CRAIOVA | Projects & Construction

[ungureanub]

Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Dolj pierde 150.000 de euro din fonduri europene, din cauză că nu a fost finalizată până la 1 septembrie clădirea Centrului Expoziţional Transfrontalier. Instituţia mai pierde câteva sute de mii de euro dacă lucrările nu se încheie într-o lună şi jumătate. Vina este pasată de la unii la alţii.

Clădirea Centrului Expoziţional Transfrontalier a Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) a judeţului Dolj trebuia finalizată până pe 1 septembrie. Din cauza disfuncţionalităţilor între toţi „actorii“ care participă la construcţie, termenul a fost decalat, iar CCI Dolj pierde 150.000 de euro din împrumutul nerambursabil din fonduri europene câştigat iniţial de instituţie. Din cauză că lucrările mai întârziaseră câteva luni, autoritatea contractantă (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei) dăduse termen celor din Dolj să termine clădirea până la 1 septembrie, în caz contrar se pierde finanţarea europeană, a cărei valoare totală este de 600.000 de euro. Din cauză că imobilul nu a fost gata nici la acest termen, Ministerul Dezvoltării a acordat o nouă prelungire Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Dolj. „Am aranjat cu autoritatea contractantă. Toate cheltuielile de până ieri (luni - n.r.) sunt eligibile. Avem aprobare să terminăm lucrările peste o lună şi jumătate şi, astfel, recuperăm o bună parte din fondurile europene, în sensul că ni se vor deconta 450.000 de euro şi se pierd 150.000 de euro din grant“, a precizat Ioan Vigaru, preşedintele CCI Dolj. Practic, clădirea viitorului centru de expoziţii trebuie finalizată până la jumătatea lunii octombrie, iar CCI trebuie să depună până la acea dată dosarul pentru obţinerea a 450.000 de euro din totalul de 600.000 de euro, cât era valoarea împrumutului nerambursabil. În cazul în care nu se încheie lucrările până pe 15 octombrie, Camera dă banii din buzunar. „Camera cheltuieşte în jur de 1,5 milioane de lei pentru Centrul Expoziţional, bani care provin din surse proprii şi din creditul contractat în acest sens. (...) În total, valoarea Centrului Expoziţional se ridică la 1,7 milioane de euro“, a completat Vigaru. În urmă cu o lună, la lucrările Adunării Generale a reprezentanţilor membrilor CCI Dolj s-a discutat despre faptul că viitorul centru de expoziţii trebuia să coste iniţial 1,48 milioane de euro, dar, în urma unor lucrări suplimentare şi a unei reevaluări, a ajuns să coste 1,7 milioane de euro. În plus, pentru Centrul Expoziţional, CCI Dolj a contractat un credit de 700.000 de euro, pentru care a gajat cu clădirea în care îşi desfăşoară activitatea.

Lucrarea este departe de a fi gata

Faţă de finalul lunii iulie, când pe şantier erau doar şapte-opt oameni, ieri era zarvă mare pe Calea Severinului, în spatele bazei RAT. S-a început montarea peretelui-cortină din sticlă, dar lucrările sunt departe de a se finaliza. Reprezentantul firmei Novara Impex, şeful de şantier Constantin Turbureanu, nu doreşte să dea un termen exact de finalizare a lucrărilor: „Nu putem da un termen. Depindem unii de alţii. Noi sperăm să terminăm anul acesta. Să închidem exteriorul şi apoi este mai simplu de lucrat la interior. Au fost întârzieri pentru că s-a venit cu alt proiect, cu lucrări suplimentare, la solicitarea beneficiarului, şi era normal să se întârzie. Mai avem mult de lucru...“. Patronul firmei constructoare, Mihai Tomescu, se scuză pentru întârzierea lucrărilor dând vina pe proiectant: „Suntem în conflict cu proiectantul Proiect SA încă din februarie. Nu am putut lucra pentru că nu am avut proiectul. Nici acum nu avem toate detaliile tehnice. După ce s-a schimbat conducerea la Cameră, au început şi cei de la Proiect să ne mai trimită detaliile“. Tomescu afirmă, totuşi, că vor finaliza lucrările într-o lună. La rându-i, directorul de la Proiect SA, Lucian Anţilă, a precizat că „atât proiectul, cât şi detaliile tehnice au fost predate beneficiarului lucrării, în speţă Camerei de Comerţ. Singurul vinovat este constructorul care a contractat lucrarea. El are subcontractanţi, care au venit cu proiecte proprii. Nu suntem noi proiectanţii întregii lucrări“.
La faţa locului, sunt finalizate doar grupurile sanitare. Nici acoperişul nu este gata, iar sticla se pune pe două laturi ale clădirii. Lucrătorii de pe şantier spun că mai sunt multe detalii de pus la punct.

