General Discussions on Moldova

[Le Clerk]

Rusia poate crea conflicte pe teritoriul Moldovei prin folosirea populatiei rusofone. Intrebarea este cat de mari pot fi aceste conflicte, cata populatie rusofona ar fi dispusa sa se lase atrasa in asa ceva si daca un asemenea conflict local de mici dimensiuni (poate de genul celui de la Tg Mures din 92) ar justifica o interventie ruseasca.

BTW:

Traian Basescu merge intr-o vizita oficiala la Chisinau pe 27 ianuarie

Presedintele Traian Basescu va merge intr-o vizita oficiala la Chisinau pe data de 27 ianuarie. Anuntul a fost facut de sambata de Iurie Leanca, seful diplomatiei Republicii Moldova, la o zi dupa intalnirea cu omologul sau roman, Teodor Baconski, potrivit NewsIn.

Iurie Leanca a anuntat ca data de 27 ianuarie a fost convenita, de principiu, pentru vizita sefului statului roman la Chisinau, in cazul in care nu va interveni altceva in agenda acestuia. Ministrul moldovean de Externe a adaugat ca programul vizitei nu a fost inca stabilit, insa va fi foarte bogat.

Presedintele Traian Basescu ii confirmase, anterior, omologului sau Mihai Ghimpu, ca va merge la Chisinau in a doua jumatate a lunii ianuarie.

Ultima vizita a lui Traian Basescu la Chisinau a avut loc in august 2008, pe vremea cand Vladimir Voronin era presedintele Republicii Moldova.

Sursa

[Le Clerk]

Klimenko:



si continuarea:

[nebunul]

Originally Posted by Le Clerk

Traian Basescu merge intr-o vizita oficiala la Chisinau pe 27 ianuarie

24

[Le Clerk]

Un interviu interesant facut de Stela Popa.

BTW: Stela Popa

[nebunul]

Ar trebui sa i se ofere o functie oficiala ... direct conectata cu ambasada RO in MD si procesul de la refacere a relatiilor bilaterale

“N-am avut niciodata in ultimii 20 de ani o situatie mai favorabila ca cea de astazi … Dar trebuie sa vrem si sa actionam repede”

[Le Clerk]

Nu e o idee rea.

[dnd]

O sa vedem cu ce-o sa vina Basescu la Chisinau

[Le Clerk]

Liber la frontiera moldo-română

Preşedintele României, Traian Băsescu, a promulgat astăzi Legea pentru ratificarea Acordului privind traficul la frontiera moldo-română. Cel mai probabil, documentul va intra în vigoare la finele lunii februarie, după realizarea tuturor procedurilor diplomatice.

Acordul stabileşte dreptul cetăţenilor moldoveni, care locuiesc de-a lungul frontierei moldo-române, să treacă graniţa cu România în baza unor permise speciale. Aceştia trebuie să posede permisul de mic trafic de frontieră şi paşaportul valabil, să nu reprezinte o ameninţare pentru ordinea publică şi să nu fi fost anterior obiectul unei expulzări sau interdicţii. Ei vor putea circula în interiorul României pe o distanţă de cel mult 50 de kilometri de la frontieră. De acest Acord vor beneficia moldovenii din 369 de localităţi şi românii din 211 sate şi oraşe. Acordul a fost semnat pe 13 noiembrie 2009.

UNIMEDIA

[Le Clerk]

Relaţiile bune dintre R. Moldova şi România sunt previzibile pentru cea mai mare parte a cetăţenilor moldoveni. Datele unui sondaj recent al Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM), arată că în 2010 despre relaţii bune moldo-române vorbeşte 76% din populaţie, pe când la începutul anului 2009 vorbeau doar 22%.

Victor Mocanu, preşedintele ASDM, spune că un rol important în acest sens l-a avut semnarea Convenţiei micului trafic de frontieră între R. Moldova şi România, care, potrivit intervievaţilor, a fost evenimentul politic numărul unu în 2009.

Sentimentele moldovenilor faţă de UE şi NATO rămân neschimbate pa parcursul mai multor sondaje, subliniază autorii investigaţiei. Astfel, în cazul în care duminica viitoare ar fi puşi în situaţia să se pronunţe pe marginea aderării R. Moldova la UE, cea mai mare parte din respondenţi– 61%, ar vota pentru aderare.

În cazul unui eventual referendum privind aderarea R. Moldova la NATO, 21 % din respondenţi s-ar pronunţa pozitiv, iar 44% împotrivă. Mare este şi numărul celor care nu înţeleg dacă este necesară aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

Sondajul ASDM a fost realizat în perioada 2-10 ianuarie 2010, pe un eşantion de 1592 de cetăţeni din 79 de localităţi din R. Moldova, cu excepţia regiunii transnistrene. Marja de eroare este de 2,6%.

