n.red.). Ideea este ca anul acesta să începem măcar şantierul, să rezolvăm problemele legate de relocarea unor conducte”, a declarat edilul Sorin Apostu.

Un singur parking de cartier în construcţie

Municipalitatea a iniţiat încă de anul trecut demersurile pentru amenajarea în toate cartierele clujene a unor parkinguri. Deocamdată, dintre acestea, în faza de execuţie este doar parkingul de pe Primăverii f.n., care, în urma intervenţiei riveranilor din Mănăştur, va avea însă doar 400 de locuri de parcare, nu 490, cât s-a dorit iniţial.

Salut!
Stie cineva cum mai merg lucrarile pe centura de est?Va fi gata pana la sfarsitul anului?Are cineva poze de acolo?

Nu cred ca va fi gata. Vor sa o inaugureze de Craciun, dar am inteles ca nu va fi functionabila. :nuts:

Edit:


http://media.clon.ro/bildserie/clon/Centura_de_ocolire/1651611.jpg http://media.clon.ro/bildserie/clon/Centura_de_ocolire/1651612.jpg
http://media.clon.ro/bildserie/clon/Centura_de_ocolire/1651614.jpg http://media.clon.ro/bildserie/clon/Centura_de_ocolire/1651616.jpg

Centura Clujului a mai primit marţi 25 de milioane lei pentru plata datoriilor restante


CLUJ-NAPOCA. Premierul în exerciţiu Emil Boc a declarat astăzi la Cluj că au fost alocaţi 25 de milioane pentru centură, bani care acoperă o parte din datoriile existente.

În plus, Boc a dat asigurări încă o dată că de la 1 ianuarie circulaţie pe centura ocolitoare de est se va putea face în condiţii de siguranţă. ,,Sper ca împreună cu ministrul Berceanu să putem asigura în continuare resurse financiare pentru acest obiectiv de investiţii şi ceea ce am promis clujenilor, nu numai cei 42 de kilometri de autostradă care să aibă rol de centură ocolitoare a Clujului ci şi partea de centură de est să poată fi circulabilă, să se poată circula la 1 ianuarie pe acest tronson de centură ocolitoare şi cu asta să mai rezolvăm una dintre problemele scadente pe care Clujul le are în materie de trafic greu. Astăzi au fost alocaţi 25 milioane lei pentru centură şi acoperă o parte din datoriile pe care le avem” a declarat Emil Boc pe centura ocolitoare de est a municipiului. Licitaţia pentru şoseaua de centură a Clujului a fost adjudecată de consorţiul de firme Pizzarotii- Tirrena Scavi, pentru primele două sectoare, în timp ce pentru al treilea, licitaţia a fost câştigată de o firmă din Ungaria.

Dupa vizita la Autostrada Transilvania, primul ministru Emil Boc, alaturi de ministrul Transporturilor Radu Berceanu, s-au oprit si la centura ocolitoare a Clujului, Valcele – Apahida.

Aici, premierul a precizat, o data in plus, ca spera ca, pana la sfarsitul anului, aceasta lucrare sa fie finalizata. „Asa cum am spus, pana la sfarsitul acestui an vor fi gata 42 de kilometri de autostrada si se va circula pe centura ocolitoare”, a repetat Emil Boc.

Ion Pantelimon, directorul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP) a declarat ca, in momentul de fata, cele mai complicate lucrari sunt la tronsonul 1 al centurii Valcele – Apahida, care se intinde pe mai bine de 8 kilometri, si unde au avut loc alunecari de teren.

Potrivit sefului DRDP, pe o portiune de cativa kilometri de pe acest segment, va trebui facuta o lucrare de consolidare a drumului, care va costa in jur de 17 milioane de euro. Totodata, Pantelimon a precizat ca, in acest moment, exista facturi neachitate in valoare de 180 de milioane de lei, insa, in urma unor alocari de bani, 130 de milioane vor fi achitate zilele acestea.

Seful DRDP a mai spus ca, initial, centura de est care ocolea municipiul Cluj-Napoca era prevazuta sa coste 56,7 milioane de euro. „Dupa ultimele estimari tronsonul 1, 2 si 3 va costa 81 de milioane de euro, iar noi aveam dreptul sa ne intindem pana la 83 de milioane de euro”, a mai spus Pantelimon.

Interesant este faptul ca in urma cu o saptamana Marius Nicoara, fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj a declarat ca proiectul propus de catre el cand era in fruntea CJ prevedea costuri de doar 30 de milioane si l-a acuzat pe premierul Boc ca a majorat pretul acesteia pana la 150 de milioane de lei.

:) http://www.youtube.com/user/ecojurnal

Parkingurile aduc 2.000 de parcari pana in 2011

Clujenii vor fi familiarizati cu parcarea masinilor in cladiri de tip parking, un mod eficient de a oferi locuri de parcare, peste aproximativ doi ani, cand in Cluj-Napoca vor exista cinci noi astfel de locuri, potrivit planurilor autoritatilor locale. Ultima licitatie organizata de Primaria Cluj-Napoca pentru atribuirea lucrarilor de executie la un parking amplasat la intersectia strazilor Fabricii si Fabricii de Zahar a atras noua oferte din partea unor societati bine dezvoltate si cotate pe piata constructiilor.

Acesta este cel de-al treilea parcaj de cartier licitat, dupa cele de pe strazile Aurel Vlaicu (Marasti) si Primaverii (Manastur). Municipalitatea clujeana si-a propus sa ca in urmatorii doi ani sa realizeze in jur de 2.000 de locuri de parcare prin constructia de parkinguri.
Oferta cea mai mica la licitatia organizata pe 27 octombrie, in valoare de 7,2 milioane de lei, a fost depusa de societatea TCI Contractor General si reprezinta un pret de aproape trei ori mai mic decat estimarea maxima a costurilor (intre 10 si 19,8 milioane de lei).

Termenul de executie propus de participanti este de 24 de luni. Restul participantilor sunt Con-A (peste 8,7 milioane de lei), Napoca SA (peste 9,3 milioane de lei), Transilvania Constructii (in jur de 7,4 milioane de lei), Kesz (9,5 milioane de lei), Concefa Sibiu (peste 7,2 milioane de lei), ACI Cluj (peste 8,3 milioane de lei), Art Conf (aproape 8 milioane de lei) si SVF Management Prod Serv (peste 8,7 milioane de lei).

Municipalitatea clujeana si-a propus construirea a cinci parkinguri de cartier in Manastur, Marasti, Zorilor si Gheorgheni. Deocamdata au fost atribuite lucrarile pentru parcajul controversat de pe strada Primaverii catre Con-A, care a subcontractat ulterior societatea Transilvania Constructii, si pentru cel situat pe strada Aurel Vlaicu catre Napoca SA. Executia la acesta din urma inca nu a demarat din cauza contestatiilor repetate ale societatii Kesz.

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste doua contestatii nu a fost admisa de instanta, urmand ca abia in perioada urmatoare sa fie semnat contractul pentru executie cu societatea Napoca, la mai bine de trei luni de la adjudecarea licitatiei. Napoca SA va primi 2,5 milioane de lei pentru finalizarea lucrarilor in trei luni.

In cazul parkingului din Manastur, in urma unei serii de proteste ale cetatenilor din zona (nemultumiti de afectarea spatiilor verzi si de dimenisunile viitoarei constructii), “asezonate” cu sustinerea unor consilieri locali de alta culoare politica decat cea a primarului s-a ajuns la o solutie de compromis. Parkingul va avea 400 de locuri in loc de 490, cat era propus initial, urmand ca spatiul verde sa fie refacut si spatiile de joaca pentru copii sa fie amenajate la o distanta rezonabila, unde nu exista disconfortul gazelor de esapament eliminate de masini.

In prezent, lucrarile sunt in desfasurare, santierul fiind extins pana in strada. Termenul de executie pentru acest parking este de cinci luni, adica parkingul ar trebui sa fie gata pana la sfarsitul acestui an. Costurile pentru ridicarea cladirii de cinci etaje si terasa ajung la peste patru milioane de euro, adica 17 milioane de lei. Suprafata spatiilor verzi creste cu 900 de metri patrati, fata de suprafata existenta inainte de inceperea lucrarilor potrivit noii solutii adoptate de municipalitate dupa protestele cetatenilor.

Cele cinci parkinguri de cartier vor aduce un plus de peste 1.400 de spatii de parcare in zonele amintite, iar urmatorele obiective licitate vor fi parkingul de pe Aleea Baisoara (358 de locuri) si cel planificat pentru cartierul Zorilor (229 de spatii de parcare), estimat la un cost de maxim 15,7 milioane de lei potrivit devizului aprobat de Consiliul Local si intocmit de societate Archi Tech. Societatea Bogart este responsabila de proiectarea parkingurilor amplasate pe strada Aurel Vlaicu, intersectia strazilor Fabricii cu Fabricii de Zahar si Aleea Baisoara, dupa modelul parkingului Primariei, considerat un model de succes.

In zona centrala, deficitul de parcari va fi acoperit de contractul pe care Primaria Cluj-Napoca l-a semnat spre sfarsitul lunii mai cu societatea portugheza Cogedir-Gestao de Projectos pentru realizarea unei parcari subterane sub platoul din Piata Mihai Viteazu (in fata cinematografului Republica). Societatea Cogedir va incepe cel mai probabil lucrarile la inceputul anului viitor, demarand deja discutiile cu firmele de constructie. Parkingul va avea trei niveluri, 530 de locuri si va pune la dispozitia soferilor aproape 4.800 de metri patrati de spatii de parcare. Cogedir a concesionat pentru 49 de ani o suprafata de 6.000 de metri patrati, cu un pret de 110 euro pe metrul patrat, adica un total de 660.000 de euro, ce vor fi achitati in 25 de ani.

Primarul Sorin Apostu a promis ca in cazul in care parkingul nu va fi gata in doi ani, atunci va retrage concesiunea. Redeventa anuala in acest caz va fi de 26.400 de euro anual. Ulterior, Cogedir va administra parkingul pentru 50 de ani, iar apoi acesta va reveni gratuit Primariei. Investitia portughezilor este estimata la opt milioane de euro.

Alexandra Pacurar

Aeroportul din Cluj cauta 100 mil. euro pentru o noua pista (http://www.zf.ro/companii/aeroportul-din-cluj-cauta-100-mil-euro-pentru-o-noua-pista-conducerea-aeroportului-international-5065785/)

Parkingurile aduc 2.000 de parcari pana in 2011

:cheers: super. parca nu prea imi vine sa cred ca aud asemenea chestii in Romania. cum reusiti?
Apropo as aprecia foarte mult daca ati pune si niste poze cu noile parkinguri, chiar sunt foarte curios ! :cheers:

De pe site-ul primariei, poze exterioare cu parking-urile finalizate.

Parking-ul din curtea Primariei.
http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/parking_uri/image002.jpg

Parking Marasti
http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/parking_uri/image004.jpg

Parking Multiplex Leu (Mihai Viteazu)
http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/parking_uri/image006.jpg

^^ Thanks :cheers: Primul arata chiar fain. Astept pozele de la cele viitoare cand vor fi gata :D

No problem. :cheers:

Primul e si primul (:D) dpdv cronologic si cel mai mare dintre cele 3. Astept sa inceapa odata lucrarile la al doilea parking din Mihai Viteazu, cel subteran. O premiera in Cluj. :)

Dar locurile de parcare cum se atribuie? adica am inteles ca sunt si pt locatari nu? Cat costa ora de parcare , exista si abonamente?

Am gresit, se pare ca nu Parking-ul de la primarie e cel mai mare. :D

Parking Primărie
Piaţa Lucian Blaga
382 locuri
Tarife:
1 leu/30 minute
200 lei abonament lunar
1 leu între orele 19.00 – 7.00
10 lei/zi în caz de pierdere a cardului de acces

Parking Marasti
Calea Dorobantilor 105
250 locuri
Tarif: 1 leu/oră
Abonament lunar: 300 lei

Parking Multiplex Leu
Piata Mihai Viteazu
425 locuri
Tarif: 3 lei/oră
Abonament lunar: 400 lei

Parkinguri în cartiere – proiecte

Parking Mărăşti
Str. Aurel Vlaicu
120 de locuri
2.461.724,39 lei
2,5 luni termen de executie
318 mp perdea arbori

str. Fabricii 5 – str. Fabricii de Zahăr 4
310 locuri
26.232.773 lei – estimare
2.251,2 mp spaţiu verde

Parking Gheorgheni
Str. Băişoara nr. 1-3
317 locuri
24.340.335 lei – estimare
3.342,5 mp spaţiu verde

Parking Zorilor
Str. Gheorghe Dima
229 locuri
15.709.736 lei – estimare
3.195 mp spaţiu verde

Parking Mănăştur
Str. Primăverii
460 de locuri
17.030.384 lei
2.900 mp spaţiu verde

Thanks for the info Alex. :cheers:
Primele 3 inteleg ca sunt in centru si probabil ca cele din cartiere vor avea preturi mai mici nu? la parkingul Leu 400 RON pe luna :eek: e cam mult.
Oricum acum cu astea 3 parcari finalizate au disparul masinile parcate parcate aiurea din zona?

You're welcome! :cheers:

Sunt mai putine masini parcate aiurea prin centru, poate si multumita parkingurilor, dar si pentru ca se ridica. Iar amenda este destul de mare. Oricum, ce am observat e ca parking-urile sunt rareori folosite la intreaga lor capacitate, inca nu s-a obisnuit lumea cu ele.

Preturile mi se par si mie destul de ridicate. Habar nu am cum o sa fie preturile la cele din cartiere, probabil tot in zona aia, de 200-400 de lei pe luna o sa se invarta. Parking-ul deja functional din Marasti este parking de cartier si abonamentul este de 300 de lei.

http://ziuadecj.ro/action/image?ID=13678

Parkingul de la Minerva va avea 50 de locuri de parcare în plus


Primăria este convinsă că proiectul de pe strada Primăverii va fi gata în aproximativ 2 luni.

Parkingul din zona complexului Minerva din cartierul clujean Mănăştur va avea 470 de locuri de parcare, şi nu 420, cât anunţase municipalitatea după negocierile cu cetăţenii din cartier. Primarul Sorin Apostu a explicat cum a fost adaptată cu brio la terenul din zonă clădirea parkingului, putând fi prevăzute, astfel, cele 50 de locuri de parcare în plus. Constructorii nu sunt la curent cu modificările.

Consilierii locali clujeni şi-au dat avizul de principiu pentru proiectul parkingului de la Minerva la finele lunii iunie. Aceasta după ce mănăşturenii au protestat în stradă în momentul în care s-a organizat şantierul pe spaţiul verde din cartierul Mănăştur, de pe strada Primăverii. La şedinţa forului local din iunie, oficialii municipalităţii au motivat că parkingul va avea circa 400 de locuri de parcare şi a fost retras cu 28 de metri faţă de cel mai apropiat bloc, pentru a nu afecta spaţiul verde a cărui îngrădire a generat protestele de la mijlocul lunii iunie.

“Este un parking care nu costă puţin, de aceea vreau să ştiu dacă mergem mai departe, pentru că, în acest caz, nu putem vorbi despre recuperarea investiţiei ca în cazul parkingului de la Primărie. Acesta a avut un termen iniţial de recuperare de şapte ani, acesta scăzând apoi la trei ani şi jumătate”, menţiona primarul Sorin Apostu.

în prezent, edilul spune că parkingul de pe strada Primăverii va avea mai multe locuri de parcare decât s-a estimat. “Nu vor fi 420, ci 470 de locuri de parcare. Aceasta deoarece s-au găsit soluţiile cele mai bune, în colaborare cu cei care lucrează la parking (CON-A Sibiu şi Transilvania Construcţii – n.red.)”, a explicat primarul.

Apostu a anunţat că, având în vedere că parcarea publică din Mănăştur va fi amenajată din prefabricate, aceasta va fi gata în aproximativ două luni. “Avem aproximativ două maşini pe apartament în acest cartier, iar norma este de cinci apartamente la un loc de parcare. Străzile din zonă sunt blocate de maşini, la fel ca şi arterele principale. De vreme ce este singurul parking de cartier la care s-a început construcţia, vrem să-l finalizăm. Aşa cum am anunţat iniţial, riveranii vor avea prioritate la un loc de parcare în viitorul parking contra sumei de 100 de lei pe an”, a mai spus primarul.

Oficialul clujean a subliniat că, iniţial, specialiştii (proiectanţii de la Europroiect 2006 – n.red.) au analizat retragerea parkingului în aşa fel încât zona verde din faţa complexului Minerva să nu fie afectată, concomitent cu renunţarea de la 20 până la 90 de locuri de parcare. “Cu 20 de locuri în minus situaţia este sub control”, mai declara edilul în urmă cu cinci luni.

Pe site-ul oficial al Primăriei clujene, parkingul de pe strada Primăverii figurează cu 460 de locuri de parcare şi cu un cost de construcţie de 17.030.384 de lei. Spaţiul verde aferent obiectivului va fi de 2.900 mp, conform aceloraşi informaţii. Iniţial, licitaţia de execuţie a fost câştigată de Transilvania Construcţii cu preţul de 12,9 milioane de lei, dar societatea nu a reuşit să explice preţul în momentul în care licitaţia a fost contestată, aşa că a fost descalificată.

Lucrările au fost atribuite către CON-A Sibiu, care a ales să lucreze tocmai cu societatea Transilvania Construcţii, ţinând cont că cele două societăţi colaborează şi la proiectul stadionului. Constructorii care lucrează în şantier la viitorul parking spun că deocamdată se lucrează după proiectul iniţial şi că nu au fost anunţaţi despre o astfel de schimbare de planuri. “Nu ştim despre o astfel de modificare (creşterea numărului de locuri de parcare de la 420 la 470 – n.r.), nu ni s-a spus nimic”, a declarat Gabriela Timofte, acţionar Transilvania Construcţii. Cât despre finalizarea construcţiei, reprezentanţii companiei nu au confirmat încă termenul de două luni avansat de primar.

Pe gardul care înconjoară acum şantierul de pe strada Primăverii, Primăria Cluj-Napoca a lipit afişe informative legate de construcţie. Potrivit acestora, proiectul “Parking suprateran Primăverii” va avea “cca 390 locuri de parcare”.

Numărul parcărilor nu scade în parkingul de pe Aurel Vlaicu

După revolta de la Minerva din vara acestui an, un alt parking de cartier a generat, săptămâna trecută, proteste, de această dată în cartierul Mărăşti. în respectiva zonă, pe strada Aurel Vlaicu, municipalitatea intenţionează să amenajeze un parking cu 120 de locuri, cu parter şi terasă (constructorul este societatea Napoca Construcţii, care s-a angajat să ridice parkingul în schimbul sumei de 2.461.724 de lei, în 2,5 luni – n.red.)

Cetăţenii au ieşit în stradă cu gândul să blocheze utilajele ce urmau să deschidă şantierul. în acest caz, primarul Sorin Apostu a negociat cu cetăţenii, promiţându-le un loc de parcare contra unui abonament modic în viitorul parking, dar nu a mai fost dispus să reducă numărul locurilor de parcare.

Câte locuri va avea parkingul de pe Primăverii?

470 de locuri de parcare – conform declaraţiilor primarului Sorin Apostu făcute vineri
420 de locuri de parcare – conform declaraţiilor primarului Sorin Apostu făcute în luna iunie
390 de locuri de parcare – conform afişului lipit de Primărie pe gardul ce înconjoară şantierul
460 de locuri de parcare – conform site-ului Primăriei Cluj-Napoca, www.primariaclujnapoca.ro

M-am uitat un pic pe site-ul primariei la piste de biciclisti. Am vazut ca aveti destul de multe si multe in plan. Sunt curios : sunt folosite? exista parcari pt biciclisti? se fac campanii pt promovarea alternativei asteia? Intreb pt ca s-au facut si in Bucuresti si am vazut mai mult de 3-4 biciclisti in total iar parcari speciale pt asa ceva nici nu se pune problema
PS: poate are cineva si niste poze cu pistele. :cheers:

Piste de biciclete sunt destule si se mai fac, dar inca nu exista un "sistem", adica nu prea sunt legate intre ele...Dar vor fi cand se vor termina toate proiectele de piste...De asemenea, decamdata calitatea lor nu straluceste (de exemplu in centru exista o portiune unde pista trece de pe carosbil pe trotuar, si exista un prag destul de inalt), sunt cam inguste, dar aceste neajunsuri vor fi inlaturate odata cu lucrarile care se fac, etc...RATUC doreste sa doteze autobuzele de pe trasee in panta cu suporturi speciale pentru biciclete, acum se astepta omologarea. sincer decamdata nu prea am vazut biciclisti pe aceste piste (nu vreau sa exagerez, dar nici nu imi mai amintesc cand am vazut vreunul, daca am vazut vreodata...). Nu am vazut nicio campanie de promovare, dar cred ca in acest moment ar fi chiar de prisos...

Imi pare rau ca nu pot sa prezint o imagine mai pozitiva, dar adevarul este ca deocamdata alternativa velo nu e deloc cea ideala in Cluj...

La fel si eu, am vazut biciclisti pe strada sau pe trotuar, numai pe piste nu. Si asta in zone unde exista. Inca parcheaza masinile pe piste, plus ca nu e obisnuita lumea. Si o sa dureze pana o sa se respecte chestiile astea.

http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2009-08-5-6028193-56-bizon-clujean-parcat-balega-pista-biciclisti.jpg

Si o poza cu un autobuz dintre cele despre care zicea Klausenburg.

http://imagine.clon.ro/bicicleta-ratuc-dispozitiv-panta-mobilitate-cluj/news-20090922-12530244-image.jpg

Preturile mi se par si mie destul de ridicate.
Ideal ar fi sa se introduca niste abonamente: x Lei/luna si ai 50% reducere la tariful orar (in special pt cei ce lucreaza in zona) si y Lei pt 24h (pt turisti). Astfel doar cei ce opresc ocazional prin zona vor plati tariful orar intreg.
Pt a inregistra viteza vor trebui aparate radarPoti masura cu ajutorul unui software: ai camera video, ai cronometru, stii distanta din teren dintre doua puncte.

Autostrada a “relaxat” traficul în Mănăştur


La numai 24 de ore de la deschiderea circulaţieipe porţiunea de 42 de kilometri a Autostrăzii Transilvania, maşinile de mare tonaj au început să ocolească oraşul.

Cu unele excepţii, majoritatea “tiriştilor” au ales autostrada pentru a se deplasa din direcţia Oradea spre Târgu-Mureş sau Bucureşti. Poliţiştii clujeni constată o “uşoară” descongestionare a traficului mai ales la intrarea în Cluj, în cartierul Mănăştur. în continuare, se aşteaptă ca traficul din oraş să fie redus cu 40%.

Primii care au simţit efectele deschiderii circulaţiei pe tronsonul Gilău – Turda al Autostrăzii Transilvania sunt clujenii care locuiesc pe străzile Bucium, Primăverii şi Izlazului din cartierul Mănăştur. Oamenii susţin că, dacă ar fi să facă o comparaţie cu traficul obişnuit dinaintea deschiderii autostrăzii, l-ar cataloga pe cel înregistrat ieri, la o zi de la inaugurare, ca fiind “diferit” de alte zile la orele de vârf.

Reporterii ZIUA de CLUJ au urmărit ieri traficul în zona Mănăşturului, elementul cel mai vizibil fiind numărul redus de maşini de tonaj greu. Soferii clujeni au fost scutiţi de “povara” statului în trafic la cozi interminabile în apropierea sensurilor giratorii de la intersecţia străzilor Câmpului cu Izlazului şi Frunzişului, respectiv Primăverii cu Izlazului. Ieri, în jurul orei 17.00, circulaţia rutieră în Mănăştur era una “relaxată”.

“Sunt la lucru de la ora 5.00 dimineaţa. Era infernal să aud doar zgomotele produse de tiruri şi claxoanele maşinilor mici. Mi se termină programul de lucru şi simt că îmi lipseşte ceva pentru că traficul e, într-adevăr, unul neobişnuit de bun”, a declarat Ladislau Kovacs, vânzător la un chioşc de ziare de pe strada Izlazului. Omul mai susţine că, pe lângă numărul redus de camioane şi tiruri, a remarcat şi lipsa coloanelor de maşini în apropierea staţiei Minerva. “Stiu că s-a dat drumul la autostradă şi mă aştept ca în scurt timp să nu mai văd aproape deloc maşini mari. Consider că puţinii şoferi care au mers azi (ieri - n.red.) înspre Oradea prin Cluj nu au aflat de autostradă”, a declarat Viorica Giurgiu, o clujeancă ce locuieşte în Mănăştur.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj, inspectorul Gina Pop, asigură că uşurarea traficului va putea fi observată în următoarele zile. “Potrivit lucrătorilor Serviciului de Poliţie Rutieră (SPR) din cadrul IPJ Cluj, se constată un trafic uşor mai scăzut faţă de zilele anterioare, în special la intrarea în Cluj prin Mănăştur”, a declarat Pop.


Traficul greu, interzis în Cluj-Napoca

Soferii tirurilor de pe ruta Oradea - Bucureşti nu vor mai putea intra în oraş, fiind obligaţi să folosească autostrada. După deschiderea centurilor, întreg traficul greu va fi deviat.

Vehiculele de peste 7,5 tone nu vor mai putea circula prin municipiul Cluj-Napoca. Consilierii locali vor dezbate la şedinţa de astăzi un proiect de hotărâre prin care traficul greu va fi interzis în oraş în urma dării în folosinţă a centurilor ocolitoare Vâlcele - Apahida şi Bd. Muncii - Apahida. Dacă proiectul va fi adoptat, traficul va fi restricţionat, în primă fază, de la Nodul N pe străzile Bucium, Primăverii, Izlazului, Frunzişului, Observatorului şi Calea Turzii pe tronsonul cuprins între Observatorului şi Bună Ziua, având în vedere deschiderea celor 42 de kilometri de autostradă.

în referatul care însoţeşte proiectul de hotărâre supus atenţiei consilierilor locali la şedinţa de astăzi se menţionează că, momentan, din traseul traficului greu din municipiu fac parte Nodul N, străzile Bucium, Primăverii, Izlazului, Frunzişului, Observatorului, Calea Turzii (pe direcţia Oradea – Bucureşti dus-întors), Calea Turzii, Bună Ziua, Fagului, C. Brâncuşi, Bd. N. Titulescu, Slănic, T. Mihali, Aurel Vlaicu, Traian Vuia (pe direcţia Bucureşti – Baia Mare, Bistriţa dus-întors), Traian Vuia, Branului, Plevnei, Câmpina, Fabricii, Bd. Muncii, Oaşului, Gării, Fabricii de Chibrituri, Locomotivei, Giordano Bruno, C. Coposu, Calea Baciului (pe direcţia Baia Mare, Bistriţa – Zalău, Satu Mare, dus-întors).

“Valorile traficului rutier, care cumulează şi pe cele ale traficului greu pe străzile din cartierele municipiului, au crescut în ultimii ani, astfel încât pe unele străzi este depăşită capacitatea de circulaţie sau este la limită. Odată cu finalizarea şi darea în circulaţie a unor drumuri, fie tronsonul Gilău - Câmpia Turzii din Autostrada Transilvania, fie centurile ocolitoare Vâlcele - Apahida sau Bd. Muncii - Apahida, este necesară interzicerea accesului vehiculelor cu masa mai mare de 7,5 t în municipiul Cluj-Napoca pentru descongestionarea traficului şi reducerea efectelor negative provocate de traficul greu - poluare, vibraţii, zgomot, distrugere a străzilor”, motivează specialiştii Direcţiei Tehnice şi ai Poliţiei Comunitare necesitatea adoptării unui proiect de hotărâre pentru interzicerea traficului greu în oraş.

Intenţia este ca, imediat după adoptarea hotărârii de către consilierii locali, să intre în vigoare restricţia pentru traficul greu pe ruta Nodul N, Bucium, Primăverii, Izlazului, Frunzişului, Observatorului, Calea Turzii (tronsonul cuprins între Observatorului şi Bună Ziua), pentru că această rută este strâns legată de darea în folosinţă a tronsonului de autostradă Gilău – Turda, care preia traficul greu pe direcţia Oradea - Bucureşti, Târgu-Mureş.

Potrivit proiectului de hotărâre, la data dării în circulaţie a centurii ocolitoare Vâlcele- Apahida, respectiv a variantei de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe zona de nord-est, Bd. Muncii - Apahida, traficul greu va fi restricţionat şi pe Calea Turzii - tronsonul cuprins între Bună Ziua şi DJ 107R, Bună Ziua, Fagului, C. Brâncuşi, Bd. N. Titulescu, Slănic, T. Mihali, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, dar şi pe arterele Traian Vuia, Branului, Plevnei, Câmpina, Fabricii. Toate modificările privind traficul greu vor fi semnalizate prin marcaje şi indicatoare rutiere. Soferii care nu vor respecta restricţiile de tonaj şi vor intra în Cluj-Napoca riscă sancţiuni între 500 şi 2.000 de lei, conform aceluiaşi proiect de hotărâre al forului local.



Primarul Sorin Apostu a declarat că darea în folosinţă a tronsonului de autostradă resprezintă primul pas spre degrevarea oraşului de traficul greu. “Deocamdată impunem restricţii pentru traficul greu pe ruta Oradea - Bucureşti, dus şi întors. După finalizarea centurii Vâlcele - Apahida şi Bd. Muncii - Apahida, la Cluj se va circula mult mai bine, străzile nu vor mai fi deteriorate de traficul greu şi clujenii vor locui în condiţii civilizate”, a apeciat Apostu.

4.800 de maşini grele la fiecare 14 ore, “scoase” din Cluj-Napoca de autostradă

Conform studiului de trafic realizat în 2005 de compania Search Corporation pentru Primăria Cluj-Napoca, date actualizate cu o marjă de creştere de 15% pe an, traficul greu pe direcţia Oradea – Cluj-Napoca - Bucureşti (Târgu-Mureş) totalizează în 2009 peste 6.700 de maşini (vehicule etalon) la fiecare 14 ore, dintre care 2.600 vor fi preluate de Autostrada Transilvania.

în sens invers, pe direcţia Bucureşti (Târgu- Mureş) – Cluj-Napoca – Oradea, vorbim despre 5.600 de maşini grele, dintre care peste 2.200 vor circula, din această lună, pe autostradă, conform estimărilor Primăriei. Municipalitatea calculase că traficul de tranzit în Cluj-Napoca se va diminua cu 40% după deschiderea autostrăzii.