„Am aranjat cu autoritatea contractantă. Toate cheltuielile de până ieri (luni - n.r.) sunt eligibile. Avem aprobare să terminăm lucrările peste o lună şi jumătate şi, astfel, recuperăm o bună parte din fondurile europene, în sensul că ni se vor deconta 450.000 de euro şi se pierd 150.000 de euro din grant“.
Ioan Vigaru, preşedinte CCI Dolj

Sursa

[ValsiSRO]

Primăria pune la bătaie, pe bani grei, documentaţia tehnică pentru construirea pasajelor şi reabilitarea de Craioviţa

Municipalitatea din Bănie a făcut primul pas în realizarea unor ambiţioase proiecte de infrastructură ce încep în acest an şi vor fi finalizate în următorii. Deocamdată, Primăria a scos la licitaţie serviciile de proiectare pentru două pasaje din centru - unul subteran, pe Carol - Arieş, şi altul suprateran, în Valea Vlăicii -, ambele la sume ce depăşesc 10 miliarde de lei vechi. La aceeaşi cotă se ridică o altă lucrare de proiectare a reabilitării sistemului rutier din Craioviţa Nouă.

Primul contract scos la licitaţie de Primăria Craiova are în vedere elaborarea proiectului tehnic şi a documentaţiei tehnice pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi a detaliilor de execuţie pentru obiectivul de investiţii

“Realizare pasaj denivelat suprateran, peste intersecţia de la km 0 al municipiului Craiova, în vederea preluării traficului auto pe E70, respectiv Calea Bucureşti - Bulevardul Nicolae Titulescu”,

care are o valoare estimată la 1.315.840 de lei noi (peste 13 miliarde de lei vechi).



Documentaţia solicitată de municipalitate are termen de realizare de şase luni de la data atribuirii contractului, iar ofertele pot fi depuse de firmele interesate, ce trebuie să îndeplinească mai multe criterii de eligibilitate stabilite, până la data de 30 septembrie.



Planul pasajului suprateran din Valea Vlăicii presupune traversarea la înălţime a intersecţiei de la kilometrul zero, cu benzi de circulaţie pentru automobile, precum şi cu două linii de tramvai.

12 miliarde de desenat tunelul din centru

În aceeaşi categorie grea se înscrie şi celălalt pasaj la care visează mai-marii Primăriei Craiova: tunelul care să ducă în subteran traficul de pe Bulevardul Carol şi strada Arieş. Şi în acest caz municipalitatea a scos la licitaţie elaborarea proiectului tehnic, a documentaţiei tehnice pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi a detaliilor de execuţie pentru obiectivul de investiţii

“Realizare pasaj denivelat subteran pe sub intersecţia străzii Arieş cu strada A. I. Cuza şi, respectiv, cu strada Împăratul Traian, în vederea preluării traficului auto pe Bd. Carol I - str. Arieş”.

Valoarea acestui contract este apropiată de a celui din Valea Vlăicii - 1.213.080 de lei noi, adică peste 12,1 miliarde de lei vechi. Toate lucrările de proiectare trebuie realizate, şi în acest caz, în şase luni de la atribuirea contractului, data-limită de depunere a ofertelor fiind tot 30 septembrie.

Şase-n refacere pentru polul de creştere

Pe ultima sută de metri, municipalitatea aruncă pe piaţă încă un contract de calibru, tot în domeniul proiectării. De data aceasta e vorba strict de lucrări pe mai multe artere din oraş, contractul scos la licitaţie vizând

“reabilitarea infrastructurii rutiere din zona de Nord - Vest a Polului de creştere Craiova, în vederea fluidizării traficului în Zona Metropolitană Craiova”.

Sunt avute în vedere şase artere rutiere din zona respectivă, contractul de proiectare fiind împărţit în mai multe loturi:

I - “Reabilitare şi modernizare sistem rutier bulevardul Olteniei”,

II - “Reabilitare şi modernizare sistem rutier strada Tineretului”,

III - “Reabilitare şi modernizare strada Pelendava”,

IV - “Reabilitare şi modernizare strada Brestei (tronson cuprins între intersecţia cu str. Râului - intersecţia cu str. Pelendava)”,

V - “Reabilitare şi modernizare sistem rutier Strada Amaradia”,

VI - “Reabilitare şi modernizare sistem rutier Strada Toamnei”.



Valoarea estimată a contractului este de 1.322.260 RON, adică peste 13 miliarde de lei vechi. Toată documentaţia cerută de Primărie trebuie dată gata în 30 de zile de la atribuirea contractului. În acest caz, termenul până la care ofertanţii sunt aşteptaţi la Primărie este 16 octombrie 2009.

38,5 miliarde de lei vechi este valoarea estimată totală a celor trei contracte scoase la licitaţie de Primăria Craiova.

sursa: http://www.editie.ro/new/mod.php?mod...ci-de-miliarde

[Le Clerk]

Craiova: Solomon vrea centru istoric după modelul Cracoviei

[nebunul]

yes BUT
„Noi am fost la Cracovia la invitaţia unei firme care a participat la licitaţie, dar nu a câştigat. Cea care a fost desemnată câştigătoare este firma Proiect din Craiova, care a venit cu o altă viziune” a spus Solomon.

