PUD, PUZ, Planuri?

[NellyUSA]

PUD Extindere Faleza Nord



Extindere Viile Noi



Locatie LIDL 2



Sursa: un constantean

[NellyUSA]

Campus



PUZ Cartier in zona de Vest



PUZ

[NellyUSA]

Strazi principale Mamaia Nord



Constanta Nord - Palazu



Cap Pescarie

[TAXIco]

Aveţi harta interactivă a municipiului Constanţa aici!

[tomita]

A aparut revista "Urbanism" nr 5 - 6/2010 si asta n-ar fi nimic, dar e vorba despre Dobrogea. Intrebati de ea!

[joce23]

OT:

Coperta si editorialul:

* http://www.rur.ro/publicatii.php

DOBROGEA, ÎNTRE EXIL SI LOISIR
de Maria MĂNESCU

Nu de ieri, nici de azi, de la argonauţi încoace, teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, aflat la intersecţia drumurilor comerciale care legau Orientul de Occident şi de sudul Europei, a fost călcat, vizitat, traversat, bătut cu piciorul, cu diligenţa, cu măgarul, cu harabaua sau tramcarul, pe drumuri de uscat sau de apă, de către eroi legendari, capete încoronate, sclavi, scriitori, spioni, diplomaţi, feţe bisericeşti, militari, negustori, arheologi, etnologi, entomologi, antropologi etc. Un teritoriu râvnit, studiat, iubit, urât, pierdut, recâştigat. O miză economică şi politică. S-a şi scris foarte mult despre Dobrogea, de la Aristotel, Herodot, Publius Ovidius Naso, Seneca, Ptolemeu, la călători străini la Pontul Euxin, până la Grigore Tocilescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Gheorghe Brătianu, Ion Ionescu de la Brad şi mulţi alţii. Toţi au lăsat în urma lor studii şi referiri importante la acest teritoriu, pe care discursurile naţionaliste de după 1878 şi din perioada comunistă le-au denaturat, confiscându-le în interese propagandistice.

O simplă trecere în revistă a sintagmelor asociate Dobrogei pune în evidenţă complexitatea, diversitatea abordărilor şi fragilitatea subiectului în funcţie de contextul politic care le-a emis sau de obiectivitatea relativă a tratării lui: Dobrogea „pământ românesc”, „spaţiu multietnic”, „mozaic etnic”, „spaţiu multicultural”, „spaţiu de interferenţe geopolitice”, „brand turistic”, „California Balcanilor” etc. Se vorbeşte mult acum despre diversitate culturală, identitate naţională şi naţiune, care devin „concepte” şi subiecte preferenţiale ale legislaţiei europene. În acest context, se spune despre Dobrogea că ar fi un al doilea pol al diversităţii culturale în România, alături de Banat. Dacă Banatul este considerat „cosmopolit” şi „civilizator”, Dobrogea este văzută ca „relicvă nobilă, orientală, de „tărâm al începuturilor”.

Prin abordarea Dobrogei ca temă a unui număr dublu 5-6, revista Urbanismul - Serie nouă încearcă să contracareze tendinţele actuale de exotizare artificială a Dobrogei ca teritoriu şi a comunităţilor etnice care o populează, rezultat al unei abordări superficiale, incorect fondate, a valorificării sale turistice. Această abordare atrage după sine o dezvoltare punctuală, necontrolată a localităţilor Dobrogei, în special a celor de pe litoral, ţintă preferenţială a presiunilor imobiliare din ce în ce mai agresive.

Pentru cei care au contribuit la alcătuirea Dosarului, Dobrogea reprezintă un reper identitar al României, uitat, neglijat, ne-înţeles sau prost înţeles, devalorizat, chiar distrus din ignoranţă sau din prea multe bune intenţii. Articolele prezentate fixează cele mai importante repere istorice ale Dobrogei şi modul în care acestea au influenţat configuraţia sistemului teritorial Dunărea-Marea Neagră, aducând în discuţie, din punct de vedere istoric şi urbanistic, dezvoltarea oraşelor porturi fluviale şi maritime şi, în special, cazul Constanţei. Nu sunt neglijate nici problemele legate de sociologie şi etnologie – spiritul locului, multiculturalitate –, administraţie sau legislaţie. O serie de articole tratează problemele legate de staţiunile de pe litoral, identificând momentele istorice şi urbanistice definitorii pentru aceste localităţi care, din dorinţa unei dezvoltări turistice cât mai rapide au devenit victime ale luptei inegale dintre interesul general şi interesele particulare, dintre vocaţia turistică şi cea economică, dintre puternicele presiuni imobiliare şi protejarea patrimoniului, ale căror efecte se traduc prin distrugeri necontrolate şi uneori, poate chiar ireparabile. Delta Dunării şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, alte repere ale teritoriului dobrogean, sunt prezente în acest număr. Trei perspective individuale, două experienţe personale legate de locurile natale şi o privire fotografică, exterioară, întregesc, credem noi, imaginea atât de marcată de diversitate a Dobrogei.