Interzis sau nu, am observat mult mai putin trafic greu prin Zorilor ieri. Cred ca am vazut vreo 2 tiruri ratacite. :cheers:

http://ziuadecj.ro/action/image?ID=15342

Un singur ofertant interesat să supravegheze extinderea iluminatului din Cluj


Municipalitatea a primit o singură ofertă în cazul licitaţiei de ieri pentru serviciile de dirigenţie de şantier la obiectivul de investiţii “extindere reţea de iluminat public”.

în cadrul programului de iluminat public stradal au fost modernizate 334 de străzi, iar până la sfârşitul programului anual 2009-2010 se vor reabilita şi suplimenta aparatele de iluminat public pe alte 198 de străzi, lucrările fiind executate de Siemens Elin Building & Infrastructure, care deţine un contact cu Primăria.

Serviciile de dirigenţie de şantier, potrivit Biroului mass-media al Primăriei Cluj-Napoca, s-au contractat pentru lucrările de extindere a reţelei de iluminat de care se ocupă Siemens Elin Building & Infrastructure. “Siemens Elin are contract cu municipalitatea pentru modernizarea iluminatului public şi se ocupă, pe lângă modernizări, şi de extinderea sistemului în anumite zone. Serviciile de dirigenţie de şantier vizează lucrările de extindere de anul acesta”, au informat reprezentanţii Biroului mass- media.

Potrivit acestora, la procedura de licitaţie de ieri s-a depus o singură ofertă, de către societatea Proelectric, aceasta propunând un preţ de 1,25% din valoarea lucrărilor estimate în următorii patru ani pentru modernizarea şi extinderea iluminatului public. “Oferta va fi analizată”, a mai informat municipalitatea. Potrivit bugetului rectificat în decembrie 2009, Primăria a cheltuit anul trecut 16.513.000 de lei pentru modernizarea iluminatului public stradal şi alţi 5.792.000 de lei pentru extinderea reţelelor în cartiere.

Contractele de extindere a iluminatului public în cartiere au fost executate, conform licitaţiilor de anul trecut, de Electrica Serv, Electro-construcţia, Energobit şi Ianus, pe 108 străzi şi alei din municipiul unde nu există stâlpi sau corpuri de iluminat.

“Aceste contracte au fost încheiate pe toate cele nouă zone de extindere”, au mai spus reprezentanţii Primăriei. Suma maximă pe care o va investi municipalitatea în iluminatul public este 12 milioane de euro. Siemens Austria (în prezent Elin Building & Infrastructure) se ocupă, începând de la 1 august 2007, de extinderea şi întreţinerea reţelei de iluminat public din Cluj, după ce a semnat un contract cu Primăria, ca urmare a preluării de către Siemens a societăţii VaTech, fostul titular al contractului de concesionare a serviciului de întreţinere şi modernizare a reţelei de iluminat public din Cluj-Napoca

Lucrări programate la începutul lui 2010

Lucrări cu începere în 29.01.2010 - Cartierul Gheorgheni, pe străzile:

A. Densuşianu, Actorului, Aleea Slănic, Amurg, Artelor, Aurel Suciu – partea a II-a, Axente Sever, Beethoven, Colonia Sopor, Crizantemelor, Diaconu Coresi, Hârleţului, Heltai Gaspar, Iugoslaviei, Liviu Rebreanu – partea a II-a, Madach Imre, Muncitorilor, Năsăud, Plugarilor, Secerătorilor, Tache Ionescu, Vasile Lupu

Lucrări cu începere în 26.02.2010 - Cartierul Zorilor, pe străzile:

Calea Turzii, Ciprian Porumbescu, Cometei, Crângului, Eugen Ionesco, Gutinului, Herbak, Jozef Attila, Jupiter, Lunii, Mărginaşă, Meteor, Mircea Eliade, P. Ispirescu, Pădurii, Păstorului, Pop de Băseşti, S. Dragomir, Sighişoarei, Turturicii, Victor Hugo, Zaharia Bârsan

Lucrări cu începere în 31.03.2010 - Cartierul Mărăşti, pe străzile:

Aleea Slatina, Alex Vaida-Voievod - partea a II-a, Crişului, Dunării, Garoafelor, Ghioceilor, Grădinarilor, Ialomiţei - partea a II-a, Mureşului, Muşat, Oltului, Sarmisegetuza, Siretului – zona Târnavelor, Teleorman, Trotuşului, Tulcea

http://ziuadecj.ro/action/image?ID=16144


Circulăm pe centură abia din iulie

Varianta ocolitoare Vâlcele - Apahida va fi deschisă circulaţiei în această vară, în luna iulie sau cel târziu în august.

Costurile acesteia au depăşit 90 de milioane de euro. Oficialii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) au adjudecat lucrările de consolidare a tronsonului I din centura Vâlcele - Apahida, unde, la kilometrul 4, s-au produs alunecări de teren. Contractul a fost câştigat de asocierea dintre societăţile Vegyepszer şi Diferit, la valoarea de peste 73,7 milioane de lei (circa 17,5 milioane de euro), a anunţat directorul Ion Pantelimon. Termenul limită de execuţie a lucrărilor este 30 iunie 2010.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), prin DRDP Cluj, a derulat procedura de achiziţie prin “negociere accelerată cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare” pentru lucrările de consolidare a tronsonului I din centura Vâlcele-Apahida pe o porţiune de peste un kilometru.

Contractul licitat este denumit “Lucrări de execuţie şi proiectare detalii de execuţie pentru obiectivul de investiţie varianta de ocolire Cluj Est kilometru 4+375-6+900 / tronsonul I”. Valoarea estimată a lucrării a fost de 86 de milioane de lei fără TVA. Ofertele au fost deschise în 18 ianuarie.

“La procedură şi-au anunţat intenţia de a participa nouă operatori economici, din care şi-au depus candidaturile în vederea preselecţiei cinci societăţi. în urma evaluării ofertelor au fost calificaţi şi selectaţi pentru etapa a doua de negociere trei candidaţi. în urma desfăşurării negocierilor a fost declarată câştigătoare oferta depusă de Vegyepszer - Diferit”, au explicat oficialii DRDP Cluj.

Directorul Ion Pantelimon a declarat că cele două societăţi au câştigat contractul cu valoarea de 73.704.853 de lei, adică peste 17,5 milioane de euro. încheierea contractului este programată pentru data de 17 februarie, după îndeplinirea termenului de zece zile pentru depunerea contestaţiilor. Potrivit DRDP Cluj, din totalul lucrărilor ce se execută, 67% sunt lucrări speciale de consolidări cu minipiloţi, ce impun o tehnologie aparte.

Vegyepszer este una dintre societăţile care lucrează la centura ocolitoare alături de Pizzarotti - Tirrena Scavi. împreună cu societatea Diferit (care are contract şi cu municipalitatea clujeană pe partea de întreţinere străzi – n.red.), Vegyepszer trebuie să termine lucrările, conform contractului, în 30 iunie.

“Centura va fi circulabilă din luna iulie, dacă nu sunt probleme la partea de licitaţie, cu contestaţiile, care să întârzie semnarea contractului. Chiar şi aşa, se mai poate întârzia cu o lună. Vara aceasta, în orice caz, centura va fi circulabilă”, a declarat directorul DRDP, Ion Pantelimon.

Până în prezent au fost date în circulaţie tronsoanele II şi III ale centurii, la finele anului trecut. Conform datelor oficiale de pe site-ul CNADNR, tronsonul I, de 8,59 de kilometri (cu începere din Vâlcele), costă 44.653.344 de euro, tronsonul II, de 9,35 de kilometri, 18.484.838 de euro, iar tronsonul III, de 5,67 kilometri, 7.642.275 de euro.

Potrivit informaţiilor furnizate anul trecut de DRDP Cluj, costurile pentru centură au crescut faţă de momentul iniţial, în limitele permise de lege, cu aproximativ 30% faţă de valoarea iniţială a contractului licitat în 2006. Asta înseamnă costuri de 62,9 milioane de euro pentru tronsonul I (creştere de 41%), 26 de milioane de euro pentru tronsonul II (41% creştere) şi 10,5 milioane de euro pentru tronsonul III (38% creştere).

Per total, cei 23,6 kilometri de centură ajung, în aceste condiţii, la peste 90 de milioane de euro. “Legea ne permite să ajungem la această valoare fără să mai organizăm licitaţie”, a explicat, la finele anului trecut, directorul DRDP. în plus, oficialul menţiona că doar pentru tronsonul I, pe cei aproximativ doi km pe care s-au înregistrat alunecările de teren, a fost nevoie de licitaţie.

Darea in folosinta a celor 42 de kilometri de autostrada din Gilau si Turda, care a permis devierea traficului greu din municipiu, va duce la scaderea cu 40 la suta a emisiilor toxice din Cluj.

Sursa: http://www.autostradatransilvania.ro/articol/1/344/1/Deschiderea-autostrazii-Transilvania-reduce-cu-40--poluarea-din-Cluj-Napoca.html

Tot cam 40% din traficul greu de data asta din Cluj s-a mutat pe autostrada odata cu inaugurarea noului tronson.

http://ziuadecj.ro/action/image?ID=16414

Tramvaiul, mai aproape de stadion


Modificarea proiectului de modernizare a liniei de tramvai a fost aprobată ieri în Comisia de urbanism. Linia va fi adusă mai aproape de stadion şi de Parcul Central.

Proiectul liniei de tramvai a revenit ieri în Comisia de urbanism pentru modificări legate de traseu, în special în zona viitorului stadion. Arhitecţii din comisie au cerut reprezentanţilor societăţii de consultanţă Relians Corp să aibă în vedere pentru malul Someşului un singur fir de circulaţie, ţinând cont de noul studiu de circulaţie efectuat pentru Planul Urbanistic General. Consultanţii au afirmat că sunt presaţi de timp să depună proiectul pentru a obţine banii europeni.

Reprezentanţii Relians Corp, consultantul Primăriei Cluj-Napoca pentru atragerea de fonduri europene, au susţinut la şedinţa de ieri a Comisiei de urbanism proiectul de modernizare a liniei de tramvai pe tronsonul Mănăştur - Piaţa Gării. Potrivit proiectanţilor, acesta a suferit uşoare corecţii şi are nevoie de un nou aviz. Este vorba despre o apropiere a căii de rulare a tramvaiului de la intersecţia cu strada Uzinei Electrice şi Splaiul Independenţei de zona stadionului.

“în momentul în care s-a aprobat proiectul, nu s-a studiat calea de rulare după normative şi STAS-uri. Pe malul Someşului este necesară amenajarea unui zid de sprijin. Pentru că acest zid este necesar şi trebuie executat, în respectiva zonă nu s-a putut prevedea înierbarea căii de rulaj pentru tramvai”, a explicat proiectantul de la Relians Corp, P. Meseşan.

Primarul Sorin Apostu a solicitat precizări cu privire la afectarea Parcului Central prin proiectul de modernizare a liniei de tramvai. “Avem şi aviz de la Mediu. Nu intrăm deloc în parc”, a replicat proiectantul de la Relians. Arhitectul Adrian Iancu, membru în comisie, a semnalat colegilor că reîntoarcerea proiectului liniei de tramvai pe ordinea de la urbanism s-a făcut pentru a confirma că se respectă în totalitate documentaţia.

Colega sa din comisie, Mihaela Agachi, s-a interesat dacă translatarea liniei de tramvai către stadion nu afectează terenul pentru sala polivalentă. Răspunsul Relians a fost că trotuarul din zona unde se plănuieşte amenajarea sălii polivalente rămâne de 3,5 metri.

Arhitectul Eugen Pănescu a atras atenţia că, din datele preliminare ale studiului de trafic pentru noul Plan Urbanistic General, arterele de pe malul Someşului trebuie să preia o parte importantă a circulaţiei din oraş, motiv pentru care circulaţia rutieră ar trebui să se deruleze pe două benzi.

“Trecerile de pietoni din zona Podului Garibaldi nu se regăsesc pe planşe şi nici nu există o corelare cu noul traseu propus. De asemenea, există pe Spaiul Independenţei un acces la parcarea subterană de la stadion şi nu ştiu dacă sunt corect prevăzute razele de viraj care să permită accesul maşinilor în această zonă”, a spus arhitectul Şerban Ţigănaş. Atât Pănescu, cât şi Ţigănaş au susţinut varianta unui singur tronson pentru tramvai între Garibaldi şi capătul Parcului Central.

Proiectantul de la Relians a explicat că exigenţa cere modificarea proiectului. “Nu ne vom putea încadra în timp, dar nici în calculele de eficienţă pe care le-am făcut. Ar însemna zece minute în plus la traseu. De asemenea, cei de la RATUC nu susţin un sigur fir de circulaţie pentru tramvai şi am avea şi probleme legate de depunerea proiectului pentru fonduri europene”, a adăugat reprezentantul Relians. “Sunt doar 800 de metri şi nu cred că la viteza de rulare a tramvaiului ar rezulta chiar o întârziere atât de mare”, a completat Ţigănaş.

în schimb, directorul tehnic al RATUC Cluj, Niculae Doboş, a declarat că regia se opune unei singure căi de rulare pentru tramvai în zona stadionului. “Studiem această modernizare de trei ani. în primul rând, creăm probleme călătorilor, care nu vor şti de ce tramvaiul opreşte. în al doilea rând, un schimbător de cale ne va costa 60.000 – 80.000 de euro şi ne trebuie două. în al treilea rând, acestea se vor defecta şi vor trebui reparate. Suntem împotrivă în calitate de exploatator al liniei de tramvai”, a afirmat Doboş.

în final, proiectul pentru linia de tramvai a fost supus la vot. Cu excepţia arhitecţilor Ţigănaş şi Pănescu, toţi membrii comisiei au votat în favoarea proiectului. Astfel, linia de tramvai va rămâne cu dublu sens, dar va fi dusă mai aproape de stadion şi de Parcul Central.

VEZI lista strazilor unde se va sapa pentru Duct City

Proiectul Duct City, care presupune crearea unei retele de canalizatie pentru cablurile de telecomunicatii, in lungime fizica totala de aproximativ 585 de kilometri, presupune o lunga lista de obiective si in acest an. Crearea retelei subterane necesita spargerea trotuarelor, cu conditia readucerii obiectivelor afectate la stadiul initial. Anul acesta, lucrarile realizate de CFO Integrator, societatea care proiecteaza, implementeaza, exploateaza si intretine reteaua subterana de cabluri, are planificate doua etape de lucrari.

Fiecare presupune cate 90 de obiective, printre care zone refacute de curand, centrale, populate si agreate de clujeni, in special in sezonul cald. Pe lista se regasesc si Piata Unirii, Piata Muzeului, Piata Avram Iancu, strazile Matei Corvin si Petofi Sandor, unde de curand au fost realizate lucrari de reabilitare si modernizare. citynews.ro va prezinta in atasament lista completa a strazilor pe care se va lucra anul acesta.

Printre punctele pe care se va lucra in 2010 mai sunt si strazi ca Republicii, Victor Babes, Bulevardul 21 Decembrie 1989, Baba Novac, Piata Mihai Viteazu, Ion I. C. Bratianu, Brassai Samuel, Emil Zola, Memorandumului, Universitatii, Louis Pasteur, Calea Motilor, Constanta, Traian, Paris, Bulevardul Nicolae Titulescu sau Buna Ziua. Pe lista sunt si artere principale din cartierele orasului. Reprezentantii municipalitatii au declarat ca pe strazile unde si autoritatile locale vor avea lucrari in acest an interventiile celor de la CFO se vor sincroniza cu acestea pentru a scurta perioada de disconfort ce va fi resimtita de clujeni.

Directorul general al CFO Integrator, Dan Danci, explica modul in care se vor face lucrarile in centru. “In Piata Unirii noi nu am intervenit pentru ca nu aveam nevoie, nu aveam niciun obiectiv de interes, nicio cladire sau locuinta care sa doreasca sa sa fie conectata. Vom interveni acolo unde e nevoie de fibra optica si televiziune prin cablu, dar pe laturile Pietei, pe trotuar. Daca sa reabiliteaza soseaua de catre municipalitate, atunci intervenim pe sosea. Vrem sa deranjam traficul cat mai putin”, a declarat Dan Danci.

Interventiile pentru Duct City pe strazile aflate in garantie ii obliga pe acestia sa refaca in totalitate carosabilul sau, dupa caz, trotuarul spart. Anul acesta, potrivit estimarilor, vor exista aproximativ 200 de kilometri de retea subterana si contractul pentru conectare la aceasta retea este in stadiul final pentru cinci operatori de telecomunicatii. In 2010 se va lucra la reteaua magistrala (Backbone), potrivit lui Danci. Cel mai rapid se va vedea rezultatul proiectului Duct City pe toata lungimea Caii Dorobantilor, dar acest lucru depinde strict de operatori.

“Acolo exista infrastructura si trebuie doar ca Primaria sa ia masuri ca cei care nu sunt in legalitate sa fie obligati sa intre in legalitate. Exista o Hotarare de Consiliu Local ca in 45 de zile de cand anuntam noi ca e gata infrastructura, operatorii sa se conecteze la reteaua subterana. Nu neaparat la a noastra, pot sa isi faca si ei”, a adaugat Danci.

Directorul CFO a precizat ca locuitorii zonelor afectate trebuie sa inteleaga ca modernizarea unui oras presupune si lucrari de infrastructura si sapaturi, iar Clujul este in plina dezvoltare.

^^ asta e un fel de NET-City... adica va bagati si voi cablurile alea de pe stalpi in subteran? Abia astept sa vad orasele din Romania cable free.

^^ asta e un fel de NET-City... adica va bagati si voi cablurile alea de pe stalpi in subteran?

Asa e! :cheers:

As far as I understand there is one big difference, Duct City is just a duct, NetCity is a whole fiber network. I think that the Cluj approach is better because it does not create a telecommunications monopoly.

As far as I understand there is one big difference, Duct City is just a duct, NetCity is a whole fiber network. I think that the Cluj approach is better because it does not create a telecommunications monopoly.

What do you mean by "a duct"? I think it's a network, take a look here:
http://www.clujfo.ro/ro/8/proiectul-cfo.html

http://www.clujfo.ro/ro/9/Harta-progres-lucrari-Duct-City.html

Aici se vede stadiul lucrarilor.

^^ deci pe toate strazile cu verde de pe harta au bagat firele in pamant? :banana: I want to see some pics...

Două parkinguri în Mănăştur. Pentru al treilea nu există teren

http://www.ziuadecj.ro/action/image?ID=16605

Parkingul de pe strada Primăverii va aduce 480 de noi locuri de parcare în cartierul Mănăştur, în timp ce prin casetarea pârâului Calvaria se vor crea alte 800.

Edilul Sorin Apostu a declarat ieri că municipalitatea nu a identificat, deocamdată, terenul pe care să fie amenajat un nou parking în cartierul Mănăştur. Primarul spune că două parkinguri vor fi realizate, cu certitudine, în acest cartier – cel de pe Primăverii şi cel de la Calvaria, care vor crea 1.300 de noi locuri.



Conform Primăriei Cluj-Napoca, traficul din cartierul Mănăştur a scăzut în ultima perioadă, după deschiderea tronsonului de autostradă. “Este adevărat că, în ceea ce priveşte locurile de parcare, ele sunt insuficiente. Pentru început, 1.500 de locuri de parcare ar rezolva problemele din Mănăştur. Avem 480 de locuri în parkingul de pe strada Primăverii. Acestea sunt prima certitudine”, a menţionat primarul Sorin Apostu. El a adăugat că alte 800 de locuri de parcare vor fi create în zona Calvaria.



“Am amânat acest proiect pentru finalul anului, când vor fi lămurite chestiunile legate de situaţia juridică a terenului”, a spus edilul-şef. Primarul Apostu a mai recunoscut că municipalitatea caută locaţii pentru mutarea parkingului de pe Aurel Vlaicu 38 – 42, care a fost contestat de cetăţenii din zonă, în Mănăştur.



Spre deosebire de parkingul de pe strada Primăverii, care a fost contestat de cetăţeni, dar a cărui construcţie a continuat, pentru parkingul de 120 de locuri din cartierul Mărăşti primăria a comandat un sondaj din care a reieşit că obiectivul nu este dorit de riverani. Din acest motiv, municipalitatea a decis să oprească proiectul. Parkingul fusese licitat şi câştigat de societatea Napoca Construcţii.



“Deocamdată, nu avem vreo variantă de amplasament în cartierul Mănăştur. Nu am predat societăţii nici un teren în Mănăştur. Este adevărat că am licitat construcţia parkingului din Aurel Vlaicu societăţii Napoca, însă nu putem să le predăm amplasamentul din Mărăşti din cauza cetăţenilor. Dacă nu vom găsi nici o varinată de teren în Mănăştur, liber de sarcini, unde să poată fi reamenajat parkingul de pe Aurel Vlaicu, atunci vom fi nevoiţi să reziliem contractul cu societatea Napoca”, a menţionat primarul.



Pe site-ul oficial al municipalităţii clujene apare în continuare - la capitolul proiecte de parkinguri de cartier – parkingul de pe Aurel Vlaicu. Acesta urma să aibă 120 de locuri de parcare, un termen de execuţie de 25 luni, 318 mp perdea de arbori şi un cost de 2.461.724 de lei. Potrivit site-ului primăriei, parkingul de pe Primăverii va avea 460 de locuri de parcare, 2.900 metri pătraţi de spaţiu verde şi va costa 17.030.384 de lei. Parkingul de la Calvaria, gândit prin casetarea pârâului cu acelaşi nume, nu apare pe lista proiectelor pe www.primariaclujnapoca.ro. 7

Mănăşturul, sufocat de maşini

Anul trecut, viceprimarul Laszlo Attila declara, la o şedinţă a forului local în care consilierii au votat continuarea lucrărilor la parkingul de cartier de pe strada Primăverii, că Mănăşturul ar avea nevoie de 60 de hectare de parcări. Laszlo afirma că în acest cartier există două maşini pe apartament, deşi, în momentul în care s-au construit blocurile, unui apartament îi reveneau cinci locuri de parcare.

http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=38859

Pai nu exista teren pt ca le faceti deasupra pamantului!!! :bash:

Of, autoritatile noastre.

^^ deci pe toate strazile cu verde de pe harta au bagat firele in pamant? :banana: I want to see some pics...

Din pacate nu au dat jos firele inca. Probabil ca nu le dau pana nu termina etapa I...

Asfalt pe străzile “strategice”

Primăria Cluj-Napoca plănuieşte asfaltarea a trei străzi care fac legătura între oraş şi zone importante de la periferie, aflate în plină dezvoltare.

Municipalitatea a solicitat certificate de urbanism în vederea asfaltării străzilor Colonia Borhanci, Calea Baciului şi Cantonului. Arterele fac legătura între oraş şi obiective importante: o nouă unitate de retail, un centru de servicii, centura Vâlcele-Apahida sau Piaţa Agro Transilvania. Primăria Cluj-Napoca are în plan realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru modernizarea acestor străzi separat de celelalte programe de asfaltare.

“în luna februarie s-au solicitat certificatele de urbanism pentru asfaltarea străzilor Colonia Borhanci, Calea Baciului şi Cantonului. Aceste documente sunt necesare pentru efectuarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice în vederea elaborării caietelor de sarcini pentru licitaţii”, au explicat reprezentanţii municipalităţii.

Cele trei lucrări nu sunt incluse în programele de asfaltare pe care primăria le-a propus pentru 2010. “Este vorba despre lucrări care vor fi finanţate independent de celelalte programe pe care le derulează primăria. Mai întâi, trebuie realizate studiile de fezabilitate, iar apoi vom şti exact care sunt costurile”, mai informează municipalitatea. Potrivit datelor furnizate de instituţie, nu s-a stabilit încă data pentru organizarea licitaţiilor. “S-a pregătit documentaţia. Dosarul este complet, urmând ca în momentul în care executivul ia decizia, să fie demarată şi procedura de licitaţie pentru realizarea respectivelor studii de fezabilitate”, mai transmite primăria.

Primarul Sorin Apostu a anunţat încă de anul trecut că în 2010 are în plan reabilitarea străzii Cantonului, cu o lungime de 1.400 m, pentru a putea asigura legătura cu Piaţa Agro Transilvania, situată în localitatea Dezmir. Modernizarea străzii Cantonului, a explicat edilul anul trecut, va aduce cu sine şi prelungirea liniilor Regiei Autonome de Transport Urban Călători (RATUC) către Dezmir şi Piaţa Agro Transilvania. Mai mult, odată cu finalizarea halei agroalimentare de pe strada Dâmboviţei, primăria doreşte să mute la Dezmir toţi comercianţii care vând produse în regim en gros.

Calea Baciului asigură ieşirea către DN 1 F şi are o lungime de 2.300 m. Anul acesta, la şedinţele de urbanism s-a luat în discuţie importanţa acestei străzi, în cadrul proiectului societăţii Ruttrans, care a propus o schimbare a destinaţiei unui teren de pe Calea Baciului. Primul pas îl reprezintă vânzarea către operatorul reţelei Plus Discount a unui teren de 4.500 mp în vederea deschiderii unui magazin.

Oficialii primăriei au avizat proiectul, subliniind că pe Calea Baciului trebuie menţinută fluenţa traficului, luând în considerare importanţa arterei şi vecinătatea cu strada Valea Seacă, prin care se va asigura legătura cu noul cartier Lomb. Tot pe Calea Baciului se găseşte şi imobilul de birouri Amera Tower, unde ING a închiriat spaţii de birouri în vederea deschiderii uui centru de servicii.

Colonia Borhanci, de 3.200 m, este singura dintre cele trei străzi care e doar pietruită. Membrii asociaţiei Borhanci au făcut în repetate rânduri memorii către primărie pentru ca asfaltul să ajungă şi pe strada lor. Au redactat scrisori deschise şi au primit promisiuni din 2008 încoace în legătură cu asfaltarea străzii, după ce au introdus gazul şi apa din fonduri proprii.

Reprezentanţii primăriei au promis cetăţenilor la finele lui 2009 că lucrările de asfltare sunt condiţionate de cele la reţeaua de canalizare. Strada Colonia Borhanci va asigura legătura între oraş şi centura ocolitoare Vâlcele-Apahida, astfel că se impune asfaltarea acesteia. Varianta de ocolire are ca termen de finalizare vara lui 2010.
Sursa (http://ziuadecj.ro/action/article?ID=39841)

http://img402.imageshack.us/img402/8240/hartapuncteinchirieribi.jpg

Primăvara vine la Cluj cu sensuri giratorii

Comisia de sistematizare a circulaţiei a aprobat mai multe măsuri de reorganizarea a traficului auto din Cluj-Napoca. Ele vor fi aplicate imediat ce se va încălzi.

Municipalitatea a decis amenajarea a patru noi sensuri giratorii în Cluj-Napoca. Acestea vor fi amplasate la intersecţiile Observatorului - Gheorghe Dima, Titulescu - Slănic, Titulescu - Albini şi Fabricii – Călan – Anina. De asemenea, pe opt străzi din oraş vor fi montate praguri de sol din ciment, “la cererea a peste 18.000 de cetăţeni”, după cum a explicat edilul Sorin Apostu.

Primarul Sorin Apostu a declarat ieri că cele două măsuri s-au numărat printre punctele discutate la şedinţa Comisiei de sistematizare a circulaţiei din 16 martie. Pe lângă cele patru sensuri giratorii, s-a decis şi înfiinţarea unor noi treceri de pietoni, instituirea unor sensuri unice şi reorganizarea lăţimii părţii carosabile, concomitent cu crearea a 700 de noi locuri de parcare.

“S-a decis la şedinţa de marţi a Comisiei de sistematizare a circulaţiei înfiinţarea a 22 de noi treceri de pietoni. Prin amenajarea de sensuri unice pe 15 străzi din oraş s-au creat 250 de noi locuri de parcare, iar în urma reorganizării lăţimii părţii carosabile pe alte 11 artere s-a reuşit luarea în evidenţă a altor 450 de noi locuri de parcare”, a menţionat Sorin Apostu.

Edilul a explicat că măsurile de sistematizare a circulaţiei vor fi puse în practică imediat ce vremea o va permite. “Vom evalua ce indicatoare sunt necesare, după care, imediat ce vremea ne va permite, vom trece la aplicarea de marcaje şi la instalarea indicatoarelor”, a precizat primarul.

Municipalitatea a mai decis amenajarea a patru noi sensuri giratorii în oraş. Acestea urmează să fie amplasate la intersecţiile: Fabricii – Călan - Anina, Observatorului – Gheorghe Dima, Nicolae Titulescu – Slănic şi Nicolae Titulescu –Albini. “Sensurile giratorii amenajate în intersecţiile aglomerate sau care ridicau probleme s-au dovedit benefice şi au dus la fluidizarea circulaţiei. Nu s-au mai creat blocaje nici pe arterele principale şi s-au permis şi virajele pe şi de pe arterele secundare”, a explicat edilul Sorin Apostu.

Primarul a anunţat ieri că municipalitatea va continua amplasarea de praguri de sol, pentru limitarea vitezei de circulaţie, pe alte opt străzi din oraş. Este vorba despre strada Pasteur, înaintea curbei de la Clinica de Medicina Muncii, strada Republicii la intersecţia cu Ceahlău şi Ion Mincu, de zona părculeţului Iris, străzile Nicolae Iorga, Codrului, Semenicului şi Bistriţei.

“Acestea vor fi mai joase, de maxim 5 cm şi mult mai late, de aproximativ patru metri, faţă de cele deja montate. Aceste praguri limitatoare de viteză au fost solicitate de 18.500 de cetăţeni (prin cereri adresate municipalităţii – n. red.). Ele vor fi amenajate dintr-un ciment special, din profilul străzii. De aceea nu este nevoie să cerem omologarea acestor praguri”, a explicat edilul.

Tot la şedinţa Comisiei municipale de sistematizare a circulaţiei s-a mai aprobat prelungirea unei linii de autobuz în cartierul Făget, pe drumul Făgetului până la Vila Tuşa, concomitent cu amenajarea a trei staţii în dreptul hotelului Stil, la intersecţia cu strada Dianei (la vechiul camping Făget) şi la Vila Tuşa. Măsura va intra în vigoare după Sărbătorile de Paşte, imediat ce vor fi efectuate reparaţiile la Drumul Făgetului.

Puncte de închiriere a bicicletelor

“Au mai fost aprobate noi trasee de biciclete, dar şi punctele de unde se vor putea închiria biciclete, după ce vom accesa fonduri europene în acest sens. Per total, am aprobat 50 de astfel de puncte şi peste 3,5 kilometri de traseu pentru biciclete”, a afirmat primarul Sorin Apostu.
Sursa (http://ziuadecj.ro/action/article?ID=40043)

Ma bucur sa vad ca primaria chiar a inteles importanta mersului pe bicicleta si ia masuri pt facilitarea acestuia. De asemenea, am observat ca, in ultimul timp, a crescut simtitor numarul de biciclisti din oras. Cred ca la asta a contribuit mult si Clubul de Cicloturism Napoca prin activitatile si marsurile lunare, precum si prin faptul ca i-au tot batut la cap pe cei din administratie. Cum deja exista o oarecare retea de piste pt biciclete, pe care o mai extind, mai ramane problema masinilor care parcheaza pe piste pentru ca, de obicei, nu au unde altundeva. De asemenea, pe viitor, cred ca ar merge si niste semafoare pt biciclete, dar asta doar cand vor fi (sper!) si mai multi biciclisti.