[ValsiSRO]

Firma Halcrow a finalizat masterplanul pentru zona Aeroportului Craiova, care va fi supus aprobării în şedinţa Consiliului Judeţean (CJ) Dolj de mâine. Masterplanul propune dezvoltarea pe zone în următorii 25 de ani, noi terminale pentru pasageri şi pentru marfă, un parc de afaceri şi unul aerospaţial, dar şi hoteluri, zone industriale sau de servicii.



Halcrow a stabilit că zona de dezvoltare pentru care a întocmit masterplanul trebuie să se întindă pe o rază de cinci kilometri în jurul aeroportului. Firma de consultanţă a calculat o suprafaţă de 80 de hectare necesară dezvoltării infrastructurii aeroportuare şi a „repartizat“ restul de teren până la circa 170 de hectare, aflate în proprietatea CJ Dolj, afacerilor: industrie de înaltă tehnologie, tipuri de dezvoltare hotelieră, comercială, logistică, industrie nepoluantă şi de agrement, industrie aerospaţială (unde dezvoltările pot fi făcute de companii aeriene) şi un parc de afaceri constituit din birouri. „Vom impune un moratoriu în care să specificăm faptul că nu se va mai acorda nici o autorizaţie de construire pe o zonă de cinci kilometri în jurul aeroportului, până când masterplanul nu va fi aprobat“, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj. Potrivit explicaţiilor acestuia, masterplanul, după ce va fi dezbătut şi aprobat în şedinţa CJ, va reprezenta strategia de dezvoltare a zonei pe următorii 25 de ani.

Terminal pentru curse externe şi încă unul pentru marfă

Masterplanul întocmit de Halcrow prevede pentru dezvoltarea aeroportului, în următorii 25 de ani, un nou terminal pentru pasageri, care să gestioneze numai cursele externe şi care, până în 2030, ar ajunge la un flux de 1,5 milioane de pasageri. Terminalul actual al Aeroportului Craiova ar urma să fie folosit numai pentru cursele interne. Potrivit propunerilor făcute de consultanţi, noul terminal de pasageri va avea o suprafaţă de 10.200 de metri pătraţi şi va fi calculat pentru 16.250 de curse pe an. Pentru terminalul cargo şi zona aferentă s-a estimat a fi necesară o suprafaţă totală de 10.000 de metri pătraţi, dimensionată astfel încât să poată prelua 1.350 de tone de marfă pe an. Tot în planurile de dezvoltare a aerogării a fost inclusă o platformă de staţionare pentru avioane, de 50.600 de metri pătraţi, calculată pentru şapte aeronave, şi care să beneficieze de toate facilităţile aeroportuare. Traficul aerian ar urma să fie coordonat de un turn de control dimensionat pentru doi controlori de trafic şi un supervizor.

Zece milioane de euro - infrastructura, 500 de milioane - investiţii în zonă

Planul de amenajare a teritoriului întocmit de Halcrow propune mai multe nuclee de dezvoltare a zonei, potrivit explicaţiilor lui Radu Papa, arhitectul-şef al judeţului: partea din nord-vestul actualului parc industrial va avea destinaţie industrială, în partea de vest a aeroportului s-a propus dezvoltarea parcului comercial şi zone de servicii, comerţ şi depozitare în sud şi est, alături de zone de servicii administrative. „Pentru rezolvarea circulaţiei a fost aleasă o soluţie cu un drum care ocoleşte întreaga incintă şi care asigură acces din orice parte în zonele propuse“, a declarat Papa. Amenajarea acestui drum cade în sarcina CJ, iar Prioteasa a declarat că „vom avea aproximativ zece milioane de euro pentru infrastructura de mişcare şi pentru platforma de staţionare a aeronavelor“.
Întrebat despre investiţiile care ar putea fi atrase în zonă, preşedintele CJ Dolj a declarat că „după un calcul pe care l-am făcut noi, eu cred că suma care poate fi absorbită pe cele 170 de hectare se ridică la peste 500 de milioane de euro“. Acesta a adăugat că alte 60 de hectare de teren din zonă, aflate în proprietatea CJ Dolj, vor fi puse la dispoziţia celor care vor să construiască obiective industriale, dar şi pentru un schimb pe care instituţia îl va face cu Aeroclubul Olteniei.

[Bogdan BMB]

Bravo !!!

Printre putinele lucruri facute cu cap. Deobicei statul baga banii fara o judecata pe termen lung. Am o intrebare, nu e cam pesimista valoarea de 1,5 mil pasageri peste 20 ani?