Sursa

[Le Clerk]

Republica Moldova, subiect de discuţie între Băsescu şi Rompuy

• Preşedintele Băsescu i-a declarat preşedintelui CE că Rep. Moldova are nevoie de semnale pozitive.
• Are nevoie de sprijin, atât financiar, cât şi politic”, a subliniat şeful statului.
• Preşedintele Consiliului European s-a aflat luni în România.


Preşedintele Consiliului European, Herman van RompuyPreşedintele Traian Băsescu l-a primit luni, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Consiliului European, Herman von Rompuy. Cei doi au discutat despre agenda Uniunii Europene dar şi despre includerea Republicii Moldova în grupul ţărilor din Balcanii de Vest, în perspectiva aspiraţiilor europene ale Chişinăului.

Şeful statului a declarat că "am dorit să-l informez pe dl. Preşedinte că pentru România este un obiectiv politic major ca Republica Moldova să fie încadrată din punct de vedere al perspectivei de aderare în grupul ţărilor din Balcanii de Vest. L-am informat pe dl. preşedinte că Republica Moldova are nevoie de semnale pozitive şi are nevoie de sprijin, atât financiar, cât şi politic”, a mai subliniat preşedintele Băsescu.

Agenda UE, alt subiect de discuţie

Preşedintele Consiliului European, Herman von Rompuy, a declarat că "scopul nostru trebuie să fie de a ne reîntoarce la o creştere economică durabilă, în medie de cel puţin 2%, pentru a conserva modelul social european şi de a ţine pasul cu economiile mari ale lumii. A doua temă importantă care va fi discutată la întâlnirea informală din 11 februarie va fi cea legată de combaterea schimbărilor climatice. Această temă a devenit o reală preocupare pentru mulţi dintre noi şi atrage atenţia publică într-o mare măsură. Rezultatul conferinţei de la Copenhaga a fost cu siguranţă dezamăgitor însă sunt elemente de la care putem pleca astfel încât să avem rezultate mai bune în viitor", a precizat înaltul oficial european.

El a mai spus că a avut "un schimb de opinii fructuos", care i-a permis o mai bună cunoaştere a preocupărilor şi sensibilităţilor românilor, care îl va ajuta în pregătirea întâlnirii din februarie.

La rândul său, Trian Băsescu a făcut câteva precizări cu privire la poziţia României cu privire la agenda UE.

"Cu privire la procesul de retragere a statelor din situaţia de intervenţie pe pieţe generate de criza economică, punctul nostru de vedere este că acest lucru trebuie să aibă loc în momentul în care economia fiecărui stat este consolidată într-un proces de creştere. În ceea ce ne priveşte, putem gândi la exit-strategy după ce terminăm acordul cu FMI, la sfârşitul anului 2010, plecând însă de la premisa că obiectivul nostru este ca România să intre în zona euro la sfârşitul anului 2014", a declarat şeful statului.

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a menţionat că au mai fost discutate şi subiecte legate de Dunăre sau proiectul Nabucco.

RFI

[nebunul]

COMUNICAT DE PRESĂ
(18 ianuarie 2010)


REF: Vizita în România a preşedintelui Consiliului European, domnul Herman van Rompuy

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit luni, 18 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Consiliului European, domnul Herman van Rompuy, care efectuează prima vizită la Bucureşti de la preluarea mandatului. Vă prezentăm integral declaraţia de presă comună susţinută de cei doi oficiali la finalul întrevederii:


Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună seara! Domnule preşedinte, vă rog!

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy: Domnule Preşedinte, mă bucur să fiu aici în Bucureşti, capitala unei ţări cu o atât de bogată istorie şi cultură, o ţară care a contribuit enorm la patrimoniul cultural european. Aş dori să vă felicit, domnule Preşedinte, pentru realegerea în funcţie şi să doresc mult succes noului guvern. Aceasta este prima mea vizită în România în calitate de preşedinte al Consiliului European, o vizită care serveşte două scopuri. Primul scop este să cunosc mai bine ţara dumneavoastră şi să-i cunosc pe cei care deţin responsabilitatea politică pentru ţara dumneavoastră. Voi avea nevoie de relaţii bune, bazate pe încredere, cu liderii politici ai statelor membre ale Uniunii Europene. Acestea vor fi esenţiale pentru buna desfăşurare a mandatului meu şi pentru cooperarea dintre statele membre la cel mai înalt nivel. Al doilea scop al acestei vizite este de a demara eforturile concrete asupra unor provocări şi priorităţi concrete cu care ne confruntăm. Prima prioritate, după cum spuneam, este una care ne preocupă pe toţi, şi anume asigurarea unei redresări economice durabile pentru Europa. Cu ocazia întâlnirii informale dintre şefii de stat şi de guvern, pe care am convocat-o pe data de 11 februarie, vom discuta cum putem asigura această revenire economică. Vom examina felul în care putem depăşi în mod rapid provocările, dificultăţile pe termen scurt legate de această criză şi cum putem implementa schimbările structurale care sunt necesare pentru a susţine o creştere economică de durată. Scopul nostru trebuie să fie de a ne reîntoarce la o creştere economică durabilă şi care să fie în medie de cel puţin 2% pentru a conserva modelul social european şi pentru a ţine pasul cu economiile majore ale lumii.