Btw, azi am vazut ca au inceput prelungirea pistei de biciclete de pe malul Somesului, langa Sala Sporturilor. Pana acum pista se termina la podul pietonal din dreptul Parcului Babes.

E extraordinar ca se incurajeaza mersul pe bicicleta, nu s-au oprit doar la desenarea unor trasee. Acuma ar trebui aranjate traseele existente. De exemplu, in zona de care vorbea bgp, cum te apropii de stadion cum vezi gropile imense de la marginea strazii, implicit de pe traseul de biciclete.

Acelasi subiect.

http://www.citynews.ro/_Files/Thumbs/NewsAttachments/2010/03/21/0000076501/9694_0000076501_W640-H480-HA1-VA4.jpg

Vom putea pedala de la Floresti la Apahida

Crearea unui traseu ciclourban care sa lege Cluj-Napoca de Floresti sau Apahida nu este departe de realitate. Municipalitatea a inclus in Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) un proiect pentru crearea unei retele de self service pentru biciclete. Acesta presupune eficientizarea sistemului actual de piste de biciclete si extinderea spre anumite comune din Zona Metropolitana Cluj. Localitatile prevazute in prima etapa sunt Floresti si Apahida, care vor face parte din viitorul sistem public de transport cu bicicleta.

Reteaua pistelor care se va crea va avea o lungime totala de 75 de kilometri, in timp ce lungimea actuala a traseului ciclourban din Cluj-Napoca este de doar 9,2 kilometri, cu promisiunea de extindere cu inca 3,5 kilometri in perioada urmatoare. Pe intregul traseu de 75 de kilometri vor fi amplasate 50 de statii intermodale unde pot fi inchiriate biciclete in regim self-service (autoservire). Cu ajutorul unei cartele fiecare va putea sa inchirieze o bicicleta din standul special amenajat pe care sa o lase intr-un stand similar amplasat in locul pe care biciclistul l-a ales ca destinatie.

Proiectul impune o cheltuiala de 14,7 milioane de lei, dintre care peste 10,3 sunt sume ce pot fi asigurate de Uniunea Europeana, prin PIDU.
Sursa (http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/vom-putea-pedala-de-la-floresti-la-apahida-76501/)

daca-mi zici ca poza aia e facuta in Cluj nu te cred. :)
Daca tot postezi stiri legate de pistele de biciclete si tot trendul asta eco, vrem si poze te rugam .... :cheers:

Nu e facuta in Cluj, e poza din articol. Totusi, asa ar trebui sa arate punctele de inchiriere si aici. Nu prea ai la ce sa faci poze deocamdata, pistele de biciclete, in majoritate, sunt doar trasate la marginea drumului si arata destul de rau (cu exceptia blvd. Eroilor, 21 Decembrie si zona Salii Sporturilor). Daca vad vreuna care sa arate bine sar si o pozez. :D

Cred ca-si are locul aici.

Clujul, sufocat de maşini

Judeţul se află pe primul loc în ţară la numărul de şoferi care şi-au luat carnetul în 2009 şi are cel mai mare parc auto: aproape 200.000 de maşini

După Bucureşti, unde sunt înmatriculate peste 1,2 milioane de autovehicule, judeţul Cluj ocupă prima poziţie la judeţe cu un număr total de aproape 200.000 de maşini înregistrate până în ultima zi din 2009. La categoria “posesori de permise de conducere”, exceptând, din nou, capitala, Clujul se află tot pe locul 1.

Potrivit bilanţului pentru 2009 privind evidenţele auto, permisele de conducere şi examinările, întocmit de Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor (DRPCîV), judeţul Cluj ocupă poziţii fruntaşe la toate capitolele. Astfel, deşi a fost considerat un an “de criză”, în 2009, Serviciul Public Regim Permise şi înmatriculări (SPRPî) Cluj a luat în evidenţă 10.134 de noi autovehicule, dintre care 9.160 sunt maşini mici. în total, conform aceleiaşi statistici, judeţul Cluj deţine primul loc pe judeţe la numărul autovehiculelor care alcătuiesc parcul auto, cu 199.675 de maşini înmatriculate. Următoarele poziţii sunt ocupate de judeţele Timiş, cu 192.738 de autovehicule, respectiv Prahova, cu 188.042 de maşini.

Indicatorii DRPCîV mai arată că în judeţ există 241.752 de şoferi cu carnete pentru diferite categorii. La nivel de medie a promovabilităţii examenelor pentru obţinerea permiselor de conducere, Clujul e iarăşi pe 1, de această dată în faţa Bucureştiului, cu un procentaj de 40,57%, urmat de judeţul Alba, cu 39,57%, respectiv Suceava, cu 34,05%. în medie, fiecare solicitant de permis din Cluj susţine 2,04 examene la teorie şi 1,19 examene practice. Statisticile mai relevă că în 2009 cei mai mulţi posesori de permis de conducere din Cluj aveau vârste cuprinse între 26 şi 35 de ani (66.751), urmaţi de cei cu vârste între 36 şi 45 de ani (55.895).

La capitolul mărci de maşini înmatriculate, situaţia la nivel naţional arată că românii au preferat anul trecut Daciile, urmate la mare distanţă de Volkswagen şi Scoda. în total, în ţară au fost înscrise 36.069 Dacii, 9.530 Volkswagenuri şi 9.254 Skode. Deşi sunt situate în fruntea clasamentului la vânzări, companiile producătoare au înregistrat scăderi la vânzări faţă de 2008, mai reiese din documentul citat. Vânzările la Dacia au scăzut cu 53,12% în 2009 faţă de anul precedent, în timp ce vânzările Volkswagen şi Skoda au scăzut cu 56%, respectiv 62%. Singurele mărci care au consemnat creşteri semnificative au fost autovehiculele Acura, Iveco, Lancia, Hummer şi Suzuki.

“Până în toamna anului trecut am avut intrări puternice. Acum, mişcarea e foarte slabă prin faptul că doar 20 de maşini noi sunt înmatriculate zilnic. în fiecare zi depunem o sumă de aproximativ 10.000 de lei reprezentând taxe de acordare număr preferenţial şi păstrare de număr”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ comisarul-şef Dan Florian, şeful SPRPI Cluj. Florian a mai subliniat că anul trecut erau zile în care se înmatriculau şi 200 de autoturisme. “Nu ştiu dacă taxa de poluare reprezintă o cauză a numărului mic de maşini înmatriculate, însă cert e că această criză economică ne îngrădeşte tot mai mult. Legat de promovabilitatea la examene, pot spune că şcolile de şoferi au înţeles că nu trebuie să trimită elevii nepregătiţi”, a mai spus Florian.

“Clujul suportă numărul mare de maşini”

Comisarul-şef Sorin Iovu Rus de la Serviciul Poliţiei Rutiere (SPR) al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj susţine că în prezent Clujul suportă 200.000 de autovehicule.

“într-adevăr, traficul e mai greoi, însă e suportabil. S-au creat mai multe proiecte care au dus la fluidizarea traficului faţă de situaţia de acum 10 ani. Atunci se mergea, în medie, cu 5-6 km/oră prin oraş, în timp ce acum viteza medie e de 20 km/oră. Deşi promovabilitatea la examene e ridicată, pot afirma că accidentele de circulaţie de o gravitate mai mare sunt comise de tinerii de până în 30 de ani”, a spus Iovu.

Instructorul dă note

“Au crescut standardele la instruirea elevilor. S-a înţeles că nu e normal să meargă nepregătiţi la examene, iar, potrivit noilor reglementări, instructorul are atribuţia de a acorda calificative elevilor, semnând pentru acest lucru”, a declarat Gheorghe Ţigău, directorul şcolii de şoferi “Formula D”.
Sursa (http://ziuadecj.ro/action/article?ID=40247)

Harta amanuntita a traseelor ciclourbane + detalii (http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/trasee_ciclourbane/trasee%20ciclourbane.pdf)

http://www.citynews.ro/_Files/Thumbs/NewsAttachments/2010/03/30/0000077363/5981_0000077363_W640-H424-HA1-VA4.jpg

http://www.citynews.ro/_Files/Thumbs/NewsAttachments/2010/03/30/0000077363/3725_0000077363_W640-H424-HA1-VA4.jpg



Parkingul de pe strada Primaverii, din cartierul Manastur, va fi dat in folosinta in aproximativ doua luni, spun constructorii. “Din cauza intemperiilor s-a amanat finalizarea lucrarilor. Mai trebuie facute pardoseala si amenajarile exterioare. Cred ca intr-o luna, doua va fi gata”, a declarat pentru citynews.ro Catalin Rus, directorul de executie al proiectului, de la compania sibiana Con A.

Un alt aspect important care mai trebuie rezolvat este cel al accesului in parking, pentru a nu ingreuna circulatia in zona. “Nu se va face sens giratoriu, cei de la Serviciul de Siguranta a Circulatiei au elaborat un plan care nu va afecta traficul. Se va face intrarea cu banda de selectie, iar iesirea la fel”, a explicat Oana Buzatu, purtatorul de cuvant al Primariei.

Parkingul, care va avea 470 de locuri, a costat 17 milioane de lei.

Sursa (http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/parkingul-din-manastur-gata-in-aproximativ-2-luni-77363/)

140 de milioane de euro, noua cifră pentru străzi

Primăria Cluj-Napoca vrea să angajeze o singură firmă sau un consorţiu care să întreţină străzile din municipiu în următorii patru ani şi oferă, în schimb, 600 de milioane de lei.

Municipalitatea clujeană a lansat noua licitaţie pentru întreţinerea străzilor din oraş, care are ca dată limită 14 mai. Primarul Sorin Apostu spune că a “relaxat” condiţiile pentru că aşa a dispus Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), dar promite că va fi cu ochii pe câştigători, ca aceştia să facă lucrări de calitate. Mai mult, de la 1 miliard de lei, la cât a fost evaluat contractul iniţial, plafonul a scăzut aproape la jumătate – 600 de milioane de lei (circa 140 de milioane de euro – n.red.).

CNSC a decis în 19 martie să anuleze procedura lansată de Primăria Cluj-Napoca pentru atribuirea contractului intitulat generic “Lucrări de reparaţii, întreţinere, reabilitare şi modernizare a străzilor, parcărilor, trotuarelor şi altor incinte şi proiectare pentru aceste lucrări”.

Decizia a fost luată ca urmare a contestaţiei depuse de societăţile Perom Construct, Tehnologica Radion şi Euroconstruct Trading ‘98. Cele trei firme s-au plâns de diverse condiţii impuse prin documentaţia de atribuire, printre care şi faptul că primăria a tratat la pachet lucrări de mai multe tipuri şi a cerut condiţii tehnice mult prea dure.

Edilul Sorin Apostu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că municipalitatea a finalizat noul caiet de sarcini pentru licitaţia electronică în vederea încheierii unui acord cadru pentru reabilitarea străzilor. Data limită pentru depunerea ofertelor a fost fixată pe 14 mai. Acestea vor fi deschise în 17 mai, potrivit anunţului postat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - SEAP. Edilul-şef a explicat că în noua documentaţie s-a ţinut cont de toate observaţiile CNSC, astfel că a rezultat un caiet de sarcini mai permisiv.

“Legal, şi documentaţia veche era perfect valabilă, conform CNSC, singurele modificări pe care acest organism ni le-a cerut s-au referit la relaxarea condiţiilor de participare. De exemplu, noi am cerut iniţial ca firmele ofertante să deţină toate utilajele necesare realizării de lucrări la drumuri, iar în noua documentaţie am modificat această cerinţă în obligaţia de a dispune de utilajele necesare, ceea ce înseamnă că pot avea contracte de închiriere cu furnizori de echipamente”, a explicat primarul Sorin Apostu.

Alte modificări operate se referă la tipurile de lucrări solicitate - dacă, iniţial, caietul obliga ca lucrările să fie defalcate pe opt categorii diferite, acum s-a ajuns la doar patru categorii.

“în prima procedură era prevăzut un capitol special numai pentru lucrările de pavaj din centrul istoric. Aceste lucrări sunt deosebite, nu orice firmă poate să le facă în condiţii de calitate, e necesară o specializare şi am dorit să avem criterii de alegere a firmelor specializate. Prin reducerea domeniilor, această categorie este înglobată în lucrări de reparaţii de drumuri. Este ca şi cum ai avea de construit un mecanism de ceas şi ai cere în caietul de sarcini să se priceapă la mecanică. Nu oricine se pricepe la mecanică ştie să repare ceasuri”, a mai spus primarul Apostu.

Oficialul a menţionat că s-au mai eliminat din capitolul criterii de evaluare a documentaţiei de licitaţie caracteristicile privind nivelul calitativ şi tehnic, precum caracteristicile de mediu.

“Condiţiile impuse de noi ar fi permis un control strict al calităţii şi, pe de altă parte, un control al nivelului de poluare pe care utilajele cu care se realizează drumurile îl vor produce în Cluj-Napoca. Aceasta este, trebuie să ne asigurăm de calitate şi mediu în felul nostru... De exemplu, la partea de calitate, vor fi atenţia la preţuri. în ultima perioadă, preţul la bitum s-a dublat şi, dacă acesta nu se reflectă în cel al materialelor, atunci este clar ce fel de lucrări se vor efectua”, a mai spus edilul.

80% preţul, 20% termenul

în urma licitaţiei se va încheia un acord cadru pentru lucrările de întreţinere a străzilor din Cluj-Napoca pe o perioadă de patru ani cu o singură societate sau consorţiu de firme.

Potrivit primarului Sorin Apostu, plafonul financiar pentru noua procedură este mai mic decât cel anunţat la prima licitaţie (1 miliard de lei – n.red.), unde s-a greşit la zerouri când a fost trecută valoarea estimată a contractului. Noul contract de întreţinere a stăzilor este apreciat între 300 şi 600 de milioane de lei. în cazul noii licitaţii, la criteriile de evaluare a ofertelor au fost prevăzute doar preţul ofertat (80%) şi termenul de execuţie a lucrărilor (20%). 7
Source (http://ziuadecj.ro/action/article?ID=41962)

Lombul se leagă de oraş

Lucrările de infrastructură la noul cartier al Clujului sunt în plină desfăşurare. Cele la drumuri au început, urmând să se instaleze reţelele de apă-canal, gaz şi energie electrică.

Lucrările de drumuri în Cartierul Lomb au început, iar în 2010 urmează să fie realizate cele de apă-canal, gaz şi energie electrică. Cele de viabilizare urmează să acopere o treime din suprafaţa proiectului, potrivit dezvoltatorilor de la Impact. Aceştia vor scoate pe piaţă oferta de locuinţe.

Municipalitatea clujeană s-a angajat să realizeze în acest an căile pentru acces public dinspre est, venind pe Valea Chintăului, şi reţeaua publică de aducţiune a apei, obiective prevăzute de consiliul local în lista de investiţii pe 2010, au precizat reprezentanţii Impact Developer & Contractor. Prelungirea conductelor de apă şi canalizarea de pe strada Oaşului până la viitorul cartier presupune o investiţie de 2,3 milioane de lei. “Parteneriatul cu E.ON Gaz de aducţiune a reţelelor de gaze este în plină desfăşurare, lucrările aferente fiind în fazele ultime de proiectare şi de avizare înaintea începerii execuţiei planificate”, a transmis Florina Zainescu, specialist PR la Impact.

Valoarea lucrărilor de infrastructură depinde de rezultatul negocierilor finale cu contractorii selecţionaţi, aflate în desfăşurare. “Se află în faza pregătitoare de elaborare a documentaţiei Centrul Regional de Excelenţă în Industrii Creative, aprobat în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) ataşat Zonei Metropolitane Cluj ca parte a Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Metropolitan Cluj-Napoca. Acesta se va adăuga pe lista obiectivelor de interes local şi regional localizate pe Dealul Lomb alături de Centrul de Studii Medicale Avansate şi trei centre de asistenţă din subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială aflată în subordinea Primăriei Cluj-Napoca”, potrivit conducerii Impact.

în următoarele săptămâni, Impact va lansa produsele de locuire. “Acestea vor fi adaptate posibilităţii de finanţare în condiţii avantajoase prin intermediul programului Prima Casă 2010. Va începe şi campania de vânzări şi de rezervări”, au menţionat oficialii Impact. Oferta va include mai multe tipuri de locuinţe, de la apartamente cu curte proprie, destinate familiilor, la garsoniere având ca public ţintă persoanele tinere. Dezvoltatorii vor atrage parteneri pentru realizarea funcţiunilor ce ar putea apărea în viitorul cartier. “în afară de atragerea continuă a unor obiective locale şi de interes regional aflate în faze avansate de proiectare, suntem în discuţii cu parteneri de talie internaţională interesaţi de achiziţia unor obiective, de operarea sau construirea diverselor obiective non-rezidenţiale şi, mai ales, de investiţii în Lomb”, au transmis responsabilii companiei.

Viceprimarul Radu Moisin a confirmat că în perioada următoare vor demara licitaţiile de construcţie pentru prelungirea reţelei de apă-canal până la viitorul cartier de pe Dealul Lomb, dar şi pentru amenajarea drumului de acces la obiectiv dinspre Est. “Pentru extinderea reţelei de gaz s-a semnat protocolul cu E.ON Gaz şi au început lucrările. Pentru acest cartier noi avem nişte proiecte pe care dorim să le promovăm prin PIDU. Este vorba despre atragerea unor finanţări europene pentru amenajarea unui centru expoziţional şi de cercetare a unui parc industrial pentru industrii uşoare, care alături vor duce la dezvoltarea sectorului economic din Cluj”, a menţionat Moisin. El a declarat că la primărie se lucrează la proiectele plănuite pe Dealul Lomb, în aşa fel încât acestea să poată fi depuse spre finanţare din fonduri europene.

Tineretului mai aşteaptă

în cazul Cartierului Tineretului, celălalt mare proiect demarat ca parteneriat public-privat între municipalitate şi o societate privată (Polus Real Estate) pe 203 ha pe Dealul Sf. Gheorghe, lucrările ar putea fi reluate abia peste doi-trei ani, potrivit dezvoltatorilor. Motivul îl constituie căderea pieţei imobiliare, care nu ar mai justifica astfel de investiţii.
Source (http://ziuadecj.ro/action/article?ID=42173)

Cum mai e cu noua varianta de ocolire a Clujului prin est ?
Am facut o mica harta in baza wikimapia si a rezultat asta:
http://img89.imageshack.us/img89/6854/hartazonacluj.png (http://img89.imageshack.us/i/hartazonacluj.png/)

centura aceasta de est va fi cu 4 benzi? profil de drum express sau ceva?
se va continua pana in A3 pentru o legatura mai buna? Ce alte proiecte mai exista pentru ocolitoare Cluj sau noi sosele de legatura ?

^^:hi: anybody?

Va avea 2 benzi cred, cel putin bucata Someseni-Apahida atata are. Am cateva poze facute pe bucata asta, cu telefonul, seara, de pe bicicleta, de aia sunt asa proaste. Sunt facute acum o luna.

http://img64.imageshack.us/img64/1540/dsc00662n.jpg

http://img710.imageshack.us/img710/113/dsc00664v.jpg

http://img203.imageshack.us/img203/5126/dsc00665gn.jpg

http://img408.imageshack.us/img408/6971/dsc00666di.jpg

http://img692.imageshack.us/img692/3599/dsc00667wo.jpg

http://img26.imageshack.us/img26/6264/dsc00668l.jpg

http://img689.imageshack.us/img689/1893/dsc00669s.jpg

http://img30.imageshack.us/img30/8609/dsc00670or.jpg

Some more:

http://img405.imageshack.us/img405/1390/dsc00671y.jpg

http://img338.imageshack.us/img338/3585/dsc00672w.jpg

http://img179.imageshack.us/img179/5636/dsc00673nv.jpg

http://img718.imageshack.us/img718/4411/dsc00675n.jpg

http://img97.imageshack.us/img97/9218/dsc00676xf.jpg

http://img441.imageshack.us/img441/4135/dsc00677k.jpg

http://img16.imageshack.us/img16/733/dsc00678hg.jpg

http://img717.imageshack.us/img717/521/dsc00679f.jpg

I'm so glad to see some Romanian cities finally doing something about the jungle of cables.:banana: Hopefully in ~10 years all major Romanian cities will have implemented similar solutions.

What I don't like though is that even when they build parkings, they're still overground. Why not develop an ambitious project for building underground parkings instead. Yes, they're more expensive, but it's a smarter investement.:(

Va avea 2 benzi cred, cel putin bucata Someseni-Apahida atata are. Am cateva poze facute pe bucata asta, cu telefonul, seara, de pe bicicleta, de aia sunt asa proaste. Sunt facute acum o luna.


http://img30.imageshack.us/img30/8609/dsc00670or.jpg

multumim de poze bgp. Totusi ramane o intrebare aceasta se va continua pana in autostrada? adica ceva de genul? pentru o legatura mai buna

http://img441.imageshack.us/img441/1173/drumnoucluj.jpg (http://img441.imageshack.us/i/drumnoucluj.jpg/)

Uploaded with ImageShack.us (http://imageshack.us)

Asta nu stiu. Ar fi normal sa existe planuri, dar nu cred ca le vom vedea aplicate chiar curand. E o zona destul de dificila, am auzit ca solul pune probleme, deci trebuie bani...

I'm so glad to see some Romanian cities finally doing something about the jungle of cables.:banana: Hopefully in ~10 years all major Romanian cities will have implemented similar solutions.

What I don't like though is that even when they build parkings, they're still overground. Why not develop an ambitious project for building underground parkings instead. Yes, they're more expensive, but it's a smarter investement.:(

They did try to develop an underground parking project under Mihai Viteazu Square. After months of discutions they found out that they can't build there because there's a sewerage system in the way.

Biciclete inchiriate la Cluj numai cu buletinul, din 1 iulie (http://www.stiridecluj.ro/social/biciclete-inchiriate-la-cluj-numai-cu-buletinul-din-1-iulie)

Bicicletele vor putea fi inchiriate la Cluj numai cu buletinul din 1 iulie, anunta reprezentantii Primariei Cluj-Napoca.

Prin proiectul "I Love Velo", initiat de administratia locala, iubitorii de miscare vor avea la dispozitie 150 de biciclete, pe care le vor putea inchiria gratuit numai cu buletinul.

Primarul Sorin Apostu a anuntat ca bicicletele vor putea fi inchiriate in fiecare zi intre orele 10.00-22.00, din zona Salii Sporturilor.

Initiativa ecologica este sponsorizata de o banca si va fi mentinut pana in luna octombrie.

Super initiativa! :cheers:

Does anyone know if they're going to actually build the underground parking lot under Mihai Viteazu Square? There were some recent articles about it in the local newspapers, but they confused me a little. I didn't understand if they'll build it with less parking spaces than they planned in the first place, or if they won't build it at all.:nuts:

I'm as confused as you are. From what I read, there's only a company willing to build the underground parking (the Portuguese one), and they need at least three bidders. However, I don't really now if they're going to build it at all and, from what I understood, they are looking for new options.

It's a Portuguese company that had to build it. But they've discovered some sort of drain tunnel or whatever, so the situation is different. Now, I know I saw two articles. One of them said that they've modified the initial plans, so that the parking will have about 320 parking spaces (instead of over 500 as planned in the first place), and that they'll show them to the administration and discuss if it will still be profitable. The other article said that they won't build it at all, or at least that's what I understood. If I remember correctly, I read them both in the same day, in different newspapers.

Yes, I know. Instead, they said they are going to make a parking lot where now lies a... parking lot. Next to Sf. Mihail Church.

Autostrada Transilvania, cea mai mare centură de ocolire a Clujului
13.07.2010

Mâine începe asfaltarea ultimului tronson din austostrada Transilvania, cel dintre Turda şi Câmpia Turzii. Prima tonă de mixtură asfaltică va fi turnată pe doi kilometri din ultimii zece care vor mai fi construiţi anul acesta.
„Se lucrează intens pe tronsonul de 10,5 kilometri, dintre Turda şi Câmpia Turzii. Mâine turnăm şi asfalt, astfel că în septembrie tronsonul va fi dat în folosinţă”, a declarat Ion Pantelion, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri.
Informaţia potrivit căreia lucrările de asfaltare încep sătpămâna aceasta a fost confirmată şi de ofiţerul de presă al companiei americane Bechtel care construieşte Autostrada Transilvania. “Avem doi kilometri de drum de piatră spartă pregătiţi pentru turnarea covorului asfaltic”, a declarat Bogdan Sgârcitu.
El a precizat că în acest moment, la autostradă mai lucrează aproximativ 1300 de oameni, care 1200 sunt români. De data aceasta, noul tronson nu se va mai termina într-un sens giratoriu, aşa cum este, în acest moment, capătul de autostradă de lângă Turda. “La Luna va fi dat în folosinţă un nod rutier care va face legătura cu drumul european”, a mai precizat Bogdan Sgârcitu. Un astfel de nod rutier există şi la Gilău, la intrarea pe autostradă dinspre Cluj.

Centurile Clujului
Autostrada Transilvania, cu tot cu tronsonul care va fi dat în folosinţă în septembrie va funcţiona şi ca centură ocolitoare pentru municipiile Turda şi Câmpia Turzii. Şoferii se plâng că traversarea celor două oraşe durează şi până la o oră, în condiţii de trafic intens. „Va fi cea ma la îndemână centură ocolitoare pentru cei care sunt în tranzit”, confirmă şi Bogdan Sgârcitu.
Cât despre restul centrurilor de ocolire aflate în construcţie în judeţul Cluj, acestea se află în diferite stadii. Un tronson al centurii Vâlcele-Apahida va fi recepţionat în data de 1 august. „Tronsonul III, între Dezmir şi intersecţia cu DN 1 C s-a turnat, deja stratul de uzură, a fost făcut şi marcajul vertical, chiar se circulă pe el. Lucrarea va fi recepţionată în 1 august”, a declarat Ion Pantelimon, de la Direcţia Regională de Drumuri.
„Lucrările la tronsoanele I şi II au fost mult întârziate de vremea ploiasă, aşa că ne vom întinde cu ele până la sfârşitul lunii august”, a mai declarat Pantelimon. Centura ocolitoare sud-est, Vâlcele-Apahida va avea, în total, 23,7 kilometri şi îi va ajuta pe şoferi să evite dealul Feleacului. La această rută ocolitoare lucrează aproximativ 600 de muncitori, de la patru firme de contrucţii.
O altă centură ocolitoare este cea de la capătul bulevardului Muncii din Cluj. Şi aceasta este 80% gata şi va fi dată în folosinţă la începutul lunii septembrie, potrivit directorului Regionalei de Drumuri. În zona Ardealului, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri mai lucrează şi la reabilitarea altor drumuri, cum ar fi DN79, care leagă Aradul de Oradea, trecând prin Chişineu-Criş şi Salonta, şi DN 19 Oradea-Satu Mare.

Source (http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Autostrada_Transilvania-cea_mai_mare_centura_de_ocolire_a_Clujului_0_297570274.html)

multumim de poze bgp. Totusi ramane o intrebare aceasta se va continua pana in autostrada? adica ceva de genul? pentru o legatura mai buna

Ar fi foarte bine daca ar face asa si chiar exista o gramada de motive sa faca chestia aia ... practic ar transforma astfel centura + autostrada intr-o ocolitoare Est-Vest, care altfel e greu de facut. Trebuie doar vreo 5 km de drum normal cu 2 benzi si un nod la autostrada ... nu poate costa enorm - vreo 10-15 milioane de euro. Iar eu de exemplu care stau in partea de est a orasului, as veni pe centura ocolitoare si as intra direct pe autostrada, fara sa mai intru prin Turda sau sa merg prin tot orasul ca sa intru pe la Gilau. In plus aeroportul ar fi conectat foarte usor cu autostrada + Nokia ar fi conectata usor cu autostrada. Dupa parerea mea asta ar trebui sa fie un proiect prioritar si sa renunte la centura est-vest care era prin Lomb parca. Dupa ce va fi gata autostrada, cel mai logic va fi cand vii dinspre Bistrita/Baia Mare etc sa intri cat mai rapid si usor pe autostrada si asta e de departe cea mai simpla metoda.

In momentul in care vom avea centura sud-est (Valcele - Apahida) care sa dea si in autostrada direct plus pista noua aeroport plus autostrada sa mearga de la Targu Mures pana la Oradea, cei 700 km de drumuri judetene refacuti (proiectul anuntat de CJ de refacere a 700 km de drumuri judetene cu credit furnizor) si drumurile din Cluj plus linia de tramvai (cu bani europeni) modernizate plus cablurile ingropate macar in zonele centrale plus inca ceva parcari in zonele aglomerate, vom putea zice ca meritam sa fim in UE :) Teoretic s-ar putea ca in vreo 4 ani sa fie realizat aproape tot ce am zis mai sus, sau cel putin asa zic proiectele ... (autostrada e cea mai mare incertitudine, dar totusi cica se lucreaza si la 64km de autostrada spre vest) dar sa vedem. De fapt ar mai fi ceva ce as vrea, dar pentru asta chiar nu vad un termen de realizare ... modernizarea liniei ferate spre Oradea in genul cum s-a facut Bucuresti - Campina (si spre Brasov ar trebui, dar daca se face macar pana la Oradea deja am putea merge mai civilizat spre vest si cu trenul).