[ValsiSRO]

nu stiu ce sa zic ... dar probabil ca la craiova va fi mai mult transport de marfuri sa zic asa si dezavantajul nostru este ca suntem la 200 km de bucuresti si la 300 de timisoara... cam intre ele

[Bogdan BMB]

crezi ca daca ati fi mai aproape de una sau alta ar fi mai bine? Parerea mea este ca asa Craiova are o posibilitate mai mare de dezvoltare.

[ValsiSRO]

Proiectul în valoare de peste 14 milioane euro va fi finanţat din fonduri europene. Studenţii Facultăţii de Drept din Bănie vor studia în viitor într-un campus universitar ultramodern.



Miile de tineri care aleg să urmeze Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Craiova vor avea în trei ani un campus universitar ca în filme, prin Programul Operaţional Regional. Proiectul în valoare de 14 milioane euro presupune reamenajarea fostei cantine din curtea Facultăţii de Mecanică, unde funcţionează în prezent o discotecă, dar şi construirea unei clădiri de patru etaje, situată lângă aceasta. Legătura între cele două clădiri va fi făcută printr-o pasarelă.


Discoteca, transformată în bibliotecă


În trei ani de la începerea lucrărilor, toată Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova se va muta în noul campus universitar. Cei peste 3000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi ai facultăţii vor putea face cercetare în clădirea fostei cantine transformată într-o amplă bibliotecă. Clădirea nouă care va fi construită pe terenul de fotbal din spatele căminelor de la Mecanică va adăposti în subteran o sală de sport cu vestiare şi saună. La etaj, vor fi zeci de aule, săli de curs, birouri pentru profesori, laboratoare de criminalistică şi medicină legală, dar şi o cafenea cu fast-food. În cadrul proiectului vor fi achiziţionate şi dotările campusului, începând de la mobilier şi terminând cu echipamentele electronice şi calculatoarele.


Pe lângă sala de sport acoperită, campusul va avea şi două terenuri de sport şi o parcare. Potrivit Olgăi Costescu, consilier economic la Coridor Financial, consultantul care a asigurat scrierea cererii de finanţare, principalul scop al proiectului a fost îmbunătăţirea bazei materiale a Facultăţii de Drept. „Potrivit normelor impuse de Uniunea Europeană, universităţile trebuie să asigure o bază materială bună şi spaţii pentru activităţile extracuriculare, pentru studii şi cercetare”, a spus Costescu.

Sursa: http://www.adevarul.ro/rss/articol/c...-in-banie.html

[ValsiSRO]

Una dintre minunile arhitecturale ale Băniei va beneficia de o revigorare totală, Palatul “Jean Mihail”, actualmente Muzeul de Artă, urmând a primi, sub formă de investiţii în consolidare şi restaurare, aproape şapte milioane de euro, dintre care puţin peste 100.000 reprezintă contribuţia Consiliului Judeţean Dolj.

Aflat, pe moment, în stadiul de contractare, proiectul nu se sfieşte să-şi numească şi beneficiarii direcţi, turiştii, atât din ţară, cât şi din străinătate. Se estimează, de asemenea, că, datorită noii înfăţişări, Palatului “Jean Mihail” îi vor trece pragul cu şapte la sută mai mulţi vizitatori, acesta fiind unul dintre pilonii esenţiali ai vieţii culturale craiovene.

La fel de impresionantă este şi valoarea proiectului prin care se urmăreşte punerea în evidenţă a Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova. Punct de reper în tot ceea ce înseamnă conversarea istoriei Olteniei, Secţia de Istorie-Arheologie va beneficia de o investiţie de mai bine de şase milioane de euro.



Se pare ca incet incet si in Craiova incep sa se modernizeze cladirile istorice

[Bogdan BMB]

Great news

[ValsiSRO]

Investie "BOMBA" la Craiova

Termocentrala de la Craiova va fi sprijinită de statul român pentru crearea unei staţii de captare a dioxidului de carbon, cu tehnologii experimentale în Europa. Proiectul staţiei de captare, la care se adaugă un nou grup energetic, necesită investiţii de 1,6 miliarde de euro. Cel puţin 500 de milioane de euro ar putea fi asigurate de UE.

Complexul energetic (CE) Craiova, în colaborare cu Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz Mediaş şi compania Romgaz intenţionează să demareze la Craiova una dintre cele mai importante investiţii în domeniul energetic din ultimii ani, ale cărei costuri vor depăşi un miliard de euro. Este vorba de o staţie de captare a dioxidului de carbon, cu ajutorul unei tehnologii experimentale în Europa.
Costurile investiţiei sunt estimate la circa 500 de milioane de euro, la care se adaugă costurile de exploatare pentru următorii zece ani – estimate şi ele la circa 500 de milioane de euro. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că proiectul de la Craiova va fi dezvoltat în colaborare cu o companie energetică din Norvegia, care participă cu un grant de 100 de milioane de euro. Cel mai probabil, compania implicată este Statkraft – al doilea mare producător de energie din surse regenerabile din Europa şi producătorul a peste 40% din energia Norvegiei. Până la 1 ianuarie 2010, ministerele de externe din România şi Norvegia vor semna un memorandum de colaborare în acest sens, a mai spus secretarul de stat.