Nu putea lipsi în această prezentare Balcicul, orăşelul de vilegiatură cu o dezvoltare înfloritoare în epoca interbelică, devenit creuzet cultural într-un moment de graţie al culturii româneşti, aflat astăzi dincolo de graniţele României, dar exercitând în continuare o atracţie turistică evidentă. Proiectele selectate – Planul de Urbanism General pentru comuna Limanu, Planul de amenajare a teritoriului judeţean Constanţa şi o serie de proiecte studenţeşti care propun soluţii integrate de revigorare peisageră pentru câteva localităţi de pe litoral – atrag atenţia asupra unui fenomen comun şi altor zone ale ţării: există proiecte de urbanism de anvergură, bine fundamentate, complete sau perfectibile, capabile să ofere soluţii. Singurul lor defect este acela că nu au fost transpuse în realitate. Ar trebui să depăşim faza lamentărilor sterile pe acest subiect şi să ne punem mai serios problema: De ce s-a ajuns în această situaţie? Cum putem ieşi din această buclă temporală care blochează abordările corecte şi le favorizează pe cele neprofesioniste? Până când nu vom conştientiza cu toţii, autorităţi locale şi centrale, investitori privaţi, simpli cetăţeni, că o viziune pe termen scurt, programată pe câştiguri rapide, este păguboasă pentru noi toţi pe termen lung, până nu vom învăţa să redevenim sau să devenim o comunitate în sensul comuniunii de interese, intervenţiile urbane ca cele care au permis mutilarea Hotelului Belona sau a Pieţei Ovidiu, de exemplu, sau demolările masive care au loc în continuare pe faleza de nord a Constanţei – deşi contextul legislativ actual este mai puţin permisiv, cel puţin la nivel teoretic, cu acest tip de intervenţii –, incredibila nepăsare şi ignoranţă cu care sunt lăsate să se degradeze portul vechi al Constanţei, Cazinoul şi, de fapt, întregul centru istoric, altădată emblematice pentru oraş, se vor consuma nestingherite, distrugând şi ce a mai rămas din identitatea aproape pierdută a celui mai mare port românesc la Marea Neagră. Din păcate, acest context al implementării lacunare a reglementărilor legislative a făcut posibilă transformarea Constanţei din „mărgăritarul mării noastre”, cum îl alintau autorii „Călăuzei Drumeţului” din 1938, într-un oraş al calcanelor întoarse spre mare, cu o faleză tratată ca o rampă de gunoi, cu o clădire de patrimoniu în stil Sezession, care chiar în perioada comunistă era gloria falezei constănţene, iar acum este o superbă ruină, simbol al nobleţei scăpătate, cu o Piaţă a lui Ovidiu, exilatul ţărmului pontic, în care Ovidiu este re-exilat, de data aceasta post-mortem, între căi carosabile. Un oraş care îşi pierde reperele. Şi nu este singurul. Se poate spune, fără riscul de a greşi, că din anii ’70-’80 încoace, ani în care intervenţiile au fost de o remarcabilă calitate profesională, în Dobrogea nu s-a mai făcut urbanism. Nu au mai existat intervenţii urbane planificate şi puse în practică, ci „doar” studii şi planuri elaborate de profesionişti, care aşteaptă în sertare vremuri mai bune. Efectele acestui vid de planificare urbană reală sunt vizibile şi revoltătoare, chiar dureroase. Nu numai că nu ştim ce să facem cu patrimoniul interbelic sau postbelic altceva decât să îl demolăm, să îl lăsăm să se degradeze sau să îl mutilăm prin intervenţii nepotrivite, fără nicio legătură cu urbanismul şi arhitectura, dar noile construcţii sunt net inferioare celor demolate, iar despre spaţiile publice se poate spune că „lipsesc cu desăvârşire”.

Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Ce vede astăzi un călător venind la Constanţa dinspre mare? Sau la Tulcea dinspre Dunăre? Îl tentează oare să mai pună piciorul pe aceste „tărâmuri” propice mai degrabă exilului decât loisirului? În ce măsură mai putem spune azi, precum Carol I în Proclamaţia de la alipirea Dobrogei în noiembrie 1878 (Constituţia Dobrogei, 1908, M.Vlădescu-Olt) „[...]Locuitorilor Dobrogei !...şi creştini şi musulmani, primiţi dară cu încredere autorităţile române; ele vin cu însărcinare de a [...] apăra persoana, averea şi interesele noastre legiuite, în sfârşit, de a vă desvolta buna stare morală şi materială”?