Daca Clujul va avea toate astea pana in 2015 (fara linia ferata), va fi greu pentru celelalte orase sa mai tina pasul cu dezvoltarea Clujului (cu exceptia Timisoarei care oricum e langa granita si are aeroport dezvoltat si a Constantei care e si ea la granita si are port dezvoltat iar aeroportul se poate dezvolta si el intens in cativa ani ca deja au pista de 3500 metri, de Bucuresti nu discutam ca acolo e alta poveste). Chestia e ca in momentul de fata, Clujul a ajuns sa exporte mai mult decat Constanta si cred ca e pentru prima data in ultimii zeci de ani. De asemenea, productia industriala e in crestere cu 17,4% pe primele 5 luni, la Constanta e in scadere cu 10% iar la Timisoara pe luna aprilie (n-am alte date) e in scadere cu 6,4%. Rezultatele par a fi spectaculoase pentru Cluj, dar banuiala mea e ca de fapt influenta majora e cresterea productiei si a exporturilor la Nokia. Sunt curios daca luam Constanta la PIB anul asta sau nu si daca ajunge aeroportul nostru la trafic peste Timisoara (ei urca ceva mai lent se pare, la noi cresterea anul asta era de genul 30% la ultima raportare). Sansele sunt mici sa se intample amandoua anul asta, dar daca se pastreaza ritmurile actuale la anul s-ar putea ajunge la asa ceva (desi Constanta are niste investitii mari in parcuri eoliene care ar putea inclina balanta spre ei, iar la Timisoara depinde de Wizz daca vor introduce curse noi sau nu). Desi asa ar putea parea, productia industriala si PIB-ul nu au legatura atat de stransa, PIB-ul e influentat mult de consum si investitii, deci teoretic si daca ai scadere a productiei industriale PIB-ul poate sa creasca, iar daca ai crestere a productiei industriale PIB-ul poate sa scada.

Ca o observatie, e foarte greu de gasit informatii despre Timisoara - insitutul local de statistica nu da buletine statistice decat pe bani (toti ceilalti din tara le dau gratuit), aeroportul nu publica datele de trafic decat mult mai tarziu decat Clujul, presa locala nu prea da asa multe stiri economice ca la noi ...

Toata tara va merita titulatura de tara UE cand va avea autostrazi continue pe care sa poti face urmatorul traseu: Oradea-Arad-Timisoara-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta-Iasi-Cluj-Brasov-Bucuresti-Craiova-Timisoara-Oradea-Cluj - cu iesiri din tara la Oradea, Timisoara, Craiova si Bucuresti :) 2030 poate, desi e un termen cam optimist :)

^^ Bine ai venit pe forumul romanesc al SSC utopium! Am observat ca ai analize interesante si te voi urmari cu interes! Sper sa ai o prezenta la fel de activa ca si pana acum! :cheers:

Recently, works have started at the new parking on Fabricii/Fabricii de Zahar street (Marasti):

http://img705.imageshack.us/img705/631/img0470n.jpg

http://img830.imageshack.us/img830/3610/img0472t.jpg

Duct City, funcţional pe 43 de străzi din Cluj-Napoca (http://ziuadecj.ro/administratie/duct-city-functional-pe-43-de-strazi-din-cluj-napoca--48297.html)

Proiectul vizează introducerea în subteran a tuturor cablurilor aeriene instalate în municipiu de operatorii de telecomunicaţii.

CFO Integrator, societatea care se ocupă de realizarea şi administrarea reţelei Duct City în baza unui contract de asociere cu Primăria Cluj-Napoca, a finalizat prima etapă a proiectului. Potrivit viceprimarului Radu Moisin, municipalitatea a fost informată că infrastructura subterană este pegătită pe 43 de străzi din oraş.

“Sunt într-un stadiu avansat cu semnarea contractelor cu operatorii de telecomunicaţii pentru darea în folosinţă a reţelei rezultate în această primă etapă. Etapa 1 a fost încheiată. Aceasta înseamnă reţea subterană pe 43 de străzi”, a explicat viceprimarul Radu Moisin. El a adăugat că în cel mai scurt timp reţeaua subterană va fi dată în exploatare. Conform ultimelor date deţinute de primărie cu privire la evoluţia proiectului, reţeaua acoperă 15,8% (43 de străzi) din arterele pentru care a fost gândită asocierea. Etapa 1 înseamnă reţea pe 90 de artere, potrivit listei furnizate de CFO municipalităţii, iar etapa doi, alte 181 de artere.

Până în prezent, începând cu 2009, municipalitatea a eliberat autorizaţii de spargere pe 51 de artere: Albini, Titulescu, Nirajului, Ştreiului, Cireşilor, Brâncuşi, B-dul Muncii, Aurel Suciu, Dorobanţilor, D. Coresi, Heltai, I. Meşter, Nădăşel, E. Teodoroiu, Codrului, Breaza, T. Vuia, V. Babeş, Calea Turzii, G. Bruno, Belgrad, Bihorului, Vulcan, H. Barbusse, Delavrancea, Paul Ioan, Rebreanu, Herculane, Odobeşti, Aurel Vlaicu, Anton Pann, Minerilor, Calea Baciului, Agârbiceanu, T. Vladimirescu, Haţeg, Calea Moţilor, Berăriei, Calea Mănăştur, Cuza Vodă, Aleea Gârbău, Câmpului, Izlazului, Primăverii, Locomotivei, Observatorului, Regele Ferdinand.

“Este posibil ca, în funcţie de negocierile cu operatorii de cablu sau telefonie, anumite străzi să fie prioritare şi să se înceapă lucrările, chiar dacă sunt clasate în etapa a doua. Există zone de nişă, de exemplu Câmpului, unde există cerere mare de astfel de servicii. Programul lor (al CFO Integrator – n. red.) a trebuit corelat şi cu lucrările primăriei, de modernizare a străzilor, pentru ca noi să nu asfaltăm o stradă, iar mai apoi aceasta să fie spartă pentru pozarea cablurilor în subteran”, a explicat purtătorul de cuvânt al municipalităţii, Oana Buzatu.

Potrivit lui Dan Danci, acţionar la CFO Integrator prin intermediul societăţii TQM Consulting, proiectul a fost pus pe roate. “De la 1 iulie am renunţat la funcţia de director, am rămas doar acţionar. Am pus proiectul pe roate. Pot spune că am semnat contracte cu mai mulţi operatori. Urmează să dăm drumul reţelei”, a menţionat fostul director al companiei. Acesta a adăugat că nu poate face publice numele operatorilor cu care au fost semnate contracte pentru conectarea la reţeaua Duct City. “Am fost plecat şi nu sunt la curent cu ultimele informaţii. Ştiţi bine că aceşti operatori sunt foarte sensibili”, a adăugat Danci.

Noul director al CFO Integrator, Suneel Sharma, a declarat că în prezent reţeaua acoperă 65 de străzi, iar din punct de vedere tehnic poate deveni operaţională pe 43 de artere.

“Ne aflăm în faza finală a semnării contractelor cu marii operatori în telecomunicaţii, mai mult de 10 astfel de companii. Au fost realizaţi până în prezent 80 de kilometri de reţea. Per total, s-a indus reţeaua subterană pe 65 de străzi, însă doar pe 43 s-au asigurat până în prezent condiţiile tehnice pentru migrarea operatorilor la reţea”, a explicat directorul CFO Integrator. Suneel Sharma a adăugat că reţeaua va deveni funcţională la finalul anului.

“Până în prezent, investiţia în acest proiect este de 15 milioane de euro. Etapa 1 a proiectului, conform contractului, trebuie încheiată în 2011. Aceasta însumează aproximativ 115 străzi (90, conform unei liste furnizată de primărie – n. red.). Suntem preocupaţi în continuare să asigurăm condiţiile tehnice pentru migrarea operatorilor în cele mai bune condiţii la reţea. Nu avem probleme nici la negocierile cu operatorii, nici la realizarea lucrărilor”, a informat Suneel Sharma.

Potrivit site-ului companiei, proiectul Duct City presupune crearea unei reţele de canalizaţie pentru cablurile de telecomunicaţii, în lungime totală de aproximativ 585 de kilometri. Conform contractului încheiat de primărie cu CFO Integrator în 2008, societatea trebuie să realizeze o reţea subterană de aproximativ 300 de kilometri şi să o administreze timp de 20 de ani. În schimb, este obligată să vireze municipalităţii 1% din veniturile brute rezultate din exploatarea reţelei, dar nu mai puţin de 100.000 de euro pe an.

Finalizarea primei etape de implementare a proiectului (cele 90 de artere – n. red.) nu se poate face mai târziu de doi ani de la semnarea contractului. Deocamdată, pentru că reţeaua nu este funcţională, firma nu a plătit niciun leu primăriei. Operatorii de telecomunicaţii au obligaţia să se racordeze la reţea în termen de 45 de zile de la finalizarea fiecărui tronson de reţea de canalizaţii pusă în funcţiune. Taxa pentru conectarea la Duct City a fost fixată de municipalitate la 2.000 de lei, iar chiria lunară este de 18 euro pe 100 de metri de microtub subteran.

Cine ese CFO Integrator SRL

Compania înfiinţată în iulie 2007 îi are ca asociaţi pe Valentin Nica (20%), Ştefan Petre (15%), Nicolae Badiu (20%), Mobitelco SRL (10%), TQM Consulting (5%), Lunic Franchising and Consulting Limited Cipru (5%), Shima Investments Limited Cipru (25%). Ca administrator figurează Dan Danci.

Primăria pregăteşte licitaţia pentru linia de tramvai (http://ziuadecj.ro/administratie/primaria-pregateste-licitatia-pentru-linia-de-tramvai--48300.html)

Municipalitatea a eliberat în luna iunie două autorizaţii de construire pentru modernizarea linie de tramvai pe tronsonul Mănăştur - Piaţa Gării şi Piaţa Gării - B-dul Muncii, încadrate pe lista de autorizaţii ca “modificare linie tramvai”. Potrivit Primăriei Cluj-Napoca, nu este vorba despre nicio modificare, ci de eliberarea autorizaţiilor necesare pregătirii documentaţiei de licitaţie.

În prezent, proiectul de modernizare a liniei de tramvai este, conform informaţiilor furnizate de Biroul mass-media al municipalităţii, în stadiul de evaluare tehnică. “S-au solicitat clarificări. Am fost vizitaţi de o echipă de evaluatori independenţi. Dacă nu mai au alte solicitări de clarificare, ar urma un răspuns. Timpul estimat pentru această etapă poate fi o săptămână sau poate fi două luni. După anunţul deciziei privind proiectul, se va trece la licitaţia de execuţie”, a explicat purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu.

Municipalitatea a eliberat în 4 şi în 22 iunie două autorizaţii de construire pentru lucrările aferente modernizării liniei de tramvai, încadrate ca “modificare linie tramvai”.

Potrivit oficialilor instituţiei, nu este vorba despre nicio modificare a proiectului iniţial, autorizaţiile fiind necesare următoarei etape a proiectului, organizarea licitaţiei de execuţie. Potrivit acestor autorizaţii, lucrările de modernizare de pe arterele străbătute de linia de tramvai (peste 20 de kilometri – n. red.) din Mănăştur până în zona B-dul Muncii se vor executa în baza autorizaţiei de spargere.

“La finalizarea lucrării se va readuce terenul în starea iniţială. Executantul va obţine acordul Poliţiei Rutiere Cluj înainte de începerea lucrărilor, pentru semnalizarea corespunzătoare a acestora şi impunerea restricţiilor pe drumul public”, a mai spus Oana Buzatu.

Primăria a fost notificată la finele lunii mai de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), în calitate de autoritate de management, că cele două proiecte privind reabilitarea liniei de tramvai au depăşit faza de evaluare a conformităţii administrative şi eligibilităţii. Este vorba despre o primă etapă de evaluare. Proiectele sunt cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), fac parte din categoria proiectelor de “infrastructură urbană” şi au o valoare cumulată de peste 120 de milioane de lei. Cofinanţarea ce revine municipalităţii este de 2% din valoarea proiectelor.

Implementarea proiectului de modernizare a liniei de tramvai are ca indicatori, pentru tronsonul Mănăştur - Piaţa Gării, reducerea timpului de călătorie de la 48 la 24 de minute pe traseu, creşterea cu 10% a numărului de călători pe an, reducerea costurilor de mentenanţă cu 57% şi diminuarea consumului de energie electrică cu 40%. Pentru tronsonul Piaţa Gării – B-dul Muncii, indicatorii sunt reducerea timpului de călătorie de la 36 la 19 minute pe traseu, creşterea cu 10% a numărului de călători/an, diminuarea cu 38% a consumului de energie electrică.

^^ Good news! :banana:

http://www.ftr.ro/dbimg/stiri/42572/main.jpg

Parkingul din Mănăştur intră în funcţiune de mîine (nm astazi)! Mai sînt puţine locuri libere (http://www.ftr.ro/parkingul-din-manastur-intra-in-functiune-de-miine-mai-sint-putine-locuri-libere-42572.php)

Primarul Sorin Apostu a anunţat că mîine dimineaţă parkingul de pe Primăverii va deveni funcţional. Pînă în acest moment au fost încheiate 365 de contracte pentru locurile de parcare. Deşi abonamentele urmau să intre în vigoare de la 1 septembrie, Primăria le va permite celor care au încheiat contracte să le folosească începînd de mîine. Capacitatea parkingului este de 461 de locuri.

"Valoarea estimată a lucrărilor este de 16.190.000 de lei, însă valoarea plăţilor acceptate este cu un milion mai puţin. La parterul clădirii va funcţiona sediul Poliţiei Comunitare din Mănăştur”, a spus Apostu.

UPDATE: Protestele mănăşturenilor care s-au împotrivit construirii unui parking suprateran pe strada Primăverii nu au reuşit să împiedice finalizarea lucrărilor. Deşi clujenii s-au arătat destul de reticenţi la obiectivele primăriei, primul parking de cartier din municipiu este gata. Primarul Sorin Apostu a anunţat că acesta va deveni funcţional începînd de mîine, iar construcţia se adresează doar riveranilor sau firmelor care au sediu în apropiere.

Pînă în acest moment s-au încheiat 365 de contracte, dar mai există 130 de cereri, ce au fost depuse în cea mai mare parte de către persoane care au obţinut deja un loc în parcare.

„Am decis să aştept pînă la finalul lunii septembrie cererile altor clujeni din zonă pentru a primi loc în parking, iar după această dată, dacă mai există locuri disponibile, acestea vor fi alocate pentru cea de-a doua cerere a celor care au deja un loc. Vrem să completăm cele aproximativ 57 de locuri neocupate”, a declarat primarul Sorin Apostu.

Locurile de parcare au fost acordate prin tragere la sorţi. Deşi abonamentele devin valabile abia în 1 septembrie, autorităţile locale se ţin de promisiune şi susţin că vor permite riveranilor să îşi parcheze maşinile gratuit pînă la acea dată.

Proiectul parkingului a fost premiat

Spaţiile de la subsol, în număr de 44, sînt rezervate pentru persoanele juridice, care vor plăti anual o taxă de 840 de lei. Conform Hotărîrii de consiliu local, persoanele fizice vor fi nevoite să achite anual o taxă de 110 lei pentru un loc de parcare. „Au fost reamenajaţi 2.900 de metri pătraţi de spaţiu verde, iar locul de joacă a fost mărit. Fîntîna arteziană funcţionează în acest moment şi avem în plan montarea unei cişmele. Structura de rezistenţă a acestui proiect a cîştigat locul al doilea la concursul anual făcut de Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri (AIACPS) din România. Parkingul va fi dotat cu camere video, monitoare, dispozitive de înregistrare video, instalaţii semnalizare incendiu, instalaţii de iluminat interior şi exterior, hidranţi.

Apostu nu inaugurează parkingul

Lucrările au început în luna august anul trecut şi au fost executate de Con-A Sibiu. Proiectantul lucrării a fost SC Europroiect 2006 SRL Ocna-Mureş. Investiţia a fost acoperită de la bugetul local şi are un regim de înălţime de S1+S2+P+6E+terasă. „Pentru că lucrările nu au fost gata la 1 august, nu facem inaugurarea oficială a parkingului. Parkingul se adresează exclusiv riveranilor”, a declarat Apostu.

Proteste fara fond, fiindca sa fim sinceri chiar arata frumos zona acum.

Nu stiu cat de frumos arata zona, dar e o constructia de care era nevoie. Poate daca s-ar fi facut o banca, un hotel acolo, stiu eu, altceva, erau justificate protestele.

Urmatorul parking de cartier: pe Aleea Baisoara (http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/urmatorul-parking-de-cartier-pe-aleea-baisoara-97573/)

Primaria municipiului Cluj-Napoca a anuntat ca peste trei saptamani va organiza licitatia pentru executia lucrarilor la cel de-al treilea parking de cartier. Investitia, in valoare estimata de 2,4 milioane de lei, ar urma sa fie construita pe Aleea Baisoara, in cartierul Gheorgheni.

Dupa parkingul din Manastur, de pe strada Primaverii, zona Minerva, si cel din Marasti, situat intre strazile Fabricii si Fabricii de Zahar, clujenii vor avea un parking si pe Aleea Baisoara, in cartierul Gheorgheni. Valoarea contractului de executie este estimata la minim 5,5 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro) si putin peste zece milioane de lei (aproape 2,4 milioane de euro).

Durata de executie a parkingului este de 12 luni, conform anuntului de licitatie.
Parkingul ar urma sa aiba 358 de spatii de parcare. Deschiderea ofertelor are loc pe 16 noiembrie la sediul Primariei, iar criteriul de atribuire al contractului este pretul cel mai scazut.

La plimbare seara cu masina prin Cluj-Napoca.

Se trece prin cartierele: Grigorescu - Dambu rotund - Gruia - Plopilor - Manastur - Zorilor - Andrei Muresanu - Gheorgheni - Aurel Vlaicu - Someseni - Bulgaria - Iris - Marasti - Centru

azcA7J4ygHg

^^ foarte fain :cheers:

Stâlpi retractabili şi camere video pentru restricţionarea circulaţiei pe Piezişă (http://ziuadecj.ro/administratie/stalpi-retractabili-si-camere-video-pentru-restrictionarea-circulatiei-pe-piezisa--54941.html)

Circulaţia rutieră pe străzile Piezişă şi Ion Raţiu va fi restricţionată, a anunţat astăzi Primăria Cluj-Napoca.

Instituţia va monta un sistem prin care pe cele două străzi va fi restricţionată circulaţia, printr-un sistem de stâlpi retractabili. „Astfel, accesul va fi permis doar riveranilor”, au precizat reprezentanţii instituţiei publice. Totodată pe cele două străzi au fost montate camere video, „pentru descurajarea actelor de vandalism”, conform instituţiei. Clujenii care locuiesc pe cele două străzi trebuie să se prezinte până în 15 noiembrie la Serviciul Siguranţa Circulaţiei Urbane, Reţele Edilitare şi Transport Local din cadrul Primăriei Cluj-Napoca pentru pentru a primi cartele de control al stâlpilor retractabili.



Nu cred ca e prima data cand sunt instalati astfel de stalpi la intrarile pe Piezisa. Macar acum monteaza si camere, sa nu mai fie distrusi.

Z92qUSH8fd4

DzzcxPjO67M

Buget de 7 milioane de euro pentru Duct City în 2011

Proiectul a fost finalizat pe 60 de artere din oraş, unde este deja pregătită reţeaua care va permite introducerea în subteran a tuturor cablurilor aeriene din Cluj-Napoca.

CFO Integrator, societatea care se ocupă de realizarea şi administrarea reţelei Duct City în baza unui contract de asociere cu Primăria Cluj-Napoca, planifică finalizarea primei etape a proiectului în 2011. Până acum, compania a investit în reţeaua subterană de cablu 15 milioane de euro şi are un buget de 7 milioane de euro pentru anul viitor.

La începutul lunii august, reţeaua Duct City acoperea 15,8% (43 de străzi) din arterele pentru care a fost gândită asocierea dintre primărie şi CFO Integrator. Etapa 1 înseamnă reţea pe 90 de artere, potrivit listei furnizate de CFO municipalităţii, iar etapa 2, alte 181 de artere. Potrivit datelor furnizate de către partenerii primăriei, în prezent 60 de străzi sunt pregătite pentru migrarea în subteran a cablurilor, însumând un total de 82,1 km de reţea subterană. “Momentan, nu se execută săpături de amploare pe străzi, deoarece se apropie iarna, ci doar lucrări de interconectare necesare pentru funcţionalitatea tronsoanelor finalizate. De asemenea, se execută lucrări de instalare a microtuburilor pe străzile finalizate. Am început migrarea în subteran a deţinătorilor de reţele pozate aerian pe Calea Turzii, Bd. Muncii, Odobeşti, Oaşului, urmând ca în funcţie de cererea şi necesităţile acestora să instalăm fibra şi pe alte tronsoane. Totodată, pregătim împreună cu operatorii cu care avem contracte semnate următoarele etape ale migrării şi detaliile tehnice corespunzătoare”, a explicat Ciprian Iftode, noul administrator al CFO Integrator.

Omul de afaceri Valentin Nica, unul dintre acţionarii societăţii, a menţionat că până în prezent au fost semnate contracte cu Vodafone, RCS&RDS şi Prime Telecom. “Discuţiile cu ceilalţi operatori activi în Cluj-Napoca sunt într-un stadiu avansat, urmând ca în perioada următoare să finalizăm contractele şi cu aceştia”, a confirmat şi Iftode. Lucrările pentru amenajarea reţelei subterane vor fi reluate în 2011, când vremea va permite acest lucru. “Până atunci ne vom concentra pe instalarea în subteran a fibrei solicitate de către operatori şi pe planificarea migrării în subteran a acestora. Intenţionăm ca în 2011 să finalizăm în totalitate Etapa 1 (Backbone) şi să începem lucrările pentru Etapa a 2-a. Până în prezent s-au investit aproximativ 15 milioane de euro. Pentru 2011 avem estimată o investiţie în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, valoarea totală a proiectului fiind de circa 34 milioane de euro”, a subliniat administratorul CFO Integrator.

Potrivit site-ului companiei, proiectul Duct City presupune crearea unei reţele de canalizaţie pentru cablurile de telecomunicaţii, în lungime totală de aproximativ 585 de km. Conform contractului încheiat de primărie cu CFO Integrator în 2008, societatea trebuie să realizeze o reţea subterană de aproximativ 300 de km şi să o administreze timp de 20 de ani. În schimb, este obligată să vireze municipalităţii 1% din veniturile brute rezultate din exploatarea reţelei, dar nu mai puţin de 100.000 de euro pe an. Finalizarea primei etape de implementare a proiectului (cele 90 de artere - n. red.) nu se poate face mai târziu de doi ani de la semnarea contractului. Deocamdată, pentru că reţeaua nu este funcţională, firma nu a plătit niciun leu primăriei. Operatorii de telecomunicaţii au obligaţia să se racordeze la reţea în termen de 45 de zile de la finalizarea fiecărui tronson de reţea de canalizaţii pusă în funcţiune. Taxa pentru conectarea la Duct City a fost fixată de municipalitate la 2.000 de lei, iar chiria lunară este de 18 euro pe 100 de metri de microtub subteran.

“Pentru finalizarea reţelei, un termen exact este greu de estimat, fiind mai mulţi factori ce influenţează evoluţia proiectului. Totuşi, acest termen va fi strâns legat de procesul de migrare în subteran a operatorilor şi ne bazăm pe sprijinul primăriei în privinţa acestui demers. Preocuparea acţionarilor este ca banii investiţi în acest proiect, în special de către Mobitelco, să rămână în Cluj, prin crearea de noi locuri de muncă aferente implementării proiectului Duct City”, a menţionat Ciprian Iftode.

Viceprimarul Radu Moisin a declarat că prioritar pentru municipalitate nu este să-şi sporească veniturile din redevenţa pe care trebuie să o plătească CFO Integrator după ce reţeaua va deveni funcţională. “Important este ca toate cablurile să fie introduse în subteran. Chiar dacă în 2009 şi în 2010 nu s-a lucrat la foc continuu la această reţea, nu s-au pierdut nişte ani ci, în pofida crizei, s-au executat lucrări pentru Duct City. Am înţeles că negocierile cu operatorii care au cabluri în oraş sunt foarte avansate. Noi oricum ne vom implica dacă ne vor cere şi vom emite somaţii pe tronsoanele deja finalizate, în cazul în care aceştia nu se conformează. Cablurile sunt pe domeniul public şi noi putem să le tăiem, pe lângă aplicarea de sancţiuni”, a menţionat Moisin. Viceprimarul clujean a mai spus că Electrica nu face excepţie de la obligativitatea mutării cablurilor în subteran, doar că acest aspect este corelat cu programul de investiţii al societăţii. “ Pe partea de extindere a iluminatului public, noi lucrăm în aşa fel încât cablurile să fie pozate în subteran. Bugetul de investiţii al Electrica este foarte mic, însă sperăm că în anii care urmează să se schimbe situaţia şi cablurile din centru să ajungă în subteran”, a precizat Radu Moisin.


http://ziuadecj.ro/administratie/buget-de-7-milioane-de-euro-pentru-duct-city-in-2011--56794.html

Jorj vrea drum peste Someş şi pasaje subterane pe sub centrul Clujului (http://ziuadecj.ro/administratie/jorj-vrea-drum-peste-somes-si-pasaje-subterane-pe-sub-centrul-clujului--57093.html)

Cluj-Napoca ar putea avea două artere subterane, între Casa de Cultură a Studenţilor şi Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga”. Cel puţin aceasta este propunerea PSD Cluj, care a şi calculat costurile – 8 milioane de euro / kilometru, precum şi sursele de finanţare – bani europeni sau credit furnizor.

Soluţiile urmăresc decongestionarea traficului, având în vedere aglomerarea pe arterele centrale ale oraşului, dar şi obiectivul de Capitală Culturală Europeană în 2020. Totodată PSD Cluj a propus astăzi o a doua variantă – un viaduct.

“Prin crearea de sensuri unice şi semaforizări devine o certitudine faptul că nu mai pot fi soluţionate problemele legate de fluidizarea circulaţiei”, a arătat responsabilul “departamentului de administraţie publică” al PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj.

Cele două artere subterane ar urma să aibă, fiecare, câte trei benzi pe sens. Acestea ar urma să coboare dinspre zona Casei de Cultură a Studenţilor, să traverseze subteran bulevardul Eroilor cu o ieşire în piaţa Ştefan cel Mare, şi cu ieşirea finală pe Calea Dorobanţilor, în zona Bibliotecii Judeţene.

Costurile sunt calculate la opt milioane de euro pe kilometru.

O altă soluţie prezentată astăzi de Jorj urmăreşte traversarea supraterană a centrului oraşului, prin intermediul unui viaduct, pe direcţia Vest-Est. “Practic varianta propusă nu presupune exproprieri, cu cheltuielile aferente, sau perturbarea traficului, ci folosirea infrastruucturii existente – zona perimetrală a albiei Someşului, prin încastrarea unor piloni de susţinere şi realizarea pe aceştia a câte două benzi de circulaţie pe fiecare sens”, a explicat Jorj. Acesta adaugă că principala problemă identificată este reţeaua de înaltă tensiune, de 110 KW, prezentă pe traseu. “Dar aceasta poate fi rezolvată prin crearea unor rigole speciale, pentru îngroparea firelor şi realizarea unor staţii de răcire în ulei a cablurilor”, spune Jorj, adăugând că în acest caz costurile suplimentare s-ar ridica la 400.000 euro. În acest caz, costurile totale ar urma să ajungă la 5-5,3 milioane de euro pe kilometru, iar lungimea propusă este de cinci kilometri.

Vad ca periodic trebuie sa apara cate unu care vrea tuneluri si, mai nou, autostrazi suspendate. :) Oricum, aia cu viaductul e din putu' gandirii lui Jorj. Adica, daca tot avem Somesul prin centru, facem drumu peste el, sau daca vrem sa-l facem pe langa rau, demolam palatele de pe Horea, si gata-i autostrada zburatoare!

Si daca tot veni vorba, ar trebui facut ceva cu stalpii de inalta tensiune de peste Somes. Nu-si au locul acolo, asta e clar.

O altă soluţie prezentată astăzi de Jorj urmăreşte traversarea supraterană a centrului oraşului, prin intermediul unui viaduct, pe direcţia Vest-Est.

Un "NU!!!" definitiv si hotărât. Aș dori să înțeleg cum i-a venit această idee proastă? Sper că nu va fi realizat niciodată. Brrr...

Un "NU!!!" definitiv si hotărât. Aș dori să înțeleg cum i-a venit această idee proastă? Sper că nu va fi realizat niciodată. Brrr...

La fel cum le vin tuturor politicienilor ideile geniale. :D

Totusi, ideea cu pasajul subteran, care vad ca reintra in discutie, n-ar fi rea. Nu stiu, in schimb, cat de fezabila ar fi la pretul pe care il afiseaza.

Mai bine sa spuna specialistii ce trebuie facut, decat sa ne zica vreun politician ce a mai visat el azi-noapte. Oricum, tunelurile ar mai elibera, in cel mai bun caz centrul, dar masinile s-ar impotmoli, cum se impotmolesc si acum, in sensul giratoriu din Marasti sau la intersectia Dorobantilor - Teodor Mihali.

Biggest solar panels park in Romania to be built in Cluj
December 10, 2010 at 1:22 pm

A solar panels park on over 190 hectares will be built in Cluj – Napoca, according to Sorin Apostu, the mayor of Cluj Napoca. WWS Energy Development LLC will build the photovoltaic park and 30 percent of the electricity it will produce will be supplied to the city hall. The park will be built on a land plot where a residential compound, Tineretului, should have been built by Polus Real Estate. This will be the biggest solar panels project in Romania.

The solar panels will cover the electricity demand and the street lighting of the Cluj Napoca City Hall and its subordinated institutions, including the Municipal Hospital. The park is due to be completed by the end of 2011, mayor Apostu said. Sursa (http://www.romania-insider.com/biggest-solar-panels-park-in-romania-to-be-built-in-cluj/16253/)

190 hectares, that's a lot! Better, in my opinion, than some ugly, useless neighborhood on a hill in the middle of no-man's-land.:cheers:

Din cate stiu pentru Oradea, se vor monta stalpi dotati cu panouri solare pentru intregul oras, deja o parte din parcometre functioneaza pe energie solara, si un stalp montat pentru ai demonstra viabilitatea, macazele tramvaielor de asemenea sunt alimentate cu energie solara, au inceput si cu reclamele luminoase, iar pe viitor se va extinde. Mi se pare o suprafata prea mare ocupata cu panouri, ocupata degeaba iar rezultatul sa fie doar iluminatul stradal,primaria si institutiile subordonate si spitalul municipal.Pe acel teren s-ar putea construi un parc industrial sau altceva + investitia.

http://img694.imageshack.us/img694/8486/panou0305r000423065219.jpg (http://img694.imageshack.us/i/panou0305r000423065219.jpg/)

status, uite aici inca niste informatii:

Primarul Sorin Apostu a anuntat astazi transformarea investitiei Cartierul Tineretului in cel mai mare parc fotovoltaic din tara, dupa ce compania Polus Real Estate a decis sa readapteze proiectul dupa ce a fost somata de municipalitate.

Primaria Cluj-Napoca se alege cu energie electrica gratuita pentru a alimenta intreg sistemul de iluminat public din oras si alte unitati din subordinea institutiei. “I-am somat sa vedem ce facem cu asocierea. Ei au spus ca renunta la Cartierul Tineretului si ca nu au pretentii, dar noi am avut. Noi dorim curent verde pentru iluminatul public si al unitatilor din subordinea noastra, cum e Spitalul Municipal. Asta inseamna o economie de un milion de euro pe semestru. Vor lucra cu o firma americana, WWS Energy Development LLC”, a declarat primarul Sorin Apostu.