Tehnologie în experiment

Dezvoltarea proiectului de la Craiova porneşte de la premisa că societatea are în vedere construirea unui nou bloc energetic, cu o capacitate instalată de 500 MW la sucursala sa de la Işalniţa, ale cărui costuri sunt estimate la peste 500 de milioane de euro. Investiţia este însă una de tip brownfield: CE Craiova pune la dispoziţie platforma de la Işalniţa, iar investitorii vin cu tehnologia şi finanţarea. În acest moment, companiile interesate sunt AES (SUA), Edison (Italia) şi CEZ Cehia. Toate cele trei au fost preselectate pentru demararea proiectului, iar o hotărâre în acest sens urmează să fie luată până cel târziu în primăvara lui 2010. Cu o putere instalată de 1.430 MW, CE Craiova va deveni astfel a doua mare termocentrală din România, după cea de la Turceni. Investiţia de la Işalniţa este însă condiţionată de noile reglementări de mediu ale Uniunii Europene (UE). În acest an, Comisia Europeană (CE) a adoptat o directivă în domeniul energiei, care spune că orice nouă termocentrală cu o putere instalată de peste 300 MW trebuie să fie dotată obligatoriu cu staţii de captare a dioxidului de carbon. Directiva europeană mai este denumită şi CCS - „Carbon caption and storage“. Tehnologia de captare a dioxidului de carbon este însă experimentală în Europa în acest moment. Mai multe societăţi din UE testează noile tehnologii pe termocentrale cu puteri instalate de la 1 MW (Scoţia) la 40 MW (Germania), pentru a putea apoi să le vândă. Tot în acest scop, UE a decis să finanţeze 10-12 proiecte experimentale din fondurile destinate certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră. 50% din costurile acestor proiecte provin din fonduri comunitare. Restul finanţării urmează să fie adus de companii private sau din fonduri publice ale statelor în care se dezvoltă aceste proiecte.

Cheltuieli de 1,6 miliarde de euro

Pentru a fi eligibile în cadrul selecţiei făcute de CE, proiectele CCS trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: instalaţiile să fie apte pentru captarea dioxidului de carbon, să existe conducte de transport şi posibilităţi de stocare geologică a dioxidului de carbon. Totodată, cele 10-12 proiecte-pilot trebuie să fie disipate geografic în toată Europa şi să folosească materii prime cât mai variate. În acest context, condiţiile oferite fac din CE Craiova candidatul ideal pentru unul dintre proiectele experimentale ale UE în domeniul energiei. Transgaz Mediaş ar urma să transporte dioxidul de carbon care va fi stocat în situl Romgaz de la Gherceşti. „Există un studiu făcut de o companie daneză, care arată că în România siturile de la Gherceşti şi Tătaru sunt ideale pentru stocarea dioxidului de carbon. După părerea mea, CE Craiova nu are concurenţă la aceste proiecte, pentru că îndeplineşte cumulativ toate condiţiile. Întregul proiect ar trebui să fie gata în 2015 - 2017“, a precizat Sorin Alecu, directorul de dezvoltare al CE Craiova. Cu cheltuieli totale de peste 1,6 miliarde de euro, investiţia de la Işalniţa ar urma să fie cea mai mare din ultimii 20 de ani de la Craiova.

În ultimii doi ani, Bănia a fost ţinta unei alte investiţii de anvergură: fosta fabrică de automobile Daewoo a fost cumpărată de gigantul american Ford, care a anunţat că va face aici cheltuieli directe de peste un miliard de euro.

sursa: http://www.gds.ro/Actualitate/2009-1...%9C+la+Craiova

au uitat sa spuna ca "Electroputere Craiova" desi afectata grav de criza si a dat o groaza de oameni afara .. dupa foarte mult timp a iesit pe plus
(Taher e actionar majoritar)

asa si "Avioane Craiova" se chinuie de ani buni sa fie privatizata .... si sunt premise ca asa se va intampla in anul 2010

Norocul nostru nu ?

[most]

Originally Posted by ValsiSRO

Investie "BOMBA" la Craiova

Termocentrala de la Craiova va fi sprijinită de statul român pentru crearea unei staţii de captare a dioxidului de carbon, cu tehnologii experimentale în Europa. Proiectul staţiei de captare, la care se adaugă un nou grup energetic, necesită investiţii de 1,6 miliarde de euro. Cel puţin 500 de milioane de euro ar putea fi asigurate de UE.