Al doilea aspect important care va fi discutat cu ocazia întâlnirii informale se referă la combaterea schimbărilor climatice. Această problemă a devenit o reală preocupare pentru mulţi dintre noi şi atrage atenţia publică într-o mare măsură. Rezultatul Conferinţei de la Copenhaga a fost cu siguranţă dezamăgitor, dar sunt şi elemente de la care putem pleca, astfel încât să avem rezultate mai bune în viitor. A devenit clar că acest proces este probabil mai complicat şi mai complex decât am crezut şi, prin urmare, cred că trebuie să ne rezervăm suficient timp în lunile următoare, să reflectăm cu grijă asupra lecţiilor care trebuie învăţate, învăţămintelor care trebuie trase. Trebuie să analizăm cu minuţiozitate cauzele rezultatelor Conferinţei de la Copenhaga şi, mai presus de orice, trebuie să reflectăm asupra unor întrebări strategice fundamentale: cum ne putem consolida influenţa la nivel internaţional, cum ne putem îmbunătăţi puterea de convingere, cum putem să avansăm în acest proces. Uniunea Europeană şi statele sale membre au făcut deja foarte mult la nivel de angajamente unilaterale în ceea ce priveşte reducerea emisiilor şi ecologizarea politicilor lor, dar, de asemenea, şi la nivel de asistenţă financiară, pe care statele sunt pregătite să o acorde ţărilor celor mai sărace şi ţărilor care sunt cel mai afectate de schimbările climatice. Cred că putem fi mândri de acest lucru, dar nu ar trebui să ne mulţumim cu atât. În lumina angajamentelor celorlalţi actori privind reducerea emisiilor, trebuie să evaluăm cu grijă ceea ce trebuie să facem pentru a atinge obiectivul de a limita creşterea temperaturii cu un maxim de două grade. Acesta este un scop pe care toţi îl acceptăm.

În lumina imensei tragedii umane care s-a petrecut în Haiti, o tragedie ai cărei martori încă suntem, am decis în această dimineaţă, în cadrul unei consultări cu primul-ministru al Spaniei, domnul Zapatero, să aducem această situaţie dezatruoasă pe agenda întâlnirii informale a Consiliului European. Discuţiile se vor concentra asupra eforturilor de reconstrucţie şi asupra sprijinului Uniunii Europene pentru conferinţa internaţională propusă pentru Haiti. Consider că am avut un schimb de opinii fructuos cu domnul preşedinte Băsescu, pentru că acest schimb de opinii mi-a permis o mai bună cunoaştere a preocupărilor şi sensibilităţilor românilor şi mă va ajuta foarte mult în pregătirea întâlnirii din februarie. Sunt foarte recunoscător domnului preşedinte Băsescu, care mi-a prezentat o serie de probleme specifice, care sunt foarte importante pentru ţara dumneavoastră şi care sunt foarte importante pentru mine, să le cunosc şi să le înţeleg mai bine. Aceste probleme au inclus, printre altele, situaţia economică curentă a României, strategia Uniunii Europene privind Dunărea, cooperarea privind Sinergia Mării Negre şi altele. Domnul preşedinte Băsescu mi-a prezentat, de asemenea, şi situaţia legată de aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. În final, aş dori să vă mulţumesc pentru ospitalitatea cu care am fost întâmpinat în ţara dumneavoastră şi pentru informaţiile deosebit de valoroase şi pentru impresiile cu care voi pleca din această vizită.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru vizita pe care o faceţi în România. Este pentru noi o onoare şi, în acelaşi timp, ocazia unei discuţii extrem de fructoase. Aş vrea să fac câteva precizări legate de poziţia României cu privire la agenda Uniunii Europene, subiecte pe care le-am discutat cu domnul preşedinte, şi anume: cu privire la procesul de retragere a statelor din situaţia de intervenţie pe pieţe, generată de criza economică, punctul nostru de vedere este că acest lucru trebuie să aibă loc în momentul în care economia fiecărui stat este consolidată într-un proces de creştere. În ceea ce ne priveşte, putem gândi la «exit strategy», după ce terminăm acordul cu Fondul, la sfârşitul anului 2010. Plecând însă de la premisa că obiectivul nostru este ca România să intre în zona euro la sfârşitul anului 2014. În acelaşi timp, Republica Moldova a fost unul din subiectele discutate. Eu am dorit să-l informez pe domnul preşedinte că, pentru România, este un obiectiv politic major ca Republica Moldova să fie încadrată, din punct de vedere al perspectivei de aderare, în grupul ţărilor din Balcanii de Vest. De asemenea, l-am informat pe domnul preşedinte că Republica Moldova are nevoie acum de semnale pozitive şi are nevoie de sprijin atât financiar, cât şi politic. Am discutat, de asemenea, cu domnul preşedinte nu numai interesul nostru deosebit pentru strategia legată de Dunăre, strategie ce trebuie să fie prezentată Consiliului în preşedinţia Ungariei, în primele şase luni ale anului 2011, dar şi probleme legate de alternativele la aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, proiectul Nabucco, precum şi proiectul P8 fiind priorităţi majore din punctul nostru de vedere. Cam acestea sunt principalele subiecte discutate. Îi mulţumesc încă o dată domnului preşedinte pentru ocazia pe care mi-a dat-o să avem o discuţie consistentă legată de poroblemele din regiune, de problematica Mării Negre şi a Dunării şi legate de problemele pe care România le are şi modul cum încearcă să le rezolve. Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte!