Pe langa asta, din suprafata de teren de peste 200 de hectare alocata initial proiectului de 6.000 de locuinte, Primaria va ramane cu 5,1 hectare, pe care va construi 370 de locuinte sociale.

Investitia in parcul cu panouri solare si fotovoltaice ar urma sa se incheie la finalul lui 2011. Investitorii privati se obliga prin noul contract cu Primaria sa furnizeze municipalitatii 30% din energia produsa dar nu mai putin de 3.500 de megawatti pe an timp de 49 de ani, potrivit edilului.

http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/cartierul-tineretului-va-fi-cel-mai-mare-parc-solar-din-tara-102191/

Cum nu ma pricep deloc, nu stiu daca 3500 MW e mult sau putin. Oricum, cred ca a venit vremea sa se valorifice si la noi sursele de energie alternativa cu mai mult curaj. In plus, primaria nu plateste, se va face de catre privati, iar parcuri industriale mai avem si, din ce stiu eu, au teren disponibil. Din cate am inteles, in parcul din comuna Jucu trebuiau sa se faca mai multe investitii cam pe atunci cand a venit Nokia, dar nu s-au realizat si este teren liber mult mai accesibil.

Mc mult bgp...dar totusi, imagineaza-ti atata suprafata acoperita cu panouri solare...o sa arate cam asa:

http://img219.imageshack.us/img219/888/giantsolarpowerplant.jpg (http://img219.imageshack.us/i/giantsolarpowerplant.jpg/)

“Parcul solar”, in Arnestein, Bavaria

Nu il gasesc atat de urat, mai ales cand ma gandesc la beneficii.:)

status, uite aici inca niste informatii:



http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/cartierul-tineretului-va-fi-cel-mai-mare-parc-solar-din-tara-102191/

Cum nu ma pricep deloc, nu stiu daca 3500 MW e mult sau putin. Oricum, cred ca a venit vremea sa se valorifice si la noi sursele de energie alternativa cu mai mult curaj. In plus, primaria nu plateste, se va face de catre privati, iar parcuri industriale mai avem si, din ce stiu eu, au teren disponibil. Din cate am inteles, in parcul din comuna Jucu trebuiau sa se faca mai multe investitii cam pe atunci cand a venit Nokia, dar nu s-au realizat si este teren liber mult mai accesibil.

3500 de MW este extraordinar de mult pentru un parc solar gandestete ca centrala nucleara de la Cernavoda are 1400 MW + cel mai mare parc solar fotovoltaic se afla in Canada si are cam 97 MW asa ca te las pe tine sa tragi concluziile :)

Aveam eu o banuiala ca ceva nu e in regula cu cifrele astea. Atunci poate ca au mai pus ziaristii vreo doua zero-uri. Vorba aia: the press strikes again!

^^ :lol:

Pasajul garii, functional si supravegheat video

Lucrarile la pasajul de sub gara Cluj-Napoca sunt finalizate in proportie de peste 90%, potrivit conducerii Regionalei Cailor Ferate Romane Cluj. Pasajul este in prezent functional, fiind luminat si supravegheat video.

Astfel, singurele lucrari care mai trebuie facute sunt cateva finisaje la peretii pasajului. “Lucrarile sunt finalizate in proportie de 92%, mai sunt cateva finisaje de facut, insa este functional. Exista iluminat si dotat cu supraveghere video. Instalatia a fost montata tocmai pentru a se preveni distrugerea peretilor si a investitiei”, a declarat Gheorghe Surubaru, directorul diviziei de Infrastructura a CFR.

Acesta a mai precizat ca se asteapta ca traficul sa creasca vizibil in pasaj pe viitor. “Traficul va fi mai mare odata cu deschiderea supermarketului din zona si, anul acesta, este posibil sa mai investim in pasaj. Analizam posibilitatea instalarii unui lift, a unor scari de acces pentru persoanele cu handicap, lucrare care nu a fost cuprinsa in proiectul initial, insa daca vom dispune de fonduri se poate sa o efectuam in acest an”, a mai afirmat Surubaru.

http://www.citynews.ro/_Files/NewsAttachments/2011/01/04/0000104372/5598_0000104372.jpg


Mai multe poze, la sursa:

http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/pasajul-garii-functional-si-supravegheat-video-104372/

^^ Wow! Mare diferenta fata de cum arata inainte. Astept acum sa se ocupe si de piata de deasupra pasajului.

ZeO87EG3bSg

Ce prevedeau planurile de dezvoltare-sistematizare comuniste pentru Cartierul Plopilor...

35 km de piste şi puncte europene de închiriere de biciclete

Proiectul primăriei clujene privind amenajarea de piste şi puncte de închiriere a bicicletelor, în colaborare cu comunele Floreşti şi Apahida, este în evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Oficialii primăriei au declarat ieri că au semnale pozitive că proiectul de amenajare a staţiilor self-service de închiriere de biciclete în Floreşti, Cluj-Napoca şi Apahida va fi aprobat şi finanţat din bani europeni. Valoarea totală a acestuia este de 17,6 milioane de lei. Primarul a precizat că, cel mai probabil în vară, vor fi organizate licitaţiile aferente proiectului, iar acesta va deveni funcţional în 2012.

"Dorim să promovăm transportul ecologic şi, prin promovarea bicicletei ca mijloc de transport urban, sperăm să reducem şi traficul auto. Proiectul nostru pe fonduri europene pentru amenajarea staţiilor de închiriere de biciclete, dar şi a unui traseu coerent de piste este în evaluare la Ministerul Dezvoltării. Avem semnale pozitive că proiectul va fi aprobat şi vom primi finanţarea. În această vară dorim să organizăm licitaţiile de execuţie", a declarat primarul Sorin Apostu.

Proiectul "Reţea de staţii self - service de închiriere de biciclete" vizează dezvoltarea unei reţele coerente de piste în Cluj-Napoca şi extinderea acesteia spre comunele din zona metropolitană Cluj - faza 1 - Floreşti şi Apahida. Concret, se doreşte crearea unei reţele de 51 de puncte intermodale pentru închirierea de biciclete în regim self-service. Adică, după înregistrare, utilizatorul se autentifică la sistem şi i se eliberează automat o bicicletă pe care o poate folosi şi apoi o depune în oricare rastel automatizat din sistem.

Totodată, se intenţionează amenajarea sau marcarea a aproximativ 35 km de piste de biciclete. Pentru realizarea proiectului, termenul propus este de un an de zile. Valoarea totală este de 17 milioane de lei, urmând ca acesta să aducă şi 500 de biciclete puse la dispoziţia locuitorilor din zona metropolitană (Cluj-Napoca, Apahida şi Floreşti).


http://ziuadecj.ro/administratie/35-km-de-piste-si-puncte-europene-de-inchiriere-de-biciclete--63818.html

:cheers:

Pf, am vazut alaltaieri o bicicleta inchiriata si mi-am zis ca nu se poate sa nu iau si eu una astazi sau maine! :cheers:

Si eu a trebuit sa incerc una anul trecut, chiar daca am bicicleta mea. "I Love Velo" si "Student O Bike" au mare succes chiar daca pot fi luate pentru doar 2 h. Sunt convins ca reteaua de puncte de inchiriere va avea si mai mare succes, mai ales ca lumea va putea sa si mearga la servici cu bicicleta, ori acum le foloseste mai mult pentru agrement. Totusi, 500 de biciclete mi se pare cam putin pentru Cluj, Floresti si Apahida. La 10 biciclete per punct de inchiriere, parca vad ca rastelurile vor fi mai mult goale pe vreme buna. Oricum, numarul lor se poate suplimenta ulterior daca au succes.

Sper doar ca vor pune biciclete de calitate mult mai buna ca cele de la "I Love Velo", care pe langa greutatea de o tona, sunt tare contorsionate. Pe cele de la "Student O Bike" nu le-am testat.

Deja nu prea se mai gasesc biciclete disponibile in majoritatea punctelor. Cel putin la Sala Sporturilor sau Hasdeu eu am cautat in 3 zile saptamana aceasta sa inchiriez una fara succes:)

The future airport parking block (with a capacity of 1470 vehicles):

http://www.citynews.ro/_Files/NewsAttachments/2011/04/05/0000114605/2339_0000114605.jpg

http://www.citynews.ro/_Files/NewsAttachments/2011/04/05/0000114605/9212_0000114605.jpg

sorce: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/vezi-cum-arata-proiectul-parkingului-de-la-aeroport-114605/galerie-foto/

Consiliul Judeţean Cluj dispune de întreg terenul necesar construirii primei etape a pistei de 3500 m
Agenţia Domeniilor Statului a cedat către Consiliul Judeţean Cluj, un teren în suprafaţă de 50 ha, iar cu această acţiune se încheie procesul de atragere a terenului necesar pentru construirea primei etape a pistei de 3500 m.

“Toată suprafaţa necesară pentru acest proiect este deţinută acum de către Consiliul Judeţean Cluj, iar până în data de 7 aprilie se va încheia licitaţia de atribuire a lucrărilor”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, dl Alin Tişe.

În luna aceasta se încheie exproprierea celor 120 de parcele – terenul afectat de deviarea cursului Someşului şi cel pe care se va construi pista de 2100 m, care va fi dată în folosinţă imediat după finalizare.

Un număr de 70 de firme au ridicat caietul de sarcini pentru amenajarea pistei, proces care va demara în această primăvară şi se va întinde pe o perioadă cuprinsă între şase şi 12 luni.

Diferenţa de la 2100 la 3500 de m va fi realizată tot în termen de şase luni, însă nu va mai fi la fel de costisitoare pentru Consiliul Judeţean Cluj.

Potrivit d-lui Tişe, actuala pistă pe care rulează avioanele a fost construită în anul 1968, şi an de an, Consiliul investeşte miioane bune pentru a o renova. “Chiar şi acum trebuie să fie înlocuite nişte dale”, a continuat dânsul. După finalizarea lucrărilor la noua pistă, care va putea suporta traficul aeronavelor moderne, vechiul tronson va fi utilizat drept cale de rulare.

Planurile de dezvoltare a Aeroportului Internaţional Cluj cuprind şi construirea unui terminal cargo.


Sursa: cluj-am.ro

Update cu parcarea etajata din cartierul Marasti (str. Fabricii de Zahar/Fabricii):

http://img850.imageshack.us/img850/6557/dsc01621k.jpg

http://img89.imageshack.us/img89/4412/dsc01622p.jpg

Ce ma incanta ideea cu aceste parkinguri , cat de ideale si de utile sunt , mi-ar place sa vad si in orasul meu vreo doua , si vai cata nevoie ar fi de ele , dar la noi in oras nu-i cine sa gandeasca sa faca asa ceva ... Bravo Clujului pentru aceste constructii , foarte foarte utile !

Sunt pentru locatari, bgp?

Ar merge in multe orase din Romania, din pacate unele cartiere au fost construite pur si simplu prea dens prin adaugarea de blocuri in faze ulterioare, si pur si simplu nu a ramas loc.

Imi permit sa-ti raspund eu. Da, sunt pentru locatari.

Ar merge in multe orase din Romania, din pacate unele cartiere au fost construite pur si simplu prea dens prin adaugarea de blocuri in faze ulterioare, si pur si simplu nu a ramas loc.

Pai nici aici nu prea e spatiu. Astept sa vad cum va arata cand e gata, dar cred ca va fi inghesuita si probabil va lua lumina apartamentelor de la primele etaje. A fost si scandal pe tema asta. Ideala ar fi fost o parcare subterana, eventual si cu parter, cu un spatiu verde mare deasupra, dar astea sunt vise.

Trebuie pana la urma un balans intre cost si beneficiu. Ar fi mers poate ridicata parcarea cu inca un nivel, niste pasarele pietonale catre intrari in bloc pe la etajul 4-5 (cu cheie, evident) si ultimul etaj pastrat ca spatiu verde, gradina rooftop a parcarii.

Asa cred ca s-ar fi diminuat efectul negativ al parcarii asupra spatiului de agrement in spatele blocurilor.

Cu lumina mai nasol, intr-adevar, dar nu as stii cum sa rezolv asa ceva.

Problema nu era ca afecteaza spatiul de agrement din spatele blocului, ci ca o construiesc aproape de geamurile oamenilor. Daca ai sti ce "spatiu de agrement" era inainte acolo....:lol: O mare de garaje cu cotloane si batatoare de covoare printre ele! De aceea nu ma pronunt hotarat pana nu e gata, poate va fi totusi bine, mai ales ca au promis ca amenajeaza si un loc de joaca pentru copii langa parcare.

Lucrarile de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca vor incepe la finalul lunii iunie, a declarat primarul Sorin Apostu. Primaria a castigat procesul cu firmele care au contestat licitatia.

Licitatia a fost castigata de Asocierea SWIETELSKY Baugesellschaft mbH - Astalrom – Euroconstruct – Transferoviar Grup, dar alte doua societati: Mari Vila si SC Martin Rose au atacat in instanta si au solicitat anularea licitatiei.

"Am primit castig de cauza si vom semna contractul cu Asocierea care a castigat licitatia saptamana viitore miercuri, 15 iunie. Lucrarile de refacere a liniei de trambvai vor incepe in maxim o saptamana de la semnarea contractului", a mai spus Sorin Apostu.

Lucrarile de refacere a liniei de tramvai vor dura doi ani si Primaria Cluj Napoca a realizat un grafic de lucrari, care trebuie respectate, in caz contrar fiind aplicate penalizari de 0,5% pe zi.

Lucrarile sunt impartite pe doua tronsoane intre strada Bucium si Piata Garii si Piata Garii - strada Capitan Grigore Ignat.

Grafic lucrari tronsonul 1:

- Bucium - Calvaria - 3 luni de zile
- Calvaria - strada Horea - 6 luni
- strada Horea - Piata Gara - 3 luni

Grafic lucrari tronsonul 2:

- strada Caii Ferate - Strada Garii - 2 luni
- strada Garii - strada Maramuresului - 2 luni
- Maramuresului - Bulevardul Muncii - 2 luni
- Bulevardul Muncii - strada Capitan Grigore Ignat - 6 luni

Primarul Sorin Apostu a declarat ca asocierea care va efectua lucrarile s-a angajat sa acorde o garantie de 5 ani la trama stradala si de 10 ani la calea de rulare. "Daca executantul nu isi indeplineste contractul va avea penalitati de 0,5% pe zi de intarziere. Daca nu se depun contestatii lucrarile vor incepe in a doua zi dupa semnarea contractului", a declarat primarul Sorin Apostu.

http://www.stiridecluj.ro/politic/lucrarile-de-modernizare-a-liniei-de-tramvai-din-cluj-napoca-intra-in-linie-dreapta-vezi-cand-incep-si-unde-se-va-lucra

Ma bucur ca in sfarsit se pot incepe lucrarile. Nu inteleg de ce nu se poate face ceva pentru a mai stopa din contestatii; poate e legislatia defectuasa, nu stiu. Lucrurile ar merge mai repede in tara asta daca nu s-ar bloca in procese fiecare licitatie din tot felul de motive mai mult sau mai putin serioase.

Btw, zol21, bine ai venit pe forum. Voteaza aici te rog localitatea ta: Roll Call (http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1375393). Cand postezi un articol, e bine sa il pui intr-un quote pentru a fi mai vizibil. Ca sa faci asta, ai butonul de quote in fereastra in care scrii mesajul (al treilea din dreapta).

Marasti parking lot - update:

http://img841.imageshack.us/img841/9869/dsc01668nt.jpg

http://img121.imageshack.us/img121/25/dsc01669qe.jpg

http://img594.imageshack.us/img594/1879/dsc01670y.jpg

Dupa parerea mea, mai bine faceau "un sens giratoriu" iar in jurul lui sa fie parcate masinile. Astfel de metode am vazut in Austria si arata foarte bine. Parcarile etajate trebuiesc construite unde chiar exista suficient loc si sunt mari aglomerari ale orasului. Sau idea unei parcari subterane nu ar fi fost deloc rea !

O parcare subterana ar fi mers daca erau bani. Nu prea am inteles la ce fel de sens giratoriu te referi. Terenul in cauza e inchis pe 3 laturi de blocuri lipite unul de altul, pe a patra latura de case si exista doar o straduta infundata pentru acces.

Imi surade ideea acestor parkinguri , dar din cate vad ca zici tu bgp acest nou parking cam nu e pozitionat deloc bine ... Nu cunosc zona aia , adica stiu Cluju destul de bine , dar asa din spatele blocurilor nu imi pot da seama unde e pozitionat acest parking , si daca chiar e asa de rau pozitionat , chiar nu puteau gasi alta locatie sau eventual o alta solutie ???

Prima etapă a proiectului "Duct City", prin care cablurile de pe stâlpii aparţinând Electrica vor fi introduse în subteran, a început, ieri, la Cluj. Astfel, angajaţii primăriei au dat jos de pe stâlpii de electricitate de pe Calea Turzii zeci de cabluri care urmează să fie introduse într-o reţea subterană realizată de compania CFO Integrator.

Ieri, în jurul orei 16:00, mai mulţi lucrători de la companiile UPC şi Romtelecom montau înapoi pe stâlpii Electrica cablurile pe care angajaţii primăriei le-au coborât cu câteva ore înainte. Unul dintre angajaţii Romtelecom discuta cu un echipaj de poliţie despre situaţia cablurilor. "Am verificat prejudiciul, ne documentăm", a comentat lucrătorul Romtelecom. Contractul pentru realizarea unei reţele subterane de cabluri a fost semnat între Primăria Cluj-Napoca şi societatea CFO Integrator în luna ianuarie 2008. "Tronsonul de pe Calea Turzii este primul finalizat din sistemul de canalizaţii pe care municipalitatea îl realizează cu compania CFO Integrator. Practic, în urma acestui proiect toate cablurile care în acest moment sunt agăţate pe stâlpii de electricitate vor fi coborâte în subteran, asigurând o calitate a vieţii sporită pentru locuitorii oraşului şi o siguranţă mai mare pentru cablurile furnizorilor de utilităţi", a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

În prima etapă, pentru proiectul Duct City au fost realizate reţele de canalizaţie pe 63 de străzi din Cluj-Napoca. "Cele 63 de străzi totalizează 82 de kilometri de şanţuri în care sunt instalate peste 400 de kilometri de conducte care vor găzdui cablurile. Acţiunea demarată pe Calea Turzii de autorităţile locale este primul pas pentru aplicarea Hotărârii de consiliu local care prevede relocarea cablurilor plasate aerian în infrastructura subterană pe care noi o punem la dispoziţie", a declarat Ciprian Iftode, directorul CFO Integrator. Valoarea proiectului care prevede realizarea unei reţele de peste 500 de kilometri de canalizaţii este estimată la 35 de milioane de euro. "Au fost înlăturate cabluri de pe stâlpii Electrica. Au mai rămas cabluri pentru camerele video. Cei de la UPC au solicitat o derogare de o săptămână ca să îşi instaleze aparatura necesară la momentul introducerii cablurilor în subteran. Romtelecom îşi va instala cablurile în propria structură subterană", a explicat Iftode. Totodată, el a lămurit că lucrările au început pe Calea Turzii "pentru a nu crea dificultăţi operatorilor în serviciile pe care le oferă clienţilor". "Au fost dezafectate astăzi fie cablurile celor care nu s-au conformat notificărilor celor de la primărie, fie cabluri abandonate sau neutilizate. Intenţionăm să continuăm ce s-a început astăzi pe toate străzile", a precizat directorul CFO Integrator.

Totuşi, unii dintre locuitorii de pe Calea Turzii au fost nemulţumiţi de măsura luată de primărie, ai cărei angajaţi au coborât cablurile de pe stâlpi în timpul zilei. "Nu îmi merge cablul tv din cauza lucrărilor. Am înţeles că se vor băga cablurile în subteran", a spus Liviu Ispas, un locuitor din zonă.
http://www.ziuadecj.ro/eveniment/calea-turzii-prima-artera-curatata-de-cabluri--68989.html

Lucrările de reabilitare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca, pe tronsonul din cartierul Mănăştur, au început în această dimineaţă.

Zona tronsonului care va fi reabilitat pentru început, cel cuprins între zona Colina şi intersecţia cu strada Răvaşului, a fost delimitată cu marcaje rutiere. Este vorba de o porţiune cu o lăţime de şapte metri, la mijlocul carosabilului, astfel că circulaţia se desfăşoară cu dificultate, în special în zona de intrare în oraş.

Astăzi în zonă munceau câteva zeci de muncitori ai Swietelsky, una dintre companiile din consorţiul care a câştigat contractul de lucrări. Amintim, pe perioada lucrărilor la tronsonul de cale de rulare din zona Colina până la podul Calvaria, călătorii sunt preluaţi pe acest traseu de autobuze, iar tramvaiele întorc la podul Calvaria.

http://www.youtube.com/watch?v=qq8w-TS_qRs&feature=player_embedded
http://www.youtube.com/watch?v=sb9OBmRwl08&feature=player_embedded

Banii europeni pentru self-ticketing modifică transportul în comun din Cluj

Transportul în comun se modifică radical, după ce Primăria din Cluj-Napoca depune vineri proiectul de self-ticketing, spune primarul Sorin Apostu.

Primăria din Cluj-Napoca depune vineri proiectul pentru self-ticketing a transportului în comun din oraş. "Va modifica radical ceea ce înseamnă astăzi transportul în comun", spune primarul Sorin Apostu.

El spune că întreaga structură a transportului în comun va putea fi redusă cu cel puţin 30%.

"Unele linii sunt prea lungi. Nicio municipalitate europeană nu are linii atât de lungi dacă vrae să facă transport în comun performant", spune el.

Primarul exemplifică cu linia 6 din Mărăşti în Mănăştur, care este dublată de liniile 4 sau 7 pe un anumit tronson. "Acest lucru generează întârzieri de 20-25 de minute, stau troleibuzele care se dublează unul după altul, pentru că vin din zone diferite", spune el.

Proiectul are un buget total de 7,3 milioane de euro, din care 6,7 milioane de euro reprezintă suma nerambursabilă acordată de UE.

Cifrele proiectului

61 automate self-ticketing

7 centre de vânzare

136 de validatoare în staţii

327 de validatoare în mijloacele de transport în comun

9 puncte de transfer a datelor

o locaţie de management operaţional

35 de staţii noi

86 staţii modernizate

http://www.ziuadecj.ro/administratie/banii-europeni-pentru-self-ticketing-modifica-transportul-in-comun-din-cluj--69849.html

Toate bune si frumoase, dar as vrea sa aud si ca vor sa schimbe autobuzele si troleibuzele vechi.

^^
http://www.ziuadecj.ro/Images/Articole/00069908/00046397_large.jpg
http://www.ziuadecj.ro/administratie/infuzie-de-bani-europeni-primaria-spera-la-inca-12-milioane-de-euro--69908.html

:banana:

Arata bine, dar pare cam inghesuit. Poate ar trebui redus din adancime si crescuta latimea, pentru a se adapta bine la trotuarele inguste.

Sau latite trotuarele, dar aia e alta discutie.

Nu imi place deasemenea faptul ca e cu o bordura mai sus ca restul trotuarului=inutil.

Trebuie tinut cont ca ghereta din spate si statia veche vor disparea.

Am remarcat si eu bordura inaltata, dar tind sa cred ca e o eroare rezultata din colaj. Probabil autorul a modelat in 3d statia si placa de sub ea si le-a aplicat pur si simplu peste fotografie.

In fine, vorbim cand e gata. :) Pana una-alta, eu zic ca imi place designul.

Sticla aia din statii e bestiala. Sa speram ca si rezistenta.

http://www.ziuadecj.ro/administratie/banii-europeni-pentru-self-ticketing-modifica-transportul-in-comun-din-cluj--69849.html

Toate bune si frumoase, dar as vrea sa aud si ca vor sa schimbe autobuzele si troleibuzele vechi.


Pe langa asta, odata cu implementarea noului sistem de ticketing vor disparea abonamentele pe-o linie sau doua de exemplu si biletele cu 2 calatorii si vor aparea abonamente pe toate liniile si bilete de o ora, de-o zi etc....evident la un pret mult mai mare ma gandesc.

În Mănăştur vor funcţiona în viitorul apropiat trei parkinguri supraterane, adică tot atâtea câte există în restul marilor oraşe din ţară. Trei parkinguri de cartier se construiesc în acest moment în Cluj-Napoca, şi încă unul este în fază avansată de aprobare.
După ce vor fi finalizate, parkingul Băişoara din cartierul Gheorgheni, parkingul Fabricii din Mărăşti şi parkingul Mehedinţi din Mănăştur, vor aduce clujenilor un plus de 784 de locuri de parcare.
Cel mai mare cartier al Clujului, Mănăşturul, domină „topul“ parkingurilor de cartier, având deja unul funcţional, în zona Minerva, şi unul în construcţie, în zona pârâului Calvaria. La cele două se adaugă şi cel luat ieri în discuţie de Comisia de Urbanism a Primăriei. Acesta va avea demisol, parter şi cinci etaje, va dispune de 390 de locuri, se va întinde pe un teren de circa 1.500 de metri pătraţi de parcare şi va fi amplasat la intersecţia străzilor Mehedinţi şi Negoiu. În scurt timp, deci, în Mănăştur vor funcţiona trei parkinguri supraterane, fapt care face ca marele cartier clujean să fie cel mai „populat“ cu parkinguri din ţară. Astfel, potrivit datelor „Adevărul“, în România mai funcţionează doar trei parkinguri supraterane - cu excepţia celor de mall -, unul în Bucureşti, unul în Ploieşti şi unul în Constanţa, adică tot atâtea câte vor fi şi în Mănăştur.

http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Cartierul_Manastur_din_Cluj-cel_mai_tare_in_parcare_0_512949187.html

Imi surade ideea acestor parkinguri , dar din cate vad ca zici tu bgp acest nou parking cam nu e pozitionat deloc bine ...
E o parcare pentru cei care stau in blocurile respective, nu e o parcare pentru toti clujenii ... alea sunt in centru vreo 3 (supraterane) si sunt pozitionate destul de bine.

Lucrarile la linia de tramvai includ si asfaltarea strazilor pe care se lucreaza sau se rezuma strict la schimbarea liniilor si amenajarea spatiului dintre ele?

Scria la ziar ca luni se apuca de splaiul independentei, iar eu presupun ca primaverii/plopilor deja au terminat-o (?). Niste poze ar fi binevenite daca cineva din apropiere are chef sa faca cateva :).

http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/vezi-cum-se-desfasoara-lucrarile-la-linia-de-tramvai-126175/galerie-foto/
aici sunt ceva poze

Lucrarile la linia de tramvai includ si asfaltarea strazilor pe care se lucreaza sau se rezuma strict la schimbarea liniilor si amenajarea spatiului dintre ele?

Si eu mi-am pus aceeasi intrebare.
Mie mi s-ar parea normal sa refaca in totalitate strazile cu linie de tramvai, mai ales ca unele sunt chiar mizerabile. Cel putin Plopilor, Oasului si Bulevardul Muncii ar trebui refacute complet. De exemplu, pe Plopilor, spre Calvaria se vede pavajul vechi de sub asfalt, iar Oasului toata e o groapa.

@zol21, faine pozele, merci.

@bgp Nici Baritiu, Horea sau zona gara nu arata mai bine. In fapt, nu exista absolut nici o strada cu tramvai care sa nu arate ca dupa razboi. Tramvaiul a facut praf si pulbere toate strazile de pe liniile lui. Ar fi bine sa se asfalteze toate si noile lucrari sa previna trepidatiile care distrug pana si cladirile din jur.

Adevărul în editia de Luni 25 Aprilie 2011 a scris:


Proiectul de modernizare a liniei de tramvai pe tronsonul Mănăştur -Piaţa Gării vizează modernizarea a 11,49 kilometri cale simplă tramvai, refacerea a 630 metri pătrați suprafaţă carosabilă şi refacerea a 10.732 de metri pătrați de strat de uzură, construirea a 12 peroane refugiu şi amenajarea a 3.200 metri pătrați spaţiu verde. Modernizarea liniei de tramvai pe tronsonul Piaţa Gării - bulevardul Muncii va consta în refacerea a 14,18 kilometri de cale simplă pentru tramvai, refacerea a 1.420 de metri pătrați de suprafaţă carosabilă, 370 metri pătrați de sistem rutier integral refăcut, 15.547 de metri pătrați de strat de uzură refăcut, 402 metri pătrați de spaţiu verde amenajat şi construirea a trei rampe acces.


Deci eu deduc ca nu. Adica nu intra in acest proiect, nici nu avea cum. Mai mult ca sigur se vor asfalta aceste strazi dupa terminarea lucrarilor la linie.

E oficial: Napoca Construcţii construieşte noua pistă a aeroportului din Cluj

Prima parte a noii piste de decolare-aterizare a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca (AICN), în lungime de 2.100 de metri şi în valoare de peste 40 milioane de euro, va fi construită de un consorţiu condus de Napoca Construcţii SA. Decizia a fost luată vineri după-amiază, după ce participanţii respinşi la licitaţie au cerut reevaluarea ofertei câştigătoare.

Un document remis vineri de către AICN spre asocierea câştigătoare arată că oferta celor trei companii a fost reevaluată, ca urmare a solicitării Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) din 21 iulie, şi că oferta "a îndeplinit criteriile de calificare şi a fost declarată admisibilă şi câştigătoare". Oferta are un preţ de 137.808.522 lei fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), echivalentul a 32.436.982 de euro, sumă la care se adaugă TVA. Contractul între aeroport şi consorţiul câştigător al lucrărilor urmează să fie semnat în 11 august, la ora 14:00, la sediul aeroportului, iar lucrările sunt estimate să dureze 180 de zile de la data semnării contractului.

La sfârşitul lunii trecute, după organizarea licitaţiei pentru stabilirea constructorului pistei, nu mai puţin de trei contestaţii au fost înregistrate la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, organizatorul concursului şi instituţia în subordinea căreia se află aeroportul. În momentul deschiderii documentaţiilor de licitaţie, cea mai avantajoasă ofertă financiară aparţinea consorţiului Cooperativa Edille Appennino - Airport Management Consultancies, care a avansat un cost de 127.410.080 de lei. Consorţiul Construcciones Sanchez - Dominguez Sando SA - S.C. Delta A.C.M. 93 SRL - Drum Concept SRL a propus ca lucrările să fie efectuate pentru 131.655.566 de lei. Oferta câştigătorului declarat, consorţiul Construcţii Napoca SA - Icco Systems - Geo Arc SRL Otopeni, se clasa doar pe locul 3 în această listă. Grup 4 Instalaţii - Sc Sylc Con Trans SRL a avansat o cifră de 152.449.061 de lei, în vreme ce Romstrade şi subcontractorii Irimat Com SRL şi Uti Instal SRL au propus suma de 155.362.652 de lei, iar Impresa Pizzarotti & C.SpA - Impresa Cavalleri Ottavio SpA au propus o sumă de 162.129.066 de lei.