[cosinus1982]

racorduri baba novac

[pescarush]

Originally Posted by joce23

OT:

Coperta si editorialul:

* http://www.rur.ro/publicatii.php

DOBROGEA, ÎNTRE EXIL SI LOISIR
de Maria MĂNESCU

mercii Joce, ca l ai postat! am uitat ca am editia aceasta acasa!
foarte interesant numarul despre Dobrogea!

apropo, apare si proiectul cu detalii despre Portul Tomis...

[stereodoping]

Sunt curios sa vad ce planuri exista pentru Portul Tomis

[pescarush]

pai ceea ce s a executat! sau ma rog, mare parte s a executat conform proiectului.
vezi thread ul Peninsula...

[NellyUSA]

Noul plan de urbanism general al Constanţei nu va fi gata nici în 2010

Administraţia publică locală constănţeană anunţa, în urmă cu câteva luni, faptul că lucrează la un nou plan de urbanism general (PUG), actualul plan datând încă din anul 1999. La momentul respectiv, viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău, preciza că un nou plan de urba-nism general se impune pentru că „au trecut, totuşi, zece ani de când actualul PUG a fost aprobat, iar tendinţele de dezvoltare sunt altele”. Făgădău explica, totodată, că actualul PUG rămâne în vigoare până la aprobarea celui nou.
Întrebat când anume va intra proiectul noului plan de urbanism general în dezbaterea Consiliului Local Municipal Constanţa, edilul mărturisea că nu are informaţii despre această etapă.
Ieri, însă, viceprimarul Decebal Făgădău a declarat că nu există şanse ca până la finele lui 2010 noul PUG să fie aprobat de CLM. Şi asta deoarece acest întreg proces depinde de obţinerea tuturor avizelor de la instituţiile de specialitate. „Este vorba despre avize din partea a aproximativ douăzeci de instituţii, printre care şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului”, a explicat viceprimarul, care a afirmat, însă, că nu se pune problema tergiversării acestor avize şi că, deci, nu are nimic de reproşat vreuneia dintre instituţiile implicate.
Noul plan de urbanism general al municipiului Constanţa va suscita, fără doar şi poate, interesul multor constănţeni, pentru că, în ultimii ani, oraşul a cunoscut o dezvoltare haotică, interesele imobiliare având prioritate faţă de cele ale cetăţenilor, aceştia din urmă fiind, în unele cazuri, prejudiciaţi.

[Radu CORNESCU]

Si tot haotica o sa fie!
Atata timp cat il fac cei de la Bucuresti.
Si atata timp cat pe noi, arhitectii din Constanta, nu ne consulta - poate mai stim si noi ceva!

[Radu CORNESCU]

Azi m-a sunat un coleg arhitect sa ma intrebe de PUG-ul Constantei. Cu ocazia asta ne-am amintit ca acum 2 ani, intr-o sedinta la sediul ORDINULUI ARHITECTILOR - Filiala Dobrogea - am formulat (cca 25 de arhitecti constanteni) obiectii fata de PUG-ul vechi din 1999 si am dat zeci de sugestii pentru PUG-ul nou pe care ar trebui sa-l finalizeze un colectiv din Bucuresti. Toate astea le-am trimis Primariei Municipiului Constanta (cei de la Urbanism -au confirmat de primire). De atunci nu ni s-a mai raspuns si nici nu am mai auzit nimic despre acest PUG. Analizati si voi aceasta situatie. Vi se pare normal?!

[CTA]

Nu mi se pare normal ca cei din Bucuresti sa decida ce este mai bine pentru noi. Tot de acelasi aspect este legat si of-ul meu,cu aeroportul, ca cei din Bukale au decis ca ne este mai bine sa mergem la al lor.


Asa e un oras in care juma' sunt functionari, ar muri de foame daca nu merge restul tarii la ei cu un purcel, o branza etc.

[andrei1]

Originally Posted by cosinus1982

racorduri baba novac

inca 2 sensuri giratorii?.... stie cineva daca exista vreun proiect, sau macar o idee, despre ce se va intampla cu intersectia baba novac-aurel vlaicu? eu zic ca in momentul de fata este cea mai nenorocita intersectie din oras...ar intra bine un pasaj acolo care sa uneasca baba novac cu varianta spre ovidiu... orice ar fi bine, macar un semafor, orice in afara de inca un sens giratoriu

[DigitalChris]

Giratoriile dau de mancare o paine calda cui trebuie iar in viitorul apropiat nu se intrevede stoparea aberatiilor de genul 2 giratorii in 100m...

[kirin]

Constanta - Un Giratoriu pentru Fiecare !!!

[andrei1]

o sa intram in cartea recordurilor ca orasul cu cele mai multe sensuri giratorii pe mp, cele mai multe sensuri giratorii pe cap de locuitor, cele mai multe sensuri giratorii intrun cartier, cele mai multe sensuri giratorii pe o strada etc

[DobrogeaMare]

si mai sunt unii ciudati pe aici care spun ca sunt bune

[NellyUSA]

Ansamblu Rezidential vis-a-vis de CORA



via Harry