Complexul energetic (CE) Craiova, în colaborare cu Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz Mediaş şi compania Romgaz intenţionează să demareze la Craiova una dintre cele mai importante investiţii în domeniul energetic din ultimii ani, ale cărei costuri vor depăşi un miliard de euro. Este vorba de o staţie de captare a dioxidului de carbon, cu ajutorul unei tehnologii experimentale în Europa.
Costurile investiţiei sunt estimate la circa 500 de milioane de euro, la care se adaugă costurile de exploatare pentru următorii zece ani – estimate şi ele la circa 500 de milioane de euro. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că proiectul de la Craiova va fi dezvoltat în colaborare cu o companie energetică din Norvegia, care participă cu un grant de 100 de milioane de euro. Cel mai probabil, compania implicată este Statkraft – al doilea mare producător de energie din surse regenerabile din Europa şi producătorul a peste 40% din energia Norvegiei. Până la 1 ianuarie 2010, ministerele de externe din România şi Norvegia vor semna un memorandum de colaborare în acest sens, a mai spus secretarul de stat.

Tehnologie în experiment

Dezvoltarea proiectului de la Craiova porneşte de la premisa că societatea are în vedere construirea unui nou bloc energetic, cu o capacitate instalată de 500 MW la sucursala sa de la Işalniţa, ale cărui costuri sunt estimate la peste 500 de milioane de euro. Investiţia este însă una de tip brownfield: CE Craiova pune la dispoziţie platforma de la Işalniţa, iar investitorii vin cu tehnologia şi finanţarea. În acest moment, companiile interesate sunt AES (SUA), Edison (Italia) şi CEZ Cehia. Toate cele trei au fost preselectate pentru demararea proiectului, iar o hotărâre în acest sens urmează să fie luată până cel târziu în primăvara lui 2010. Cu o putere instalată de 1.430 MW, CE Craiova va deveni astfel a doua mare termocentrală din România, după cea de la Turceni. Investiţia de la Işalniţa este însă condiţionată de noile reglementări de mediu ale Uniunii Europene (UE). În acest an, Comisia Europeană (CE) a adoptat o directivă în domeniul energiei, care spune că orice nouă termocentrală cu o putere instalată de peste 300 MW trebuie să fie dotată obligatoriu cu staţii de captare a dioxidului de carbon. Directiva europeană mai este denumită şi CCS - „Carbon caption and storage“. Tehnologia de captare a dioxidului de carbon este însă experimentală în Europa în acest moment. Mai multe societăţi din UE testează noile tehnologii pe termocentrale cu puteri instalate de la 1 MW (Scoţia) la 40 MW (Germania), pentru a putea apoi să le vândă. Tot în acest scop, UE a decis să finanţeze 10-12 proiecte experimentale din fondurile destinate certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră. 50% din costurile acestor proiecte provin din fonduri comunitare. Restul finanţării urmează să fie adus de companii private sau din fonduri publice ale statelor în care se dezvoltă aceste proiecte.

Cheltuieli de 1,6 miliarde de euro

Pentru a fi eligibile în cadrul selecţiei făcute de CE, proiectele CCS trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: instalaţiile să fie apte pentru captarea dioxidului de carbon, să existe conducte de transport şi posibilităţi de stocare geologică a dioxidului de carbon. Totodată, cele 10-12 proiecte-pilot trebuie să fie disipate geografic în toată Europa şi să folosească materii prime cât mai variate. În acest context, condiţiile oferite fac din CE Craiova candidatul ideal pentru unul dintre proiectele experimentale ale UE în domeniul energiei. Transgaz Mediaş ar urma să transporte dioxidul de carbon care va fi stocat în situl Romgaz de la Gherceşti. „Există un studiu făcut de o companie daneză, care arată că în România siturile de la Gherceşti şi Tătaru sunt ideale pentru stocarea dioxidului de carbon. După părerea mea, CE Craiova nu are concurenţă la aceste proiecte, pentru că îndeplineşte cumulativ toate condiţiile. Întregul proiect ar trebui să fie gata în 2015 - 2017“, a precizat Sorin Alecu, directorul de dezvoltare al CE Craiova. Cu cheltuieli totale de peste 1,6 miliarde de euro, investiţia de la Işalniţa ar urma să fie cea mai mare din ultimii 20 de ani de la Craiova.

În ultimii doi ani, Bănia a fost ţinta unei alte investiţii de anvergură: fosta fabrică de automobile Daewoo a fost cumpărată de gigantul american Ford, care a anunţat că va face aici cheltuieli directe de peste un miliard de euro.

sursa: http://www.gds.ro/Actualitate/2009-1...%9C+la+Craiova

au uitat sa spuna ca "Electroputere Craiova" desi afectata grav de criza si a dat o groaza de oameni afara .. dupa foarte mult timp a iesit pe plus
(Taher e actionar majoritar)

asa si "Avioane Craiova" se chinuie de ani buni sa fie privatizata .... si sunt premise ca asa se va intampla in anul 2010

Norocul nostru nu ?