La finalul licitaţiei au rămas valabile însă doar două oferte. Este vorba de cele înaintate de consorţiul condus de Napoca SA şi de cel al Romstrade, ceilalţi patru ofertanţi fiind descalificaţi din diverse motive. Romstrade, asocierea Cooperativa Edile Appenino - Airport Management Consultancies, respectiv asocierea Construciones Sanchez-Dominguez Sando - Delta Antrepriză de Construcţii Montaj - Drum Concept SRL au contestat decizia comisiei de licitaţie de a atribui contractul asocierii conduse de Napoca Construcţii. Conform CNSC, asocierea condusă de Construcciones Sanchez şi-a retras contestaţia, iar reclamaţia Romstrade a fost acceptată. În consecinţă, aeroportul a fost nevoit să reevalueze oferta asocierii conduse de Napoca Construcţii.

"Decizia CNSC, în sine, nu stabileşte că am fi greşit noi sau consorţiul care a câştigat, ci că trebuie să solicităm asocierii câştigătoare să justifice preţul. În opinia mea, acest lucru putea fi verificat de CNSC pentru că noi am trimis toate documentele la ei. Noi am cerut justificarea preţului, pe care o aveam deja, iar dânşii (Napoca Construcţii - n. red.) au făcut această justificare", spune preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe. Banii pentru construcţia viitoarei piste sunt deja asiguraţi în bugetul multianual al instituţiei, iar plata se va efectua în tranşe de câte 12 milioane de euro anual. "Avem banii asiguraţi pentru acest an, numai să înceapă lucrările. În prima jumătate a lunii august sper să începem lucrările, dacă nu există contestaţii. Dacă vor fi depuse din nou, sper ca măcar până în septembrie să începem lucrările", a precizat Tişe. Întrebat dacă termenul de execuţie, de 180 de zile, este unul realist, directorul Napoca Construcţii, Ştefan Dimitriu, spune că asocierea îl va atinge. "E un termen la care ne-am angajat şi pe care îl vom respecta", a spus el. Dimitriu adaugă că lucrările la pistă vor începe "în zilele următoare" semnării contractului, programată pentru 11 august.

Actuala pistă a aeroportului a fost construită în anul 1968 şi are o lăţime de 30 de metri. Directorul aeroportului, David Ciceo, spune că acum capacitatea portantă a pistei - rezistenţa la greutatea navelor care aterizează şi decolează - nu este suficientă pentru aeronave mai mari şi nici pentru traficul estimate de aeroport pentru următorii ani.

Pista, în două etape

Conform studiului de fezabilitate pentru noua pistă de aterizare-decolare a aeroportului, aceasta va avea o lungime de 3.540 m şi o lăţime de 45 m, iar lucrările se vor realiza în două etape. Prima urmăreşte construcţia pistei de 2.100 m, iar a doua parte a pistei va fi realizată după devierea râului Someş, până la o lungime de 3.500 m. Conform aceluiaşi document, proiectul noii piste va include un sistem de balizaj performant, platforme de îmbarcare-debarcare şi căi de rulare.

Sursa: ziuadecj.ro

Spitalul Militar de Urgenţă Dr. „Constantin Papilian” (SMUCP) este primul spital din România acreditat cu brio de Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor (CONAS).




Spitalul Militar a îndeplinit peste 97% dintre cele 1.850 de criterii necesare pentru a deveni spital acreditat. Dan Romulus Şerban, preşedintele Conas, a apreciat spitalul clujean, care a fost şi prima unitate medicală din ţară ce s-a înscris în procesul de acreditare.

„SMUCP este primul spital acreditat din România şi îndeplineşte 97,47% din standarde fiind acreditat cu brio. E un lucru bun că e un spital al Armatei. Are şi circuite extraordinare. Capacitatea de a avea multe secţii cu paturi puţine e un lucru lăudabil", a spus Şerban. El apreciază că în România există prea multe spitale şi că pacienţii ar trebui trataţi mai mult în ambulatoriu.

Preşedintele CONAS a explicat şi de ce instituţia nu a ajuns la procentul de 100%. "Nici în străinătate, nici în România un spital nu poate ajunge la procentul de 100%. Orice spital care îndeplineşte peste 85% din criterii este acreditat. Procentul de 2% poate înseamna că în spital existau nişte hârtii care nu erau rezolvate", a spus Şerban. Spitalele vor evaluate de CONAS pe patru nivele. Astfel, spitale care au îndeplinit peste 85% din criterii se consideră a fi acreditate.

Sursa: ziuadecj.ro

Update cu parcarea supraetajata din cartierul Marasti:

http://img109.imageshack.us/img109/3920/dsc01685rk.jpg

http://img804.imageshack.us/img804/2645/dsc01686b.jpg

Ce putin au avansat :(

^^Se misca extrem de lent. Deja putea fi gata daca era firma serioasa.

Lucrarile la linia de tramvai de pe Splaiul Independentei:

http://img685.imageshack.us/img685/9026/img4381x.jpg

Se pare ca Swietelsky nu are ritmul de lucru al lui Martin Rose de la Iasi :) Apropo, se reabiliteaza toata linia din Cluj sau o portiune semnificativa? Se vorbea in alta parte de "linia care traverseaza orasul", destui km, dar cum nu cunosc in amanunt Clujul, intreb: mai sunt si alte portiuni?

Toata linia, care e de fapt una ce traverseaza orasul dintr-un capat in altul.

Si atunci de ce 3 trasee de tramvai? N-ar fi mai bine 1 si bun? Am observat putin pe site-ul RATUC traseele si intr-adevar, e un traseu mare ce strabate tot orasul fragmentat in cele 3 linii de tramvai. Daca s-ar face unul n-ar fi mai bine? Nu stiu, intreb si eu. Asta daca nu se are in plan si largirea liniei de tramvai in alte zone adiacente drumului principal.

Pai sint 3 trasee e adevarat. 100 Gara-GuG, 101 Manastur-Gara si 102 Manastur CuG care circula in orele de varf, dar pe aceeasi linie si segmentat astfel din cauza infrastructurii deteriorate. Cu noua reabilitare probabil va fi un singur traseu.
Nu se va largi nici linia in alte zone din pacate pentru ca ar fi costurile mult mai mari din cauza configuratiei orasului.

Asta am inteles, dar ziceam: nu s-ar putea face unul singur? Dat fiind faptul ca toate cele 3 locatii sunt oarecum in linie dreapta? Adica uita-te la Ploiesti de exemplu 101 si 102 sunt OK pentru ca merg oarecum perpendicular unul pe celalalt, dar aici avand in vedere ca folosesc aceeasi linie de ce sa se fragmenteze asa?

S-a mai discutat si pe alt topic problema asta.

Cred ca din cauza faptului ca linia ar fi foarte lunga (vreo 12 km) si daca se strica un tramvai pe undeva se blocheaza absolut tot, cum nu de putine ori se intampla.

str. Baritiu:

http://img36.imageshack.us/img36/6664/dsc01695rr.jpg

http://img51.imageshack.us/img51/197/dsc01696jb.jpg


Nu se va largi nici linia in alte zone din pacate pentru ca ar fi costurile mult mai mari din cauza configuratiei orasului.

Chiar, ma intreb daca s-a facut vreun studiu in ultimii ani pe tema asta. Cred ca ar fi posibil cu fonduri europene mai ales dupa ce se deschide centura de pe Feleac. De exemplu, pe axa est-vest (Calea Manastur-...-Aurel Vlaicu) ar fi loc sa separi liniile de trafic, si niste tramvaie lungi ar prelua mai bine pasagerii decat armata de autobuze si troleibuze pline ca niste conserve cu sardine. Cred ca ar trebui gandite treburile astea inca de pe acum, chiar daca nu se fac in urmatorii cativa ani.

Hmmm, nust daca ar fi viabil acel traseu propus de tine. M-as gandi mai degraba la infiintarea unei noi linii cu o bucla ceva in Piata Mihai Viteazu cu continuare spre 21 Decembrie pana in Aurel Vlaicu. Si cumparate articulate si articulate duble ca in majoritatea oraselor de afara si scoase autobuzele si troleele scurte si am rezolva problema.

Poate n-am propus cea mai buna varianta, n-am stat sa ma gandesc la toate avantajele/dezavantajele. Oricum, extinderea retelei de linii de tramvai (daca poate fi numita retea in prezent:) ) ar fi o idee de luat in calcul.

Oricum, presupun ca tramvaiele alea au si ele niste ronduri undeva nu? Alea pot fi folosite in cazul in care se strica vreun tramvai si se blocheaza totul. Vine o masina, il tracteaza pana la primul rond si gata. Oricum, sunt de parere ca traseele ar trebui extinse si in alte zone adiacente. Cum ar fi sa avem pe metrou la Bucuresti oricare din linii vreo nu stiu cate sublinii care sa mearga 2-3 statii fiecare ca daca se strica vreun metrou pe la jumatea statiei? Ma rog, daca deja s-a discutat atunci e ok si asa. Voi stiti mai bine. O sa vizitez Clujul dupa reabilitarea liniei si o sa imi dau atunci cu parerea, mai obiectiv :)

Buna tuturor. Eu voi face o vizita in Romania in Septembrie si m-as bucura mult daca mi-ati da niste informatii vis-a-vis de drumul de legatura intre nodul de autostrada de la Turda si DN 15. Pe Google Earth drumul de care intreb se numeste Strada 22 Decembrie 1989. Am circulat pe aici acum un an si avea o calitate execrabila (plin de gropi - unele chiar extreme). Multumesc anticipat pentru raspuns.

Buna tuturor. Eu voi face o vizita in Romania in Septembrie si m-as bucura mult daca mi-ati da niste informatii vis-a-vis de drumul de legatura intre nodul de autostrada de la Turda si DN 15. Pe Google Earth drumul de care intreb se numeste Strada 22 Decembrie 1989. Am circulat pe aici acum un an si avea o calitate execrabila (plin de gropi - unele chiar extreme). Multumesc anticipat pentru raspuns.

Incotro mergi?

Pai, incotro te indrepti de tre` sa treci prin Turda?

Buna tuturor. Eu voi face o vizita in Romania in Septembrie si m-as bucura mult daca mi-ati da niste informatii vis-a-vis de drumul de legatura intre nodul de autostrada de la Turda si DN 15. Pe Google Earth drumul de care intreb se numeste Strada 22 Decembrie 1989. Am circulat pe aici acum un an si avea o calitate execrabila (plin de gropi - unele chiar extreme). Multumesc anticipat pentru raspuns.

ce ai vazut tu pe harta nu e nodul de la autostrada cu strada 22 dec, acolo autostrada supratraverseaza strada respectiva (calitate acceptabila a drumului) .
Ca sa ajungi la DN 15 (turda-c.turzii) se poate merge pe str Armatei (calitativ nu o recomand(plina de denivelari)) sau mergi pe DN 1 si ajungi in sensul giratoriu din Turda, iar daca vrei sa o iei pe DN15 spre Campia Turzii atunci nu cobori la Turda de pe autostrada ci mergi inainte pana se iasa de pe autostrada in DN15

http://www.ziuadecj.ro/Images/Articole/00074884/00052555_large.jpg

S-a redeschis circulaţia pe Bariţiu

Circulaţia rutieră pe strada Bariţiu a fost redeschisă începând ieri, odată cu finalizarea lucrărilor la linia de tramvai. Potrivit municipalităţii, lucrările au fost realizate într-un termen mai scurt, cel iniţial fiind 1 octombrie 2011.

Începând cu data de 15 octombrie 2011 este prevăzută deschiderea circulaţiei şi pe strada Primăverii, până la nodul Omega (zona magazinului Big), iar până la finalul lunii octombrie circulaţia se va restabili pe tot tronsonul Bucium - Calvaria, susţine primăria. [...]


Ziua de Cluj (http://www.ziuadecj.ro/administratie/s-a-redeschis-circulatia-pe-baritiu--74884.html)

Separator se va pune?

http://img43.imageshack.us/img43/8824/46captured002.jpg

Parcarea supraetajata din Marasti - update:

http://img171.imageshack.us/img171/5974/dsc01699jo.jpg

http://img42.imageshack.us/img42/6083/dsc01698oq.jpg

Separator se va pune?

Pe str. Baritiu nu s-a pus.

Încep lucrările la şinele de tramvai şi pe strada Plopilor

Constructorii de la Swietelsky vor începe modernizarea şinelor de tramvai şi pe strada Plopilor. Municipalitatea a impus de ieri o serie de restricţii pentru circulaţia auto pe respectiva arteră, între podul Calvaria şi strada Pădurilor, care să faciliteze derularea lucrărilor în bune condiţii.
[...]


Ziua de Cluj (http://www.ziuadecj.ro/administratie/incep-lucrarile-la-sinele-de-tramvai-si-pe-strada-plopilor--75322.html)

Piateta noua in zona Cluj Arena! Cele de la Opera Maghiara si din fata Garii vor fi reinventate

Primaria Cluj-Napoca anunta ca va investi 98 de milioane de euro din fonduri europene pentru refacerea strazilor din zona liniei de tramvai. Banii vor fi folositi pentru a moderniza trei piatete de traditie din oras.

"Comisia Europeana a validat proiectul de reabilitare a tramei stradale din bani europeni. Este vorba despre 98 de milioane de euro care includ un pachet de mai multe strazi, in special de langa linia de tramvai. Se creeaza trei noi piatete, care, desi existau, niciodata nu au fost puse in valoare. Este vorba despre piateta de la Opera Maghiara, care va fi restructura si se va da o mai mare amploare circulatiei pietonale, se va asigura o legatura cu Parcul Central.

Piateta de la Gara va fi restructurata in totalitate in ceea ce priveste circulatiile auto, dar si cele pietonale. Se va face un stand modern de taxi si liniile de tramvai vor fi separate de circulatia auto si o noua piateta care se va crea in zona Cluj Arena si langa Sala Polivalenta, o piateta tot pe linia de tramvai", a declarat Sorin Apostu.

http://www.stiridecluj.ro/politic/piateta-noua-in-zona-cluj-arena-cele-de-la-opera-maghiara-si-din-fata-garii-vor-fi-reinventate-vezi-plansele-video

Lista strazilor din Cluj-Napoca de vor fi asfaltate din bani europeni! Vizate sunt drumurile de langa linia de tramvai

15 strazi din Cluj-Napoca, pe care trece linia de tramvai, si patru poduri vor fi refacute din fonduri europene, anunta Primaria Cluj-Napoca. Din aceeasi bani vor fi amenajate trei piatete moderne.

Valoarea investitiei este de 89,8 milioane de lei si pe langa reabilitarea celor 15 strazi si a patru poduri, banii vor fi folositi pentru modernizarea piatetelor de la Opera Maghiara, Gara si amenajarea unei piatene noi in fata Salii Polivalente Cluj.

Proiectul propune modernizarea tramei stradale din municipiul Cluj-Napoca, respectiv a urmatoarelor obiective: Strada Calea Baciului, Strada Primaverii, Strada Plopilor, Splaiul Independentei, Strada Emil Isac, Strada George Baritiu, Strada Horea, Piata Garii, Strada I.L. Caragiale, Strada Caii Ferate, Strada Decebal, Strada Oasului si Bdul Muncii, Strada Cpt. Grigore Ignat, Strada Regele Ferdinand, incluzand 4 poduri: Pod Horea, Pod peste canalul Morii, Pod peste Nadas, Pod peste valea Chintaului, cu scopul de a asigura: cresterea vitezei de rulare, reducerea timpului de calatorie cu 18%, cresterea numarului celor care folosesc bicicleta sau transportul in comuna, diminuarea aglomeratiei in trafic, cresterea sigurantei in timpul calatoriei si diminuarea poluarii fonice si atmosferice generate de traficul rutier", a declarat primarul Sorin Apostu.

Din bugetul total de 89.895.430 lei, 70.806775 lei reprezinta suma nerambursabila solicitata din cadrul programului.

http://www.stiridecluj.ro/politic/lista-strazilor-din-cluj-napoca-de-vor-fi-asfaltate-din-bani-europeni-vizate-sunt-drumurile-de-langa-linia-de-tramvai

Două parking-uri de cartier, gata în 2011, al treilea în primăvară. Vezi cât costă un loc de parcare
Două dintre cele trei parking-uri de cartier aflate în construcţie în Cluj-Napoca vor fi finalizate şi date în folosinţă până la sfârşitul anului, în vreme ce al treilea ar urma să fie gata în primăvară, spune primarul Sorin Apostu.

Este vorba de parking-urile de pe Băişoara din cartierul Gheorgheni şi cel de pe Fabricii din Mărăşti, respectiv parking-ul ridicat pe strada Mehedinţi din Mănăştur. În total în acestea vor fi disponibile 784 locuri de parcare.

Parkingul Băişoara este edificat în procent de trei sferturi în acest moment, conform evidenţei Primăriei. "S-a cofrat şi se armează ultimul planşeu, s-au pozat traseele canalizării pe patru nivele intermediare, s-a montat instalaţia electrică pe patru nivele intermediare, s-au tencuit diafragmele pe zonele rampelor de urcare - coborâre - mai puţin cele din zona teraselor. În prezent se realizează lucrări de tencuială pe casele de scară, executate deja în proporţie de 60%", arată primarul Sorin Apostu. Parking-ul costă 4,67 milioane de lei fără TVA iar aici ar urma să fie disponibile 354 locuri de parcare.

În ce priveşte parking-ul de pe Fabricii, acesta este edificat în pondere de 65%. Capacitatea parkingului este de 310 locuri şi costă 7,24 milioane de lei fără TVA.

Ultimul parking a cărui edificare a început, cel de pe strada Mehedinţi din Mănăştur, aici se execută cofrarea planşeului peste demisol şi s-a început armarea grinzilor exterioare aferente parterului. "Cam 20% din investiţie a fost realizată", conform primarului. Lucrările, executate de Napoca Construct, costă 2,46 milioane de lei iar aici ar urma să fie disponibile 120 de locuri.

Locurile în aceste parking-uri vor fi atribuite pe bază de abonament anual, care costă 110 lei pe an pentru locurile din spaţii acoperite şi 60 de lei pe an pe terase.

http://www.ziuadecj.ro/administratie/doua-parking-uri-de-cartier-gata-in-2011-al-treilea-in-primavara-vezi-cat-costa-un-loc-de-parcare--76299.html

:banana:
Super! Piata Operei Maghiare si Piata Garii sunt de toata rusinea. Ma rog, cam tot traseul liniei de tramvai e de toata rusinea.

O chestie n-am inteles exact, alea 98 de milioane de euro sunt cele din care se si reface linia, sau sunt altele?

http://www.stiridecluj.ro/files/images/big_d6f3186877015359cb939320c994a5a3.JPG

http://www.stiridecluj.ro/files/images/big_6acc3aeb3480d74263b809d3edceede3.JPG

http://www.stiridecluj.ro/files/images/big_73a1d0cf12f5afcc511e0395ef3b75c7.JPG

sursa: stiridecluj (http://www.stiridecluj.ro/politic/piateta-noua-in-zona-cluj-arena-cele-de-la-opera-maghiara-si-din-fata-garii-vor-fi-reinventate-vezi-plansele-video-)

alt proiect, deci alte fonduri... si defapt is 90 mil ron nu euro, au gresit ei in articol

Pe strada Dorobantilor, vizavi de Olimpia Center, se dau jos cabluri de pe stalpi! Nu stiu daca le dau jos pe toate caci nu am vazut stalpi fara nici un cablu.

http://img221.imageshack.us/img221/3640/poza1bp.jpg

Si pe Aurel Suciu azi-noapte dadeau cablurile jos.

Atunci o fi vorba de Duct City.:D Era si timpul.
Pe unde vine strada Aurel Suciu?

E fosta Pietroasa. Urca de la benzinaria MOL Dorobantilor in sus.

http://g.co/maps/ruz7w

Pe langa Facultatea de Stiinte Politice... din amintiri:)

Azi, pe Dorobantilor, de la benzinaria MOL spre Marasti era plin trotuarul de cabluri date jos de pe stalpi. Totusi, nu le-au dat jos chiar pe toate.:(

http://img18.imageshack.us/img18/671/img9442h.jpg

Ala e clasicul cablu de alimentare. Si prin Bucuresti a ramas la fel. Nu inteleg de ce nu au ingropat si alimentarea daca tot au sapat.

strangi gunoiul, dar mai si lasi sa fie

:ohno:

Dupa ce schimba stalpii din beton centrifugat poate ingroapa si cablurile de alimentare.

Of, ce astept ziua aia, cand nu o sa mai vad stalpi de beton pe strazi...

Of, ce astept ziua aia, cand nu o sa mai vad stalpi de beton pe strazi...

+1

Salut,
Reabilitare linie de tramvai. Bulevardul se numeste, cred, conform cu Google Maps, Splaiul Independentei si duce la noul stadion, pe langa Somes
http://img46.imageshack.us/img46/4331/dsc3046d.jpg
http://img840.imageshack.us/img840/1680/dsc3047i.jpg
http://img443.imageshack.us/img443/5599/dsc3048l.jpg
http://img193.imageshack.us/img193/9016/dsc3049v.jpg
Un sfarsit de saptamana placut!

Multumim. Intr-adevar, e vorba de Splaiul Independentei.

Pentru un update la zi cu stadiul lucrarilor la linia de tramvai puteti accesa forumul tramclub. N-am pus link direct fiindca nu stiu daca am voie sa fac asta.

Da, le-am vazut si eu, dar da cred ca ai voie, de ce nu? Doar pentru ca face referinta la alt forum? Nu cred ca e interzis. Oricum textual ne-ai spus unde sa mergem :D ce mai conteaza un link in plus sa ne usureze cautarea?

Multumim. Intr-adevar, e vorba de Splaiul Independentei.
la cum arata din poze sunt sanse sa vedem Splaiul cu sens unic?
Nu prea vad loc pt 2 benzi daca au dus liniile langa parc.
Sa faca sens unic dinspre Manasur spre centru?

Parcarea din Marasti, astazi:

http://img696.imageshack.us/img696/209/dsc01750q.jpg

http://img823.imageshack.us/img823/485/dsc01748zt.jpg

http://img403.imageshack.us/img403/7942/dsc01749e.jpg

la cum arata din poze sunt sanse sa vedem Splaiul cu sens unic?
Nu prea vad loc pt 2 benzi daca au dus liniile langa parc.
Sa faca sens unic dinspre Manasur spre centru?


Vor fi 2 benzi pentru ca vor intra 2-3 m in parc, iar calea de rulare va fi separata pe acea portiune.

Vor fi 2 benzi pentru ca vor intra 2-3 m in parc, iar calea de rulare va fi separata pe acea portiune.

Pai cum sa intre 2-3m in parc daca sinele sunt pe partea cu parcul iar benzile pt circulatia autoturismelor pe partea cu Somesul?

Hai ca pana la urma am gasit un articol mai mult decat lamuritor cu privire la toata situatia traseului.:

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/tramvaiul-aduce-doua-noi-sensuri-giratorii-si-sens-unic-pe-splaiul-independentei--78375.html

Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) a aprobat ieri noul sens giratoriu ce va fi amenajat în faţa Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Noul sens giratoriu va fi amenajat în dreptul corpului de legătură dintre cele două terminale.[...]

Sensul giratoriu de la aeroport urmează să fie executat de Primărie, iar lucrările s-ar putea încheia până la finalul acestui an.
Sursă: Monitorul Cj (http://www.monitorulcj.ro/politica-administratie/9053-sensul-giratoriu-de-la-aeroport-aprobat-de-urbanisti)

Se da startul la lucrarile de modernizare a Statiei de Epurare Cluj-Napoca

clon.ro (http://www.clon.ro/se-da-startul-la-lucrarile-de-modernizare-a-statiei-de-epurare-cluj-napoca/1023673)
Miercuri, 7 decembrie, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, va prezida ceremonia oficială de demarare a lucrărilor fizice la “Reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare Cluj-Napoca“, contract care face parte din Proiectul derulat prin Compania de Apă SOMEŞ în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu, cu finanţare din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.

Evenimentul va avea loc la Staţia de Epurare din Cluj-Napoca, str. Grigore Ignat, f.n. (lângă intrarea Emerson din Parcul Industrial Tetarom II). Pentru facilitarea accesului presei un microbuz va pleca din faţa sediului Consiliului Judeţean Cluj la ora 10.30. Contractul pentru modernizarea şi extinderea staţiei de epurare Cluj-Napoca este în valoare de peste 147,95 milioane lei (fără TVA), iar lucrările sunt prevăzute a se finaliza în termen de 21 de luni.

[...]

Strada Horea, in hibernare:

http://img33.imageshack.us/img33/8858/img0951u.jpg

http://img824.imageshack.us/img824/486/img0950hj.jpg

Salutare tuturor.
Urmaresc cu drag discutiile vis-a-vis de evolutia Clujului. Ideea de metrou este exceptionala DAR neaplicabila deocamdata. Pe termin lung este o solutie viabila, avand in vedere ca recensamantul din 2011 plaseaza Clujul pe locul doi dupa Bucuresti alaturi de o zona periurbana in continua crestere. De asemenea relieful extrem de dificil si problemele cu solul fac din centurile Sud respectiv Nord vise indepartate si probabil extrem de costisitoare.
Asadar studiind harta mi-am dat seama ca orasul are un avantaj extraordinar si strazile care sunt alaturi de calea ferata care strabate Clujul de la est la vest nu sunt functionale. Asadar in partea de nord a caii ferate se afla strada Campului si in partea de sud strada Rasaritului. Problema este ca nu au continuitate si se opresc pur si simplu in camp, pentru a continua de ex. 40 de metri mai incolo. Plecand de la aceasta premisa am realizat urmatorul proiect care se poate realiza in 3 faze si care ar presupune costuri foarte mici, din cauza faptului ca cea mai mare parte a infrastructurii exista deja, dar ar trebui modificata, largita si construite poduri in punctele cheie.
Mai jos este doar "planul de situatie" - Enjoy
http://img850.imageshack.us/img850/3238/clujpropunereautostrada.png
pentru detalii si o rezolutie mult mai buna:
http://imageshack.us/photo/my-images/11/proiectdeautostradaurba.png/
(rosu - exproieri marcate cu o sageata rosie)
(negru - tronsoane existente deja)
(albastru - tronsoane care trebui nou construite)
(verde - poduri)

Chiar ma gandeam zilele trecute de ce nu se reabiliteaza strada Rasaritului si nu se face un pod peste Somes paralel cu cel de cale ferata. In a doua faza ar trebui realizata strada si pe partea cealalta a caii ferate, in continuarea strazii campul painii si eventual inca un pod, daca primul este prea ingust. intre strada Fabricii si strada Paris, strada Rasaritului se infunda, este ceva depozit care arata cam urat si e asa de cand eram copil. Daca acesta ar disparea si s-ar face drum, s-ar putea reabilita pasajul de pe strada Fabricii, unde se vede clar ca s-a dorit sa fie un nod rutier.

Salutare tuturor.
Urmaresc cu drag discutiile vis-a-vis de evolutia Clujului. Ideea de metrou este exceptionala DAR neaplicabila deocamdata. Pe termin lung este o solutie viabila, avand in vedere ca recensamantul din 2011 plaseaza Clujul pe locul doi dupa Bucuresti alaturi de o zona periurbana in continua crestere. De asemenea relieful extrem de dificil si problemele cu solul fac din centurile Sud respectiv Nord vise indepartate si probabil extrem de costisitoare.
Asadar studiind harta mi-am dat seama ca orasul are un avantaj extraordinar si strazile care sunt alaturi de calea ferata care strabate Clujul de la est la vest nu sunt functionale. Asadar in partea de nord a caii ferate se afla strada Campului si in partea de sud strada Rasaritului. Problema este ca nu au continuitate si se opresc pur si simplu in camp, pentru a continua de ex. 40 de metri mai incolo. Plecand de la aceasta premisa am realizat urmatorul proiect care se poate realiza in 3 faze si care ar presupune costuri foarte mici, din cauza faptului ca cea mai mare parte a infrastructurii exista deja, dar ar trebui modificata, largita si construite poduri in punctele cheie.
Mai jos este doar "planul de situatie" - Enjoy
http://img850.imageshack.us/img850/3238/clujpropunereautostrada.png
pentru detalii si o rezolutie mult mai buna:
http://imageshack.us/photo/my-images/11/proiectdeautostradaurba.png/
(rosu - exproieri marcate cu o sageata rosie)
(negru - tronsoane existente deja)
(albastru - tronsoane care trebui nou construite)
(verde - poduri)
Gasesc ideea f. interesanta, dar o autostrada (sau drum express) de oras este buna atata timp cat exista niste noduri rutiere ca lumea intre A. si bulevardele pe care le intersecteaza.

Olandezii le arată clujenilor cum pot face Someşul navigabil, pe modelul Utrechtului

Un grup plandez prezintă joi modul în care Someşul, în Cluj-Napoca, ar putea deveni navigabil, pe modelul oraşului olandez Utrecht.[...]

Iată programul de joi:

09:30 - 10:00 Primirea invitaţilor
10:00 - 10:10 Conferinţă de presă: prezentarea proiectului Someşul Navigabil de către reprezentanţii DISC
10:10 -11:10 Someşul Navigabil - prezentarea unor studii de caz din oraşul Utrecht şi alte oraşe din Regatul Ţărilor de Jos: prezentarea situaţiei înainte şi după proiect, costuri, impactul proiectelor asupra oraşelor
11:10 - 11:30 Pauză de cafea
11:30 - 12:30 Discuţii
12:30 - 13:00 Pauză
13:00 - 15:00 Workshop cu tema Strategie de dezvoltare integrată privind proiectul Someşul Navigabil
Siguranţă împrotriva inundaţiilor
Calitatea apei
Navigabilitate / baraje / ecluze
Eficienţă energetică
Transport şi mobilitate / conectivitate
Turism, ospitalitate şi recreere
Dezvoltarea integrată a zonei
Finanţare şi organizare
Paşii următori


Ziua de Cluj (http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/olandezii-le-arata-clujenilor-cum-pot-face-somesul-navigabil-pe-modelul-utrechtului--85694.htm)

del

Ziua de Cluj (http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/olandezii-le-arata-clujenilor-cum-pot-face-somesul-navigabil-pe-modelul-utrechtului--85694.htm)

Poate asa o sa fie mai curat.

Salut,
O mica comparatie intre 23.11.20111 si 17.03.2012, pentru lucrarile ce tin de linia de tramvai, pe Splaiul Independentei.

23.11.2011


http://img46.imageshack.us/img46/4331/dsc3046d.jpg
http://img840.imageshack.us/img840/1680/dsc3047i.jpg
http://img443.imageshack.us/img443/5599/dsc3048l.jpg
http://img193.imageshack.us/img193/9016/dsc3049v.jpg


...prezent, sambata 17.03.2012

http://desmond.imageshack.us/Himg256/scaled.php?server=256&filename=20120317150814.jpg&res=medium
http://desmond.imageshack.us/Himg15/scaled.php?server=15&filename=20120317150746.jpg&res=medium
http://desmond.imageshack.us/Himg688/scaled.php?server=688&filename=20120317150844.jpg&res=medium
http://desmond.imageshack.us/Himg855/scaled.php?server=855&filename=20120317150603.jpg&res=medium
http://desmond.imageshack.us/Himg854/scaled.php?server=854&filename=20120317150504.jpg&res=medium
.....mai de aproape
http://desmond.imageshack.us/Himg861/scaled.php?server=861&filename=20120317150520.jpg&res=medium
Asadar, pentru mine, care nu sunt specialist, progresele exista:cheers:
Drumuri bune!

Primaria municipiului Cluj-Napoca a dearat lucrarile de reabilitare a strazilor Oasului si Borhanci.

Lucrarile prevad amenajarea carosabilului cu doua sau trei benzi, precum si construirea de trotuare si rigole pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale.

Valoarea estimata a lucrarilor se ridica la 21.717.620 lei pentru strada Oasului si 8.397.111 lei pentru strada Borhanci.

Lucrarile se vor finaliza in cursul anului 2012.

http://www.stiridecluj.ro/politic/incep-lucrarile-de-reabilitare-la-strazile-oasului-si-borhanci

^^ Oasului:

http://i1074.photobucket.com/albums/w409/barbu_p/IMG_5654.jpg

http://i1074.photobucket.com/albums/w409/barbu_p/IMG_5655.jpg

Nu are nimeni poze noi cu parcarile supraterane?

Strada Horea, azi:

http://farm8.staticflickr.com/7133/6874569984_631038ba9e_b.jpg

După zeci de petiții și ani de așteptări, au început lucrările de modernizare a străzii Bună Ziua. Deocamdată se curăță rigolele și se fac măsurători, înainte de asfaltarea străzii. Cu această ocazie va fi plombată şi strada Fagului, din zonă. Autoritățile regionale au promis că lucrările vor fi gata până la toamnă.

În șase luni strada Bună Ziua va fi complet modernizată. Va avea iluminat public, trotuare, dar și un nou strat de asfalt. Lucrările de modernizare a străzii Bună Ziua vor costa aproape un milion și jumătate de lei. Locuitorii din zonă nu mai sperau că acestea vor fi realizate. „Sunt foarte multe gropi și apoi ne stricăm și mașinile și pe urmă costă și o groază de bani”, spune un localnic.

Totodată, există şi inconveniente din cauza lucrărilor de reparaţii. Traficul din zonă este îngreunat, deoarece utilajele ocupă o bandă de circulație.

În zonele în care se lucrează pe strada Bună Ziua se circulă cu dificultate. Mai exact șoferii sunt ghidați să circule alternativ pe un singur sens de mers.

Străzile Bună Ziua și Fagului au fost utilizate ca variantă pentru traficul greu dinspre Turda spre Dej, până la deschiderea centurii Vâlcele - Apahida.

http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/au-inceput-lucrarile-de-modernizare-a-strazii-buna-ziua-222081/

Iti trebuie nervi tari ca sa conduci noaptea pe acolo. De mers pe jos nici nu mai zic, imposibil. Era si cazul!

Scria mai demult in presa ca fac trotuar doar pe o singura parte, pentru ca proprietarii de terenuri n-au fost de acord sa cedeze municipalitatii teren. Sper totusi sa nu fie asa, e o strada importanta.:ohno:

Cinci agenţii au depus oferte la Primăria Cluj-Napoca pentru licitaţia privind serviciile de informare şi publicitate destinate proiectului “Reţea de staţii self-service de biciclete, piste şi trasee pentru biciclişti în Cluj-Napoca, Apahida şi Floreşti”. Valoarea estimată a contractului este de 427.000 de lei, adică aproape 100.000 de euro.
Ofertele depuse, în ordinea crescătoare a valorii lor, sunt de la firmele SC Tact SRL (181.801,76 lei fără TVA), SC Alma Group Media/Print SRL (262.000 lei fără TVA), SC Qual Media Group SRL (297.814,50 lei fără TVA), SC Ventis Global Consulting SRL (361.158.92 lei fără TVA) şi SC Media One SRL (383.78,72 lei fără TVA). Potrivit caietului de sarcini al licitaţiei, criteriul de atribuire este preţul cel mai mic. Dintre ofertanţi, Qual Media a mai asigurat servicii de publicitate şi informare pentru alte proiecte ale Primăriei.
Firma câştigătoare trebuie să asigure câteva servicii clar definite: să realizeze un portal web al proiectului, 601 autocolante, 30.000 de broşuri cu harta traseelor de biciclete, dar şi un spot video de publicitate şi informare asupra proiectului. De asemenea, va trebui să promoveze proiectul pe 5 ecrane outdoor şi alte 9 ecrane indoor şi să amplaseze 12 panouri publicitare ale proiectului.
Serviciile publicitare sunt plătite dintr-o finanţare europeană obţinută de Primărie pentru proiectul “Reţea de staţii self-service de biciclete, piste şi trasee pentru biciclişti în Cluj-Napoca, Apahida şi Floreşti”. Valoarea acestui proiect depăşeşte 17 milioane de lei şi prevede amplasarea a 50 de staţii self-service de biciclete, precum şi achiziţionarea a 540 de biciclete noi şi construirea a 15,4 kilometri de piste noi pentru biciclete.

http://oradecluj.oradestiri.ro/cinci-agentii-au-depus-oferte-la-licitatia-pentru-serviciile-de-publicitate-ale-proiectului-retea-de-statii-self-service-de-biciclete/actualitate/2012/04/17/

Proiectul de construire a unui parking de 300 de locuri in campusul Hasdeu a fost dezbatut azi, 26 aprilie, de catre consilierii locali.

Proiectul de lege privind infiintarea acestui parking langa cantina Hasdeu a trecut de votul consilierilor locali, care sunt de acord cu aceasta decizie.

Consilierul local PSD, Gheorghe Vuscan sustine ca este de acord cu acest proiect, insa spune ca nu exista niciun raspuns din partea UBB cu privire la aceasta decizie.

"Azi discutam despre etapa I. Este vorba despre o idee mai veche, din 2009. Un asemenea parking va fiind amplasat langa Cantina Hasdeu, pentru ca acolo se gasesc cele mai multe camine ale UBB si cele de la UMF. Acest proiect urmeaza sa fie aprobat si de Consiliul UBB. Dupa ce va fi facut un studiu de fezabilitate, el trebuie sa fie acceptat si de Senatul UBB Cluj. Noi ne-am gandit ca taxa de parcare sa fie de 110 lei pe an, la fel ca la toate parking-urile. Nu vrem sa le ingreunam situatia studentilor, ci vrem sa-i ajutam.", a spus primarul interimar Radu Moisin.

La sedinta a luat cuvantul si consilierul local Steluta Cataniciu, care l-a intrebat pe consilierul local al PSD, Gheorghe Vuscan daca este de acord cu acest proiect doar pentru ca se apropie campania electorala : "Este un proiect bun pentru oras, iar noi din USL il sustine. Intreabrea este daca chiar se construieste sau faceti asta doar pentru ca e campanie electorala?", a spus consilierul local Steluta Cataniciu.

Radu Moisin a mai spus ca parkingul se va adresa studentiilor, care "vor avea o solutie de parcare regulamentara a autovehicului. Parcarea supraterana se va afla langa caminele 1-6, respectiv caminele 16 si 17, cele mai aglomerate din tot campusul".

http://www.stiridecluj.ro/politic/proiectul-privind-parking-ul-din-hasdeu-cu-300-de-locuri-de-parcare-a-trecut-de-votul-consilierilor-locali

Mai sunt câteva zile până când expiră termenul de finalizare al parkingului Fabricii din cartierul clujean Mărăşti, dar lucrările par departe de a fi încheiate. Mai mult, anumite surse susţin că locatarii din zonă nu vor scăpa de praf şi gălăgie pentru cel puţin încă trei luni.

În parkingul Fabricii ar fi trebuit deja să poată fi parcate maşinile clujenilor încă de acum nouă luni. Lucrările sunt în toi, deşi au început de doi ani de zile. Clujenii sunt nemulţumiţi că lucrarea nu s-a încheiat. “Este umbră, aşa şi circulaţia este dată peste cap. Suntem aici mai rău ca la ţară. Pe cuvântul meu. Cu drumul ăsta care este aici aşa”, spune un clujean.

“Aş prefera să se termine cât mai repede. Am înţeles că în mai e gata. Sperăm să fie acesta ultimul termen. Normal că este deranjant, că e tot gălăgie, mizerie”, spune un tânăr care e nevoit să parcheze acum pe o stradă din apropiere. Autorităţile locale sunt pregătite să îi taxeze pe constructori, dacă aceştia nu finalizează lucrarea până pe 31 mai.

“În acest moment, parkingul este edificat în proporţie de 85% şi sperăm că finalul lunii mai, termenul de finalizare, să fie respectat de către constructor. În caz contrar, ei sunt pasibili de penalizări de 0,2% pe săptămână”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu.

Lucrările la parkingul Fabricii au început în vara lui 2010 şi trebuiau încheiate vara trecută. Primăria plăteşte peste 7 milioane de lei pentru cele peste 300 de spaţii de parcare

http://www.citynews.ro/_Files/NewsAttachments/2012/04/27/0000224405/2573_0000224405.jpg

http://www.citynews.ro/_Files/NewsAttachments/2012/04/27/0000224405/2635_0000224405.jpg

http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/se-pregatesc-penalizari-pentru-parkingul-fabricii-224405/

Bani pentru mai multe parkinguri în centrul Clujului
În bugetul Primăriei Cluj-Napoca pe anul 2013 vor fi luate în considerare pentru finanţare noi proiecte de parkinguri în Cluj-Napoca.

Emil Boc a enumerat mai multe investiţii de acest gen, cum ar fi parkingul suprateran care ar urma să fie construit în Hasdeu, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai. "În august parafăm în Consiliul Local forma finală a protocolului şi vrem ca până în 2013 să demarăm lucrările", a declarat edilul.

Alte variante pentru parkinguri în zona centrală sunt pe strada Mihail Kogălniceanu, mai exact actuala parcare din faţa sediului central al UBB, dar şi terenul de sub Piaţa Avram Iancu, pentru care ar urma să fie negocieri cu Mitropolia Ortodoxă.

Negocieri ar urma să aibă loc şi între Primăria Cluj-Napoca şi proprietarii terenului de lângă intrarea în cimitirul Central, de pe strada Avram Iancu, tot pentrru construcţia unui parking. "Cu cel puţin două parkinguri în zona centrală se poate vorbi de decenţă şi ne vom putea gândi la alte proiecte în centru, ca de exemplu implementarea etapei a doua pentru peitonalizarea laturilor din Est şi Vest a Pieţei Unirii", a declarat Emil Boc.

sursa (http://cluj.citynews.ro/din-oras/bani-pentru-mai-multe-parkinguri-centrul-clujului)

Pietonala si Parcarea subterana de la Universitate printre contur.

Vezi detalii aici (http://www.stiridecluj.ro/social/cum-va-arata-pietonala-de-pe-kogalniceanu-si-parcarea-subterana-de-pe-strada-universitatii-foto-exclusiv#Comentează această ştire)

http://www.stiridecluj.ro/files/images/d7b6786dcb15487aa89e225260b8a8c4.jpg

http://www.stiridecluj.ro/files/images/72bdb766e8571bdced6000e41831fdff.jpg

Mi-e teama insa ca acest proiect va ramane, mult timp, un santier, vor fi gropi si utilaje ani de zile (10 ani estimez). (1) In primul rand, acolo trebuie regandite toate utilitatile, tevile etc. care trec acum pe sub strada, vor trebui mutate (unde?, se va sapa si in curtile oamenilor si ale institutiilor de acolo?), plus ca vor trebui facute utilitatile specifice unei parcari si tunele/scari de acces; (2) apoi, va trebui sapat foarte mult pentru parcare (banuiesc ca o face cu mai multe niveluri, pentru ca altfel nu merita efortul), fundatiiIe cladirilor (unele foarte vechi si imense, precum Universitatea, liccele sau cele doua biserici) vor trebui reconsolidate si vor trebui renovate/reparate si fatadele (si peretii) afectate de lucrari; (3) apoi, pentru ca 1000% vor gasi vestigii arheologicesi istorice acolo, vor trebui sa astepte sute de aprobari, vor trebui sa sisteze lucrari, pana vor face prelucrari arheologice, apoi cand se vor descoperi altele, la alt nivel, din alte epoci, iar, alte comisii arheologice, alte sapaturi cu alte echipe etc. (4) cred ca problemele de suprafata, intrare-iesire, separare de zona pietonala, raportare la intrarile in institutii, functionalitatea si estetica pasajului pietonal si a mobilierului urban etc. sunt foarte complicate, si vor exista zeci de propuneri, dezbateri si conflicte care vor amana proiectul la nesfarsit. Nici nu vreau sa ma gandesc, mai bine fac o parcare sanatoasa supraterana pe Avram Iancusi eventual una in spate si sub Sora cu intrare pe sub Sora (vezi propunerea, mai veche, aici (http://www.skyscrapercity.com/showpost.php?p=83997108&postcount=659)). Iar pe Kogalniceanu sa faca doar un pasaj pietonal cu acces restrictionat si limitat de masini (ca pe Potaissa).

Pietonala si Parcarea subterana de la Universitate printre contur.

Vezi detalii aici (http://www.stiridecluj.ro/social/cum-va-arata-pietonala-de-pe-kogalniceanu-si-parcarea-subterana-de-pe-strada-universitatii-foto-exclusiv#Comentează această ştire)

http://www.stiridecluj.ro/files/images/d7b6786dcb15487aa89e225260b8a8c4.jpg

http://www.stiridecluj.ro/files/images/72bdb766e8571bdced6000e41831fdff.jpg

Mi-e teama insa ca acest proiect va ramane, mult timp, un santier, vor fi gropi si utilaje ani de zile (10 ani estimez). (1) In primul rand, acolo trebuie regandite toate utilitatile, tevile etc. care trec acum pe sub strada, vor trebui mutate (unde?, se va sapa si in curtile oamenilor si ale institutiilor de acolo?), plus ca vor trebui facute utilitatile specifice unei parcari si tunele/scari de acces; (2) apoi, va trebui sapat foarte mult pentru parcare (banuiesc ca o face cu mai multe niveluri, pentru ca altfel nu merita efortul), fundatiiIe cladirilor (unele foarte vechi si imense, precum Universitatea, liccele sau cele doua biserici) vor trebui reconsolidate si vor trebui renovate/reparate si fatadele (si peretii) afectate de lucrari; (3) apoi, pentru ca 1000% vor gasi vestigii arheologicesi istorice acolo, vor trebui sa astepte sute de aprobari, vor trebui sa sisteze lucrari, pana vor face prelucrari arheologice, apoi cand se vor descoperi altele, la alt nivel, din alte epoci, iar, alte comisii arheologice, alte sapaturi cu alte echipe etc. (4) cred ca problemele de suprafata, intrare-iesire, separare de zona pietonala, raportare la intrarile in institutii, functionalitatea si estetica pasajului pietonal si a mobilierului urban etc. sunt foarte complicate, si vor exista zeci de propuneri, dezbateri si conflicte care vor amana proiectul la nesfarsit. Nici nu vreau sa ma gandesc, mai bine fac o parcare sanatoasa supraterana pe Avram Iancusi eventual una in spate si sub Sora cu intrare pe sub Sora (vezi propunerea, mai veche, aici (http://www.skyscrapercity.com/showpost.php?p=83997108&postcount=659)). Iar pe Kogalniceanu sa faca doar un pasaj pietonal cu acces restrictionat si limitat de masini (ca pe Potaissa).

sper sa se realizeze cat mai repede aceasta pietonala, zona este perfecta pentru asa ceva si in asa fel orasul poate atrage mai multi turisti

^^
Pentru cei mai tineri:
regimurile barbare comuniste au vrut si au 'facut totul' in parte sa rada tot ce nu era construit de ei, adica toate cladirile construite inainte de 1947.
Astfel spus, ma mir cum de au scapat de buldozerele comuniste atatea cladiri superbe!
Clujul arata pe alocuri superb, un oras frumos construit comparativ cu multe orase din Vest...
Nici o cladire de patrimoniu sau o cladire mare care a fost construita inainte de 1945 nu ar trebui sa mai fie demolata, nicaieri in Romania - aceste cladiri sunt istoria noastra comuna!

In centrul Clujului comunistii nu au daramat aproape nimic, la fel cum nu au daramat nimic in Romania doar pentru ca "nu era facut" de ei. Tot ce s-a daramat (putin, comparativ cu numarul total al cladirilor monument ramase in picioare) s-a facut din motive de sistematizare, mai buna sau mai proasta, de cele mai multe ori buna avand in vedere calitatea infrastructurii din orasele romanesti de dinainte de 1950.

In mentalul colectiv a ramas din cauza Casei Poporului si a bulevardului ideea ca Ceausescu si comunistii numai de daramari s-au ocupat.

La fel cu bisericile, s-au daramat acolo 2-3 biserici (si nicidecum din motive ideologice) si multa lume a ramas acuma doar cu "huo, comunistii atei au daramat bisericile din Romania" cand in realitate nu numai ca nu au daramat decat foarte putine, dar au mai si salvat unele.

Primarul Emil Boc va semna, mâine, contractul pentru implementarea proiectului european de bike-sharing, în valoare de aproape 12 milioane de lei.
Astfel, în Cluj vor fi amplasate 50 de staţii pentru închirierea celor 540 de biciclete.
Contractul va fi încheiat în colaborare cu primăriile din Floreşti şi Apahida. Viacor Engineering Bucureşti - Rico Constanţa sunt societăţile care au câştigat licitaţia prin asociere, care a fost ulterior contestată în instanţă de către societatea Diferit SA. În cele din urmă, Curtea de Apel Clu a dat dreptate Primăriei Cluj-Napoca în litigiul cu societatea care a pierdut contractul.
Contractul de finanţare de 12 milioane de lei, din care 2% vor fi finanţaţi de municipalitate, vizează realizarea unei reţele de staţii self-service pentru închirierea de biciclete pe traseul Floreşti - Cluj-Napoca - Apahida şi a fost semnat anul trecut între primărie şi autoritatea de management, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Cele două societăţi care vor implementa proiectul au un termen de 13 luni să ducă la bun sfârşit lucrările. După implementarea proiectului, în Cluj-Napoca vor funcţiona 50 de staţii de închiriere (deservite de 540 de biciclete noi), din care 43 în municipiu, iar restul în comunele Apahida şi Floreşti şi se vor proiecta 15,4 kilometri de traseu de piste. Clujenii vor putea, astfel, să se deplaseze gratuit cu bicicletele închiriate pe baza unui card, dintr-un punct în altul al oraşului.

sursa (http://cluj.citynews.ro/eveniment/maine-se-semneaza-contractul-pentru-proiectul-european-de-bike-sharing)

S-a adjudecat: cine construieşte pista de biciclete din Floreşti în Apahida (http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/s-a-adjudecat-cine-construieste-pista-de-biciclete-din-floresti-in-apahida--95832.html)

Din nefericire, asa cum reiese din articol, proictul nu pare sa fie prea reusit...

str.Borhanciului
http://img268.imageshack.us/img268/7159/11vts36.jpg (http://imageshack.us/photo/my-images/268/11vts36.jpg/)

Uploaded with ImageShack.us (http://imageshack.us)

^^
Trotuarele din poza de mai sus:
trotuarele reprezinta intr-o masura civilizatia unui oras, iar trotuarele de mai sus sunt parca cele din Voluntari/Pipera de langa Bucuresti, dar am inteles ca primarul de acolo e un oligofren, dar Clujul...
Fratilor, faceti ceva sa va multumeasca si generatiile viitoare:
trotuare late de 4-6 m plus alei de pomi ornamentali, plus piste pentru bicilisti, plus putin gazon/flori

In centrul Clujului comunistii nu au daramat aproape nimic, la fel cum nu au daramat nimic in Romania doar pentru ca "nu era facut" de ei. Tot ce s-a daramat (putin, comparativ cu numarul total al cladirilor monument ramase in picioare) s-a facut din motive de sistematizare, mai buna sau mai proasta, de cele mai multe ori buna avand in vedere calitatea infrastructurii din orasele romanesti de dinainte de 1950.

In mentalul colectiv a ramas din cauza Casei Poporului si a bulevardului ideea ca Ceausescu si comunistii numai de daramari s-au ocupat.

La fel cu bisericile, s-au daramat acolo 2-3 biserici (si nicidecum din motive ideologice) si multa lume a ramas acuma doar cu "huo, comunistii atei au daramat bisericile din Romania" cand in realitate nu numai ca nu au daramat decat foarte putine, dar au mai si salvat unele.

Ar fi ras totul daca puteau. Exemplul tipic este Pitestiul, unde au daramat, conform lui D. Giurascu, 92 din 100 de monumente istorice.

In foarte multe cazuri, n-a fost vorba de niciun fel de sistematizare, configuratia stradala fiind aproape neschimbata, doar de eliminare a constructiilor vechi si inlocuirea lor cu constructii noi. Eventual insotita de extinderea bulevardului cu 1-2 benzi.

Si da, bineinteles ca in multe zone, daramari si reconstructii erau complet necesare. In toata Europa s-au daramat cartiere intregi dupa razboi si s-au reconstruit altele. Stocul de constructii era in asa natura afectat incat a fost necesara reconstructia pe scara larga.

Dar, in RO, daramarea avea motive ideologice - ia un almanah Scinteia din epoca, si vezi exact cum scriau chestii de genul ...prefacerea socialista a oraselor Romaniei dupa chipul luminos al epocii de aur... (bleah).

Si, bineinteles, au inceput cu centrele - nu cu maghernitele marginase. Pitesti, Ploiesti, Bucuresti - n-au cazut maghernitele din cartierele insalubre, ci centrele deja sistematizate in anii '20-'30! Au cazut vile, nu jafuri. Maghernitele, unde chiar trebuia demolat si reconstruit (iti zic din Bucuresti, ca de-acolo stiu cel mai bine - 16 Februarie, Rahova-Margeanului, Damaroaia, sunt neatinse - si capacele de canal inca mai au UCB scris pe ele). Dar zona centrala... praf si pulbere.

Bineinteles ca au existat perioade diverse: 1950-1960 - cartiere noi proletare + insertii realist-socialiste, 1960-1970/75 - cea mai 'vestica' perioada a comunismului romanesc - refaceri de cladiri istorice + insertii moderniste (unele chiar reusite) + cartiere noi la marginea oraselor, 1975-1989 - daramari masive. Dar, in mare parte erau pusi pe distrus. Si ce nu bagau la buldozer, lasau sa cada de la sine. De-asta orasele noastre sunt atat de praf - 60 de ani de degradare se vad.

Ca n-au ajuns la Cluj a fost probabil pur noroc. S-au apucat de la Bucuresti, radial. Ploiestiul si Pitestiul au fost daramate. Giurgiul a fost si el jumatate ras.

Nu toti comunistii au fost la fel, insa. In DDR sau RO, ca si in Coreea de Nord au procedat la 'inlocuirea' trecutului. In CS, HU si PL, au procedat la salvarea trecutului, cu reconstructii dupa planuri vechi (chiar daca simplificate) si apoi la renovari ale arhitecturii istorice. In Rusia au avut o atitudine ambivalenta, in functie de oras.

In centrul Clujului comunistii nu au daramat aproape nimic, la fel cum nu au daramat nimic in Romania doar pentru ca "nu era facut" de ei. Tot ce s-a daramat (putin, comparativ cu numarul total al cladirilor monument ramase in picioare) s-a facut din motive de sistematizare, mai buna sau mai proasta, de cele mai multe ori buna avand in vedere calitatea infrastructurii din orasele romanesti de dinainte de 1950.

In mentalul colectiv a ramas din cauza Casei Poporului si a bulevardului ideea ca Ceausescu si comunistii numai de daramari s-au ocupat.

La fel cu bisericile, s-au daramat acolo 2-3 biserici (si nicidecum din motive ideologice) si multa lume a ramas acuma doar cu "huo, comunistii atei au daramat bisericile din Romania" cand in realitate nu numai ca nu au daramat decat foarte putine, dar au mai si salvat unele.
M-am plictisit sa tot amintesc dezastrul lasat de comunisti in Romania(dar nu numai in Romania, in Cehoslovacia, Ungaria, etc., dar dezastrul cel mai colosal se poate vedea inca si acum in fostul RDG - acum inglobat in RFG - chiar si dupa ce, cu ajutorul Germaniei de Vest si-a mai revenit in ultimii 21 de ani dupa ce statul a investit in jur de doua mii de miliarde euro!!)
Sub Ceausescu, Bucurestiul a pierdut cca. 10% din cartierele sale! Cum adica 'putzin'? Ori esti tanar, ori ai uitat sau nu erai in Bucuresti cand noi faceam fotografii cu un desert-dezastru pe mii de hectare in centrul Bucurestiului, cu Biserici si manastiri distruse, cele mai putzine mutate!
Si ce au salvat comunistii?...Au salvat comunistii Bisericile de la...ce?! Sa nu le darame tot ei?!-Absurd!
PS
Scuze, sper ca nu am repetat ceea ce altcineva a si raspuns: nu am vazut ca domnul Frunzaverde a raspuns la subiect

M-am plictisit sa tot amintesc dezastrul lasat de comunisti in Romania(dar nu numai in Romania, in Cehoslovacia, Ungaria, etc., dar dezastrul cel mai colosal se poate vedea inca si acum in fostul RDG - acum inglobat in RFG - chiar si dupa ce, cu ajutorul Germaniei de Vest si-a mai revenit in ultimii 21 de ani dupa ce statul a investit in jur de doua mii de miliarde euro!!)
Sub Ceausescu, Bucurestiul a pierdut cca. 10% din cartierele sale! Cum adica 'putzin'? Ori esti tanar, ori ai uitat sau nu erai in Bucuresti cand noi faceam fotografii cu un desert-dezastru pe mii de hectare in centrul Bucurestiului, cu Biserici si manastiri distruse, cele mai putzine mutate!
Si ce au salvat comunistii?...Au salvat comunistii Bisericile de la...ce?! Sa nu le darame tot ei?!-Absurd!


Mintiile inguste vad doar ce vor, indoctrinat pana la capat!

^^
Trotuarele din poza de mai sus:
trotuarele reprezinta intr-o masura civilizatia unui oras, iar trotuarele de mai sus sunt parca cele din Voluntari/Pipera de langa Bucuresti, dar am inteles ca primarul de acolo e un oligofren, dar Clujul...
Fratilor, faceti ceva sa va multumeasca si generatiile viitoare:
trotuare late de 4-6 m plus alei de pomi ornamentali, plus piste pentru bicilisti, plus putin gazon/flori

Zona respectiva e o zona relativ izolata de la marginea Clujului pe unde nu o sa mearga nimeni pe trotuar pentru ca aproape toti merg cu masinile pana in oras, fiind mult prea departe pentru a merge pe trotuar. Nu cred ca era cazul sa faca trotuare mai late acolo din moment ce nu vor avea pietoni prea multi, e genul de zona unde vei vedea doi cetateni pe ora mergand pe trotuar, deci chiar nu cred ca se justifica sa faca trotuare mai late. Plus ca poate ca terenurile din jur sunt private, deci cam greu sa te bagi sa faci trotuare pe terenurile cetatenilor.

Ar fi ras totul daca puteau. Exemplul tipic este Pitestiul, unde au daramat, conform lui D. Giurascu, 92 din 100 de monumente istorice.

Puteau oricum sa rada totul si totusi nu au facut-o. In Pitesti s-a ras 92/100, in alte orase s-a ras 0/100. Nu au existat "norme" de distrugere, s-a distrus uneori ce trebuia, de cele mai multe ori anapoda, dar niciodata ca "asa vrem noi".

In foarte multe cazuri, n-a fost vorba de niciun fel de sistematizare, configuratia stradala fiind aproape neschimbata, doar de eliminare a constructiilor vechi si inlocuirea lor cu constructii noi. Eventual insotita de extinderea bulevardului cu 1-2 benzi.


Constructii vechi care erau vai de mama lor si care mai exista inca si azi (asta ca dovada ca nu s-a daramat nici macar atat cat trebuia sa se darame). Sunt pline centrele oraselor de casute darapanate pe artere cu 4-6 benzi, intre cladiri civilizate. Nici nu vreau sa ma gandesc ce era inainte. Foarte bine ca le-au demolat. Cred ca toata lumea stie despre ce tip de maghernite vorbesc.



Dar, in RO, daramarea avea motive ideologice - ia un almanah Scinteia din epoca, si vezi exact cum scriau chestii de genul ...prefacerea socialista a oraselor Romaniei dupa chipul luminos al epocii de aur... (bleah).

Si daca inlocuiesc cu "prefacerea capitalista a oraselor Romaniei dupa chipul luminos al epocii de kitsch" suna mai bine?

Nici atunci si nici astazi Romania nu a avut si nu are capacitatea sa modifice radical infatisarea unui oras. Sunt doar carpeli, dupa moda vremii. Dam prea multa importanta arhitecturii socialiste cand in realitate dorinta comunistilor romani de a preface arhitectural Romania a fost un esec total in comparatie cu ce s-a intamplat in URSS.



Si, bineinteles, au inceput cu centrele - nu cu maghernitele marginase.

Asta pentru ca centrele erau pline de maghernite si inca sunt. Am vazut recent niste poze vechi cu piata Cipariu din Cluj inainte de sistematizare, o piata centrala la 2 minute de mers pe jos de teatrul national. Dezastru ce era acolo: case din chirpici, una intr-o parte, alta in cealalta. Au mai ramas chiar pana astazi vreo 5-6, te ia cu ameteala cand le vezi, niste ridicaturi de pamant la 3 metri deasupra.