Stimate concetatean,

Mai intrereseaza-te cine este actionarul majoritar la Electroputere. Daca era Taher poate ca nu mai exista pentru ca nu cred ca are forta financiara sa tina un asemenea gigant.
In orice caz, Eletroputere este pe drumul bun si probabil a fost un argument important in castigarea proiectului de cale ferata Mecca - Medina, de 5 miliarde de dolari, de catre Al Arrab Contracting Company, actionarul principal al acestei firme.

[ValsiSRO]

Originally Posted by most

Stimate concetatean,

Mai intrereseaza-te cine este actionarul majoritar la Electroputere. Daca era Taher poate ca nu mai exista pentru ca nu cred ca are forta financiara sa tina un asemenea gigant.
In orice caz, Eletroputere este pe drumul bun si probabil a fost un argument important in castigarea proiectului de cale ferata Mecca - Medina, de 5 miliarde de dolari, de catre Al Arrab Contracting Company, actionarul principal al acestei firme.

da aveti dreptate ... trebuia sa precizez ca el este pus de aceea firma sa aibe grija de Electroputere -- sper ca m-am exprimat corect

[most]

Originally Posted by ValsiSRO

da aveti dreptate ... trebuia sa precizez ca el este pus de aceea firma sa aibe grija de Electroputere -- sper ca m-am exprimat corect

OK!

[nebunul]

Uite ce se distreaza craiovenii

http://www.jurnalul.ro/webcam/craiova-30.html

[nebunul]

Zilelor Municipiului Craiova


Ambasadorul Marii Britanii aduce investitori la Ford Craiova

Ambasadorul Marii Britanii in Romania, Robin Barnett, a declarat, vineri seara, la Craiova, ca in luna noiembrie va veni la Ford Craiova impreuna cu mai multe firme de componente auto.
Diplomatul a luat parte la un spectacol de muzica populara, organizat de Primaria Craiova, cu ocazia celei de-a XIII-a editii a Zilelor Municipiului Craiova. "Vom fi in curand la Ford cu un grup de investitori britanici din domeniul componentelor pentru automobile. Cred ca acest lucru se va intampla in noiembrie", a declarat Robin Barnett.
Ambasadorul Marii Britanii in Romania a primit din partea primarului Craiovei, Antonie Solomon, pe scena amplasata in cartierul Craiovita Noua, Diploma de Excelenta pentru deschiderea relatiilor dintre municipiul Craiova si regiuni din Marea Britanie, pentru promovarea pe care acesta o face Craiovei.
Dupa ce i-a oferit diploma de excelenta ambasadorului Robin Barnett, Antonie Solomon a cantat alaturi de Maria Ciobanu iar Excelenta Sa s-a prins in hora alaturi de dansatorii Ansamblului Folcloric "Maria Tanase".
"Sunt foarte fericit sa fiu aici pentru Zilele Craiovei. Ma simt tot timpul foarte bine si am vazut deja o atmosfera minunata. Sunt fan al muzicii dumneavoastra", a declarat Excelenta Sa Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti.
http://www.ziare.com/business/compan...craiova-930164

[joce23]

Microsoft interested to open up lab in Craiova

American company Microsoft is interested to open up a soft laboratory in Craiova, in the business incubator of the Industrial Park or of the IT Park developed by Craiova University. “Microsoft representatives have been here for an evaluation. They came, they saw, they left. They are interested to find a space of 800 sq m for a soft laboratory,” the general manager of the Industrial Park, Marin Nicoli, declared yesterday, quoted by Mediafax. Microsoft business in Romania increased last year 34 per cent, to RON 109.0 M, while the net profit rose by 3.2 per cent to RON 19.2 M. Also yesterday, Microsoft launched at global system the operation system Windows 7, in 12 languages, being set to be available at the beginning of the next month in 24 languages, Romanian include.
... http://www.nineoclock.ro/index.php?p...0091022-515936

[most]

Originally Posted by nebunul

Uite ce se distreaza craiovenii

http://www.jurnalul.ro/webcam/craiova-30.html

Este adevarat ca nu se sta rau in privinta distractiilor. Imaginea este doar partiala. Zona "de bataie" este mult mai larga, inclusiv o prezentare a autovehiculelor Ford care cuprinde modelul produs la Craiova.
Daca urmarim evolutia de la inceputul anului (cu acele minunate dar si scumpe podoabe de Craciun) se poate spune ca este chiar in top Craiova. S-a adaugat si zona de agrement din Lunca, inaugurata partial de curand. Orasul capata un profil foarte interesant daca luam in considerare alte realizari, in special rutiere. Sa mai treaca doua luni si le vom comenta pe toate.

[ValsiSRO]

Autorităţile locale au inaugurat ieri Centrul Expoziţional Transfrontalier, deşi este finalizată doar clădirea principală. Beneficiarul imobilului - Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Dolj - a cerut încă o amânare de la Ministerul Dezvoltării şi speră ca lucrările să fie gata în... februarie 2010. Până atunci, Centrul nu poate găzdui nici o expoziţie.



În prezenţa oficialităţilor doljene şi a câtorva reprezentanţi ai mediului de afaceri, Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) a judeţului Dolj a inaugurat ieri clădirea Centrului Expoziţional Transfrontalier, cu prilejul manifestărilor dedicate „Zilelor Craiovei“. Nu a fost o inaugurare propriu-zisă, ci doar „o demonstraţie că lucrările s-au terminat“, a spus preşedintele CCI Dolj, Ioan Vigaru. Imobilul se află pe Calea Severinului, în curtea bazei RAT Craiova.
În ceea ce priveşte interiorul, lucrările au fost încheiate, în timp ce exteriorul va fi gata abia la anul. Pavilionul expoziţional este impresionant. Se întinde pe 2.500 de metri pătraţi, din care sala imensă destinată expoziţiilor are peste 2.000 de metri pătraţi, iar restul spaţiului este destinat unei săli de conferinţe şi birourilor. CCI Dolj a realizat centrul în parteneriat cu alte camere de comerţ din ţară (Mehedinţi, Olt şi Teleorman) şi din Bulgaria (din regiunile Vidin, Vraţa, Montana, Pleven).


De la 800.000 de euro la peste două milioane de euro

Preşedintele CCI Dolj, Ioan Vigaru, a prezentat o scurtă istorie a clădirii, precizând că încă din anul 2002 Camera a căutat teren pentru a ridica o astfel de construcţie, dar abia în 2007 s-a şi găsit suprafaţa necesară, pe un teren ce aparţine Primăriei Craiova. Imobilul a fost realizat cu bani europeni, printr-un proiect PHARE CBC, însă de anul trecut, de când a demarat, şi până acum, lucrarea a ajuns să coste de la 800.000 de euro la peste două milioane de euro. A costat mai mult decât se programase iniţial pentru că soluţiile tehnice au fost schimbate, iar beneficiarul a cerut lucrări în plus faţă de proiectul iniţial, aşa cum au afirmat oficiali ai CCI în urmă cu câteva luni. „Valoarea totală a clădirii este de peste două milioane de euro, deşi s-a plecat iniţial de la 800.000 de euro. Din total, 644.000 de euro reprezintă bani europeni“, a precizat Ioan Vigaru. O parte din bani provin de la CCI, iar altă parte (600.000 de euro) reprezintă un împrumut bancar, pentru care Camera a pus garanţie propriul sediu de pe strada Brestei. Cum constructorii, proiectanţii şi beneficiarul nu s-au înţeles de la început, finalizarea Centrului Expoziţional Transfrontalier a fost amânată de trei ori, iar pentru a nu se pierde finanţarea europeană, CCI Dolj a obţinut amânări de la autoritatea contractantă, în speţă, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, aspecte detaliate în numerele trecute ale GdS. Ultimul termen era 30 noiembrie, dar beneficiarul lucrării a obţinut încă o amânare, până la sfârşitul lunii februarie 2010, pentru a nu se pierde banii europeni din cel de-al doilea proiect.

Clădirea va găzdui expoziţii abia din 2010

Preşedintele CCI Dolj a menţionat că imobilul este finalizat, dar numai pe interior, iar pentru exterior s-a mai obţinut un proiect cu finanţare europeană, s-a mai organizat o licitaţie câştigată de alt constructor, dar deja se solicită o prelungire de la autoritatea contractantă, timp în care în imobil nu pot fi organizate expoziţii. „Imobilul nu poate fi pus în practică pentru că există un nou proiect pentru amenajarea exterioară a clădirii, în valoare de peste 368.000 de euro, din care 37.000 de euro reprezintă contribuţia CCI. Acest proiect urmează să fie finalizat în februarie 2010. Termenul era de 30 noiembrie 2009, dar am obţinut o prelungire de la Ministerul Dezvoltării până în luna februarie. Avem un calendar expoziţional de 17 acţiuni pe tot anul 2010, dar, din păcate, cele planificate în ianuarie şi februarie nu vor putea fi organizate în acest centru“, a adăugat Vigaru. El a mai spus că urmează să se organizeze licitaţia pentru proiectul din curtea exterioară a centrului Expoziţional Transfrontalier. Prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, a precizat că nu îşi explică de ce a mai fost nevoie de încă o licitaţie pentru exteriorul clădirii, dar a arătat că mediul local de afaceri îşi dorea un astfel de centru, care să găzduiască expoziţii importante româno-bulgare.

Ce nu este finalizat la Centrul Expoziţional

Proiectul exterior cuprinde construirea altui pavilion expoziţional, a unei rampe de încărcare-descărcare, precum şi iluminat exterior pe stâlpi. Ioan Vigaru spune că, din cauza întârzierilor repetate la clădirea propriu-zisă a centrului, exista riscul să se piardă finanţarea pe cel de-al doilea proiect european, care trebuia finalizat pe 30 noiembrie.

Sursa: Gazeta de Sud