Strada Motilor, Dorobantilor, 21 Decembrie, artere la 5 minute de centrul Clujului sunt pline de casute cu un nivel, jumatate din ele scufundate sub nivelul solului, maghernite fara nici o valoare arhitecturala. Aceeasi situatie in Turda, Zalau, Bistrita, Alba, chiar si Sibiu daca cauti atent.


Pitesti, Ploiesti, Bucuresti - n-au cazut maghernitele din cartierele insalubre, ci centrele deja sistematizate in anii '20-'30! Au cazut vile, nu jafuri. Maghernitele, unde chiar trebuia demolat si reconstruit (iti zic din Bucuresti, ca de-acolo stiu cel mai bine - 16 Februarie, Rahova-Margeanului, Damaroaia, sunt neatinse - si capacele de canal inca mai au UCB scris pe ele). Dar zona centrala... praf si pulbere.



Astea sunt toate foste orase mari, pline de mahalale. Nu poti in 30 de ani sa corectezi toate tampeniile pe care le-au construit inaintasii in 200 de ani.

Comunistii nu erau ei cei mai fini arhitecti, cand au demolat la gramada evident ca au intrat pe acolo si chestii valoroase, dar sa nu ne amagim ca au cautat in mod special sa le darame pe alea, nu erau ei atat de destepti, nu are rost sa le dam prea mult credit.


Dar, in mare parte erau pusi pe distrus. Si ce nu bagau la buldozer, lasau sa cada de la sine. De-asta orasele noastre sunt atat de praf - 60 de ani de degradare se vad.


La fel cum sunt pusi pe distrus si cei din ziua de azi. Nu ca asta ar fi o scuza.

Cat despre orasele noastre praf, ceva imi spune ca arata mai bine decat niciodata, comparativ vorbind.

Ca n-au ajuns la Cluj a fost probabil pur noroc. S-au apucat de la Bucuresti, radial. Ploiestiul si Pitestiul au fost daramate. Giurgiul a fost si el jumatate ras.

N-au ajuns nici la Timisoara, nici la Brasov, nici la Sibiu si nici la Oradea.

Au fost si in Ardeal sistematizari cate vrei, incepand cu Baia Mare si terminand cu Deva. Da' stii ce e interesant, ca tocmai in orasele astea care aduc cel mai mult aminte de trecut, de monarhie, de capitalism, de diversitate culturala au fost cele mai putine distrugeri. Si am io o banuiala de ce, tocmai pentru ca aceste orase nu avea nevoie de prea multe sistematizari in comparatie cu targurile de prin Moldova sau Muntenia care aminteau nu de secolul 19, ci hat departe, de secolul 16.

A small update with the tram line on Oasului Street, close to the train station

http://farm9.staticflickr.com/8029/8030766897_4310e25920_b.jpg

http://farm9.staticflickr.com/8318/8030767339_2def2cf059_b.jpg

http://farm9.staticflickr.com/8310/8030761380_6a4f635f4f_b.jpg

Vor reface totul cu aceasta ocazie sau numai calea tramvaiului? Daca vor lasa asa soseaua fara reabilitare si nu vor pune separatori fizici cred ca masiniile vor circula numai pe sine.

Din cate stiu eu pentru inceput doar calea tramvaiului iar restu dupa printr-un proiect separat

Update - Marasti parking lot:

http://farm9.staticflickr.com/8051/8109779070_1522a0c8c5_b.jpg

http://farm9.staticflickr.com/8331/8109769917_e5ee495a1d_b.jpg

Yesterday I saw in front of O. Goga Library something that looked like a bike-rental station! :banana: Unfortunately I was driving and I couldn't take o photo, or at least a closer look. I marked the exact spot on the map. Can anyone confirm that it's what i think it is?
http://farm9.staticflickr.com/8326/8125720156_5d2825830c_b.jpg

Primele trei staţii de self-service cu biciclete din cadrul proiectului cu bani europeni câştigat de Primăria Cluj-Napoca au fost deja finalizate, anunţă astăzi municipalitatea.
Cele trei staţii se află în piaţa MIhai Viteazu, pe Calea Dorobanţilor şi pe strada Cardinal Iuliu Hossu. Proiectul a fost depus de primăriile din Cluj-Napoca, Floreşti şi Apahida şi este finanţat Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere", Domeniul de intervenţe 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană", Sub-domeniul: Poli de creştere.
Reţeaua are în total un număr de 50 de staţii, dintre care 43 în Cluj-Napoca şi 7 în Apahida şi Floreşti. Un număr de 540 de biciclete vor fi achiziţionate în program, care are un buget total de 17 milioane de lei. Din această sumă, 13,5 milioane de lei sunt asigurate de UE.

sursa (http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/primele-statii-self-service-de-biciclete-in-proiectul-platit-cu-bani-europeni-sunt-gata-unde-le-gasesti--100738.html)

Multumesc! :)
Sa speram ca o sa vedem tot mai multe in curand.

Harta pistelor de bicicleta si a statiilor poate fi descarcata de aici (http://www.stiridecluj.ro/pdf/bike.pdf) (rezolutie inalta). Sursa stiridecluj.ro

Harta pistelor de bicicleta si a statiilor poate fi descarcata de aici (http://www.stiridecluj.ro/pdf/bike.pdf) (rezolutie inalta). Sursa stiridecluj.ro

Din pacate harta aia nu are absolut nici o legatura cu realitatea.

Piste de biciclete in Gheorgheni, Marasti sau Manastur nu exista si nu au existat niciodata, nici macar din alea in bataie de joc cum sunt pe Dorobantior, Horia sau Grigorescu.

Singurele 3 piste de biciclete din oras (cat de cat) sunt Eroilor, 21 Decembrie si Parc, adica vreo 3 km in total.

Cei care au facut harta aia au avut mult, dar foarte mult tupeu. Parca m-as uita la "autostrazile" romanesti de pe google maps, dar nici macar atata.

Asa vor arata viitoarele biciclete:

http://www.stiridecluj.ro/politic/cum-arata-bicicleta-care-va-putea-fi-folosita-gratuit-in-cluj-napoca-in-total-vor-fi-cumparate-500-de-biciclete-foto

Pana una-alta, o poza cu statia de inchiriat biciclete de langa Biblioteca Judeteana:

http://farm9.staticflickr.com/8470/8142567296_ea77d16b74_b.jpg

Din pacate harta aia nu are absolut nici o legatura cu realitatea.

Piste de biciclete in Gheorgheni, Marasti sau Manastur nu exista si nu au existat niciodata, nici macar din alea in bataie de joc cum sunt pe Dorobantior, Horia sau Grigorescu.

Singurele 3 piste de biciclete din oras (cat de cat) sunt Eroilor, 21 Decembrie si Parc, adica vreo 3 km in total.

Cei care au facut harta aia au avut mult, dar foarte mult tupeu. Parca m-as uita la "autostrazile" romanesti de pe google maps, dar nici macar atata.

Poate ca harta arata reteaua planificata, altfel ar fi prea de tot.:)

Poate ca harta arata reteaua planificata, altfel ar fi prea de tot.:)

In Gheorgheni sunt trecute "piste de biciclete existente" inclusiv pe strada mea desi in afara de niste dungi care taie trotuarul ca sa incapa masinile parcate mai bine pe el (oh, the irony), strada nu a vazut niciodata asemenea amenajari. Pista de biciclete in fata la Iulius Mall!:lol: Pe Memo, pe Grigo... Sa fim seriosi.

Restul culorilor sunt pistele cu care se lauda ca le vor face, d-apoi daca tot asa bine camuflate ca astea o sa fie, mai bine se lasa pagubasi.

Traseele de biciclete îngropate în haosul urbanistic din Floreşti (http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/traseele-de-biciclete-ingropate-in-haosul-urbanistic-din-floresti--100829.html)

Stie cineva care e situatia strazilor din Buna Ziua? Unele sunt asfaltate, altele nu. Sunt strazi private si fiecare si-o asfalteaza? sau exista un program de asfaltare mai amplu pentru zona respectiva?

http://postimage.org/image/kmq6ovrr3/
nu inteleg aici de ce nu se amenejeaza o parcare in fata caminelor pe fabricii de zahar, de fiecare data jumate din prima banda este ocupata de masini parcate, mai trec si camioane pe acolo...

nush dc nu se vede poza imaginea...

http://postimage.org/image/kmq6ovrr3/
nu inteleg aici de ce nu se amenejeaza o parcare in fata caminelor pe fabricii de zahar, de fiecare data jumate din prima banda este ocupata de masini parcate, mai trec si camioane pe acolo...

nush dc nu se vede poza imaginea...

http://img594.imageshack.us/img594/4136/66942119.jpg

Primăria se pregăteşte să semneze contractul de finanţare europeană pentru modernizarea arterelor de pe traseul liniei de tramvai. De anul viitor vor începe lucrările.
După o ultimă modificare a structurii bugetului, în Consiliul Local, executivul Primăriei va putea semna contractul de finanţare a proiectului de modernizare a tramei stradele de pe traseul liniei de tramvai. Şeful Direcţiei de comunicare, relaţii publice şi turism, din cadrul Primăriei, Ovidiu Câmpean a menţionat că finanţarea a fost deja aprobată, rămâne ca în plenul Consiliului Local să se mai aprobe o ultimă corecţie, prvind TVA-ul cheltuielilor eligibile. Apoi se poate semna contractul, a spus Ovidiu Câmpean, urmând ca de anul viitor să demareze lucrările pe cele 15 străzi implicate.
"Modernizarea tramei stradale de acces la zona industrială" vine să completeze proiectul de modernizare a liniei de tramvai. În sensul acesta, administraţia locală va obţine peste 90 de milioane de lei, dintre care 88 de milioane sunt fonduri nerambursabile. "Finanţarea pentru acest proiect de modernizare a tramei stradale a fost deja aprobată. Plenul Consiliului Local mai trebuie să aprobe o mică modificare în structura bugetului, cu privire la TVA-ul cheltuielilor eligibile. Mai exact ni se spune că solicitarea noastră de finanţare nu poate beneficia de regulile noii Hotărâri de Guvern, prin care se prevede că TVA-ul pe astfel de proiecte europene intră în categoria cheltuielilor eligibile, pentru am depus-o mai devreme. Însă acest aspect nu ne afectează foarte mult, pentru că suntem autoritate publică şi oricum, TVA-ul se recuperează", a subliniat şeful Direcţiei de comunicare, relaţii publice şi turism, din cadrul Primăriei, Ovidiu Câmpean.
Acesta a precizat că imediat după ce se va opera ultima modificare în structura de buget, Primăria va putea semna contractul de finanţare, astfel încât de anul viitor să poată începe lucrările. "Aşteptăm să semnăm contractul de finanţare, în funcţie, desigur, de cum se mişcă şi cei de la Bucureşti", a spus Câmpean. În urma unei licitaţii publice se va atribui contractul de lucrări în perioada următoare. Proiectul presupune repararea a 15 artere plus patru poduri din oraş. Este vorba despre străzile Primăverii, Plopilor, Splaiul Independenţei, Emil Isac, G. Bariţiu, Horea, I.L Caragiale, Căii Ferate, Decebal, Oaşului, Decebal, Oaşului, B-dul Muncii, Cpt. Grigore Ignat, Regele Ferdinand şi Calea Baciului.
Urmează să fie reamenajate 11.640 de mp de spaţiu verde şi 86 de intersecţii, se vor crea 208 de rampe de acces şi 147 de locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi. Valoarea proiectului a fost stabilită la 90,6 milioane de lei, din care finanţarea nerambursabilă are valoarea de peste 88,2 milioane de lei. Primăria şi-a asumat să suporte de la bugetul local o cofinanţare de peste 2,3 milioane de lei. Lucrările de modernizare a tramei stradale din zonă ar urma să dureze 31 de luni de la data semnării contractului de finanţare până la finalizarea implementării.

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cand-intra-in-reparatii-strazile-cu-linie-de-tramvai--103158.html

^^ 147 de locuri de parcare pt persoane cu dizabilitati....:nuts:

Străzile Oaşului către zona Lomb şi Făget vor fi modernizate în două proiecte distincte cu bani europeni, care însumează 5,7 milioane de euro, anunţă astăzi primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc.
Reabilitarea străzii Oaşului către zona Lomb, cu extinderea reţelelor de utilităţi şi repararea infrastructurii, costă 2,5 milioane de euro, spune Boc, în vreme ce modernizarea străzii Făget a fost calculată la 3,2 milioane de euro. Cele două proiecte ar urma să fie finanţate din economiile făcute de Primărie în contractele cu finanţare europeană prin PIDU, unde oraşul este singurul eligibil din regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Prin PIDU au fost finanţate cele mai costisitoare proiecte cu bani europeni din oraş - modernizarea liniei de tramvai şi reabilitarea parcului central şi a clădirii Casino.
"Am economisit 8 până la 10 milioane de euro din licitaţii", spune primarul Emil Boc. Cu aceşti bani ar urma să fie asigurată finanţarea nu doar pentru aceste două proiecte, dar şi pentru trei proiecte sociale care se referă la incluziunea socială a categoriilor defavorizate din zona metropolitană, în fapt integrarea socială a familiilor de rromi mutate la Pata Rât.

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/strazile-oasului-si-faget-modernizate-cu-bani-europeni-pentru-57-milioane-euro--103627.html

CLUJ: Investiții în infrastructură de peste 80 de milioane de euro în 2013
În 2013 Clujul se îmbogăţeşte din punct de vedere al infrastructurii. În primele şase luni ale anului oraşul va avea o noua linie de tramvai, pe lista investițiilor urmând noua pistă a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Investiţiile totale care sunt anunţate până în momentul de față pentru anul 2013 se ridică la peste 80 de milioane de euro.

Până în luna iunie a acestui an trebuie finalizate lucrările de reabilitare a liniei de tramvai pe traseul Gară - Bulevardul Muncii. Astfel, din vara anului 2013 clujenii vor avea o nouă linie de tramvai din Mănăştur şi până pe Bulevardul Muncii. Valoarea lucrărilor pentru acest tronson este de peste 64 de milioane de lei. La sfârşitul lunii decembrie lucrările erau finalizate în proporţie de aproape 50%, iar clujenii se declară încântaţi de noile modernizări.

Totodată, în 2013 trebuie finalizate lucrările de construcţie a Sălii Polivalente. În acest moment sala a fost ridicată în proporţie de 65%, iar pentru continuarea lucrărilor este nevoie de o nouă licitaţie, și aceasta se datorează problemelor de natură juridică. Autorităţile locale vor investi în Sala Polivalentă peste 50 de milioane de lei, iar locuitorii consideră că lucrările ar trebuie finalizate cât mai repede.

Autorităţile judeţene sunt obligate ca în 2013 să finalizeze Centrul Integrat de Management al Deşeurilor şi prima porţiune de 2.100 de metri a pistei aeroportului clujean, investiţie amânată din 2012. „Acolo lucrările au mers foarte bine până la momentul în care nu se poate turna beton, dar cum îşi dă drumul vremea vor continua lucrările”, a declarat Vakar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

Nu în ultimul rând, în acest an la Cluj trebuie să îşi înceapă producţia şi noii investitori din parcul industrial din Jucu, și anume germanii de la Bosch şi italienii de la De'Longhi.

http://citynews.ro/eveniment/cluj-investitii-infrastructura-de-peste-80-de-milioane-de-euro-2013-1230170

Primarul Emil Boc le-a cerut consilierilor locali să găsească soluţii şi să vină cu propuneri pentru realizarea unui pasaj subteran în municipiul Cluj-Napoca care să scoată traficul din centrul oraşului. Potrivit lui Boc, pasajul ar urma să aibă o lungime de un kilometru, ieşiri spre gară şi spre Calea Turzii şi un parking subteran. Costul unui asemenea pasaj se ridică la peste 100 de milioane de euro.
„Doresc să supunem în dezbatere publică proiectul care prevede construirea unui pasaj subteran cum există în majoritatea oraşelor europene de pe Calea Moţilor până pe 21 Decembrie de aproximativ 1 kilometru şi care să aibă ramificaţii cu ieşire spre gară şi ieşire spre Calea Turzii şi cu un parking subteran care să decongestioneze traficul din zona centrală şi să permită transformarea centrului Clujului în zonă pietonală, să punem în valoare centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca. Realizarea pasajului implică multe milioane de euro”, a precizat Emil Boc, în plenul Consiliului Local.
Reamintim că şi candidatul USL pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, Marius Nicoară, a avut în programul de guvernare locală construirea unui tunel subteran prin centrul oraşului. Nicoară a propus realizarea unui tunel de 2,5 kilometri, „cu două reţele subterane de artere rutiere cu câte trei benzi, cu intrare dinspre zona Casei de Cultură a Studenţilor, traversarea subterană a Bulevardului Eroilor, cu o ieşire în Piaţa Ştefan cel Mare şi cu ieşirea finală pe Calea Dorobanţilor în zona Bibliotecii Judeţene Octavian Goga”.
Boc promite şi realizarea unei centuri de sud a oraşului
„Cel de-al doilea proiect major pe care îl lansez în dezbatere publică este realizarea centurii de sud a municipiului Cluj-Napoca, de la nodul N, prin Calea Turzii, Borhanci, ajungând la Selgros care, practic, să scoată traficul din zona centrală a oraşului, să permită conexiunile cu celelalte cartiere ale oraşului şi să realizăm şi din perspectiva mediului un centru al oraşului mai puţin poluat.
E un proiect de 16 kilometri care pe fonduri europene se poate face dar care presupune încă foarte multe etape până la realizarea lui. Dar aceste proiecte trebuie demarate”, a mai precizat Boc.


http://www.clon.ro/boc-vrea-un-pasaj-pe-sub-cluj-de-un-kilometru-cu-iesiri-spre-gara-si-spre-calea-turzii-plus-un-parking-subteran/1230990

primul proiect mi se pare cam sf, al doilea sper sa se realizeze , ar fi foarte util pentru decongestionarea traficului din oras

^^ Si eu sunt de aceeasi parere. Decat sa se tot scoata periodic de la naftalina ideea cu tunelul, mai bine s-ar face niste parcari la marginea centrului si s-ar mai rezolva problema masinilor.

http://citynews.ro/din-oras/foto-strada-rasaritului-din-cluj-plina-de-gropi-uitata-de-autoritati-1231073

Strada Răsăritului din Cluj, plină de gropi, uitată de autorităţi
Ce nu faci acum, amână pentru anul următor. Aceasta pare să fie politica autorităţilor locale clujene când vine vorba de programele de reabilitare a străzilor din oraş. În timp ce clujenii se plâng de starea proastă a drumurilor, reprezantanţii muncipalităţii admit că unele străzi au fost "sărite" la investiţii în 2012.
"La începutul anului trecut s-a luat decizia ca o mare parte din bugetul atribuit reabilitării drumurilor să fie direcţionat către reabilitarea străzii Oaşului şi Boharnci, străzi care nu au fost niciodată reabilitate", explică Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.
În 2012 municipalitatea a investit şase milioane de euro în străzile Oaşului şi Borhanci, în timp ce alte artere aflate într-o stare foarte proastă au fost înlăturate de pe lista de priorităţi.
Spre exemplu, strada Răsăritului din cartierul clujean Mărăşti, cu greu mai poate fi numită o arteră pe care se poate circula cu maşina. Din cauza sutelor de gropi şi a plăcilor de beton distruse, trebuia reabilitată integral în 2012. Cu toate acestea spre finalul anului lucrările au început într-adevăr, dar au intrat în conservare, iar strada va fi finalizată abia în 2013.
Clujenii mărturisesc că strada Răsăritului nu a mai fost reabilitată din 1996 şi circulă foarte greu în zonă
"Bat strada în fiecare dimineaţă şi mi se pare groaznică. Eu de 9 ani circul aici, şi este la fel", spune un riveran.
Primăria Cluj-Napoca reabilitează străziile din oraş pe baza unui contract de peste 140 de milioane de euro, care se încheie oficial în decembrie 2014. Instituţia susţine că până în 2014 se vor reabilita majoritatea arterelor din oraş, care se află pe listă încă din 2011

aceasta strada daca s-ar moderniza integral, si s-ar realiza si cele 3 tronsoane lipsa, + cu un pod peste somes ar putea face legatura intre gara si pod ira

http://www.stiridecluj.ro/social/centura-prin-spatele-polus-pentru-a-decongestiona-dn-1-sufocat-de-traficul-din-floresti


Consiliul Județean Cluj și Primăria Florești vor investi într-o mini-centură de la Florești spre Cluj-Napoca, prin spatele Praktiker și Polus și care să ajungă pe Valea Gârbăului.

Primăria Cluj-Napoca se va implica în acest proiect și va continua această centură spre Mănăștur și Calea Turzii. ”Există, din 2007, un proiect care vizează instituirea unei bretele de circulație care vine din Florești prin spate pe la Polus și iese la Valea Gârbăului.

Noi ne vom implica în amenajarea unui drum de un kilometru de pe Valea Gârbăului spre Mănăștur, dar vom reabilita și drumul Sfântul Ion - Făget, pentru a duce traficul spre Calea Turzi. Această bretea de circulație are o importanță majoră pentru cei care vor să ajungă la Spitalul Regional de Urgență, din Florești și se va decongestiona DN 1”, a precizat Primarul Emil Boc.

”Noi avem obligația de a prelua de la Primăria Florești și Consiliului Județean Cluj investiția și să ducem centura în Mănăștur și să o ducem spre Calea Turzii”, a mai spus edilul

http://www.stiridecluj.ro/files/images/77f85401a4d5f8eadf240af6289576a6.jpg

http://www.stiridecluj.ro/politic/sosea-rapida-de-8-5-kilometri-din-floresti-spre-cluj-napoca

Șosea rapidă, de 8,5 kilometri, din Florești spre Cluj-Napoca

Primăria Cluj-Napoca va finanța realizarea unui drum rapid de 8,5 kilometri de la Autostrada Transilvania și până la Cora, în Grigorescu.

”Este un drum rapid, pe o distanță de 8,5 kilometri, de la nodul de Autostradă până la sensul giratoriu de la Cora prin spate de la Cora. Trebuie și un pod peste Someș. Ar veni de la nodul de autostradă și nu ai mai veni prin Floresti și ai ieșit direct la sensul giratoriu de la Cora. Această bretea rapidă ar ajuta si spitalul regional de urgență”, a precizat Emil Boc.

Primăria Cluj-Napoca va include acest proiect în Planul Urbanistic General (PUG). ”Noi vom propune acest proiect Consiliului Județean. Circa 4 kilometri din acest drum sunt pe raza municipiului Cluj-Napoca și noi le vom finanța. Vom avea un studiu de fezabilitate și apoi vom ști prețul. Contează ca cei de la Consiliul Județean Cluj și de la Primăria Florești să ne susțină”, a mai spus Boc.

Edilul a recunoscut, totuși, că nu poate avansa o perioadă pentru implementarea acestui proiect, pentru că depinde și de celelalte autorități.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a declarat că propunerile primarului Emil Boc sunt bune, dar că sunt greu de pus în aplicare fără avizele necesare de la autoritățile statului.

^^ Si eu sunt de aceeasi parere. Decat sa se tot scoata periodic de la naftalina ideea cu tunelul, mai bine s-ar face niste parcari la marginea centrului si s-ar mai rezolva problema masinilor.

Parcari se tot fac anual prin oras, e drept ca in ultima vreme mai mult parcari de cartier s-au facut (bune si alea). E nevoie si de proiecte mai indraznete, iar cel mai indraznet cred ca asta e, cu tunelul. Daca s-ar putea face cu finantare UE si sa ne coste doar 30 de milioane de euro, atunci ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea intampla zonei centrale. Cand ma gandesc la orasele cu parti din zona ultra-centrala inchisa traficului auto, gen Sibiu, Brasov, Salzburg, Viena, etc, clar ca mi-as dori si Clujul sa aiba asa ceva. Sper sa prind vremea cand Eroilor, Napoca si laturile de est/vest a Pietei Unirii sa fie pietonale, evident ca odata cu tunelul ala ar prinde bine si niste parcari subterane in zona, una in Unirii si una in Avram Iancu, 250 de locuri fiecare si tot ar fi ceva (la care s-ar putea adauga si o parcare in Kogalniceanu).

Acum de cand filarmonica a revenit la Casa Universitarilor (care e o locatie destul de ok) parca nu mi se mai pare asa de vital Centrul Cultural Transilvania, mai ales ca va costa vreo 70 de milioane de euro. Personal nu prea cred ca daca vom avea o sala mai mare de spectacole vom avea mai multi spectatori la filarmonica, s-ar putea sa patim ca si cu Cluj Arena, care are 30.000 de locuri dar vreo 4.000 de spectatori in medie pe meci in Liga 1. Sigur, prinde bine Cluj Arena pentru concerte si evenimente extraordinare (meciurile nationalei poate, etc) si e bine ca exista, dar tunelul ala mi se pare mult mai important pentru dezvoltarea viitoare a orasului decat multe alte proiecte "scumpe".

Cu soseaua rapida nu sunt asa de convins de necesitate (ok, mergi pana la A3 si acolo ce faci? ca momentan nu ai unde sa continui drumul, eventual sa o iei spre Turda, poate mai mult sa unesti Floresti cu Cluj ar fi prioritar, A3-ul mai are mult pana va fi gata), dar o centura sudica din Floresti pana in Someseni clar ar prinde foarte bine.

^^ Si eu sunt de aceeasi parere. Decat sa se tot scoata periodic de la naftalina ideea cu tunelul, mai bine s-ar face niste parcari la marginea centrului si s-ar mai rezolva problema masinilor.

Cand a aparut prima data ideea, prin 2008 cred, voiau sa-l faca de langa Liceul de Telecomunicatii pana prin Marasti, au facut sapaturi prin fata pe la Sora si pe la prefectura si au tras concluzia ca solul nu este bun pentru asa ceva, daca bine imi amintesc. Acuma o fi mai bun?
Iar incep sa ne serveasca proiecte fanteziste a la Funar, cu al sau metrou, tunel pe sub feleac si ce mai era...

In legatura cu parcarile Boc spunea ca vrea parcari subterane cu lift cu amprenta mica la suprafata, in regim public-privat, prima urmand a fi in spate la Teatrul National, pentru a-i deservi pe cei care merg la Finante, pe Eroilor, etc.

Din punct de vedere a bretelei de la Bucium spre Floresti, eu nu am inteles pana unde ajunge. Ar trebui cel putin pana la Cetatea Fetei, daca nu chiar pana in capat la iar mai apoi sa intre in E60 inainte de punctul de control. Foarte bine ar putea construi o linie de troleibuz pe un singur sens pe ruta Bucium-Cetatea Fetei-str.Eroilor-sens giratoriu-str.Avram Iancu-Calea Floresti. Ar fi mult mai ieftin si mai usor de realizat decat tramvaiul.

O alta chestiune, drumul rapid, sau cum vrea sa-i spuna, de la nodul de autostrada pana la sensul giratoriu de Cora necesita din cate imi dau seama 2 poduri, costuri mari, iar Grigorescu nu are nicidecum capacitatea sa preia trafic...

Trebuie facuta o centura adevarata, asta se poate realiza prin construirea unui tronson de la iesirea de pe A3 (nefinalizata) de langa Savadisla, pana la intrarea pe centura Valcele-Apahida. Astfel tot traficul greu pe axa est-vest va fi redirectionat pe acolo si putem investi mai apoi in drumurile din oras fara sa le distruga traficul greu. Se modernizeaza Blvd.Muncii si in 3 ani va fi distrus de autocamioane...
Prin construirea acestui tronson vor avea de castigat si municipiile Campia Turzii si Turda deoarece pot redirectiona si ei traficul greu de pe E60 pana la Valcele pe A3. Nu stiu in ce masura ar putea contribui la acest proiect. Adaug si o poza sa fie mai lesne de inteles:
http://s8.postimage.org/yq2o679yd/centura.jpg (http://postimage.org/)

In ultimul rand, tot legat de infrastructura ar fi construirea unui pod de cale ferata la trecerea la nivel de pe Taietura Turcului. In urma inceperii activitatii companiilor feroviare private, frecventa trenurilor spre Oradea a crescut, iar in unele momente esti nevoit sa stai de 2 ori la bariera. Nu stiu in ce masura aceasta solutie este realizabila.

Peste 15 milioane de euro vor cheltui autorităţile locale din Cluj-Napoca pentru reabilitarea drumurilor afectate de lucrările la linia de tramvai din oraş. Modernizarea arterelor, printre care şi Bulevardul Muncii şi Calea Baciului, va începe în vara acestui an şi se va face din bani europeni.
Şoferii abia dacă mai pot să circule pe Bulevardul Muncii. Ei spun că este aproape imposibil să nu ajungă într-una din gropile din drum şi să nu-şi avarieze serios autoturismele.
"Chiar am probleme cu maşina de când circul pe strada asta. Am probleme la direcţie, bucşe, la rotule", spune un şofer.
Lucrările de modernizare a străzilor de pe traseul liniei de tramvai trebuie finalizate în doi ani de la semnarea contractului. Municipalitatea clujeană va organiza o licitaţie în acesta sens, în data de 15 februarie.
"Lucrările vor începe după finalizarea licitaţiei şi nu va mai fi contrastul pe care acuma clujenii îl văd între linia de tramvai reabilitată, respectiv marginile carosabilului", a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.
Modernizarea liniei de tramvai pe tronsonul Piaţa Gării - Bulevardul Muncii, proiect aflat în derulare, constă în refacerea a 14 kilometri de şină de tramvai. Până în prezent este gata jumătate din această porţiune.

http://citynews.ro/eveniment/bulevardul-muncii-si-calea-baciului-reabilitate-din-fonduri-europene-1233487

http://www.stiridecluj.ro/politic/cum-se-leaga-cluj-napoca-de-autostrada-transilvania-vezi-propunerile-arhitectilor-exclusiv

Arhitecții clujeni propun legarea municipiului Cluj-Napoca de Autostrada Transilvania prin două modalități, ambele fiind prevăzute în propunerile de la Noul Plan Urbanistic General.
Un grup de arhitecți angajați de Primăria Cluj-Napoca, de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, SC Planwerk SRL și SC Bogart Construct SRL, propun fie legarea Centurii Vâlcele - Apahida de A3 (din Vâlcele), fie prin Făget.
Arhitecții susțin că prin această investiție s-ar permite accesul mai facil spre Autostrada Transilvania, dar și traficul de pe A3 nu ar mai intra prin Cluj-Napoca, ci s-ar face legătura cu Estul țării, prin Centura Vâlcele Apahida.


http://www.stiridecluj.ro/files/images/big_38a07e83e4a962476144d0c22e6f191f.jpg

din ce vad eu aici sunt mai multe propuneri de centuri, drum express - ocolitoare floresti, drum express- ocolitoare baciu, centura de sud care leaga traian vuia cu capatul manasturului etc.

del