Departamentul de Comunicare Publică
18 Ianuarie 2010
http://www.presidency.ro/?_RID=det&t...d=11782&_PRID=

Originally Posted by Le Clerk

Liber la frontiera moldo-română

Directia Iasi si Galati & Braila etc Se vor ieftini produsele agroalimentare in piete ... iar romanii din stanga Prutului isi vor vinde produsele la preturi rezonabile Si evident, isi vor dezvola afacerile concomitent cu cresterea cererii din dreapta Prutului Asta-i prima "unire", vorba lui Druc

PS Multi vor merge chiar si in vizita; de weekend

[Le Clerk]

Dap, va creste comertul exponential. Mi-aduc aminte ca inainte de a intra Romania in UE, in fiecare weekend venea acasa la parintii mei o doamna Maria foarte draguta si vorbareata, cam la 50 ani, din Moldova, de la care ai mei cumparau miere, nuci, vin etc. Dupa ce am aderat la UE nu a mai putut sa vina.
Sper sa revina!

BTW:

Petru Bogatu: Cum ne-a salvat Barack Obama din ghearele ursului


În cursul vizitei pe care o întreprinde la Washington, premierul Vlad Filat va purta negocieri cu secretarul de stat Hillary Clinton. După câte ştim însă, nu este exclusă şi o întrevedere cu Barack Obama. În cazul în care se va întreţine cu preşedintele SUA, şeful Guvernului de la Chişinău va trebui să-i mulţumească în mod special liderului american pentru faptul că, la 29 iulie 2009, cauza democraţiei în Republica Moldova nu numai că nu a fost ciuruită, ci şi a ieşit învingătoare.

S-a retras puţin în Ucraina, dar a înaintat în Republica Moldova

În zilele de 6-8 iulie 2009, cu aproximativ trei săptămâni înainte de alegerile anticipate din Republica Moldova, Barack Obama, precum se ştie, a efectuat o vizită istorică la Moscova. În cadrul întâlnirilor pe care le-a avut cu Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin, stăpânul Casei Albe şi-a propus să relanseze relaţiile dintre cele două puteri care se degradaseră sever în perioada Bush. SUA avea nevoie de un acord cu ruşii privitor la Afganistan, dar şi de o cooperare cu aceştia pentru a dejuca programul nuclear iranian. Pentru a îmblânzi Kremlinul, americanii urmau să caute un compromis.

O problemă de maximă sensibilitate pentru Moscova este, bineînţeles, Ucraina. Iată de ce Washingtonul, fără să se dezică de interesele sale strategice în această zonă, s-a angajat, totuşi, să nu mai forţeze încorporarea Kievului în structurile euroatlantice. După cum consideră unii experţi internaţionali, Obama le-ar fi cerut în schimb lui Medvedev şi Putin să se conformeze cu aspiraţiile europene ale Chişinăului şi să nu mai intervină cu brutalitate în Republica Moldova. Se pare că până la urmă s-a bătut palma.

În consecinţă, la Moscova retorica antiucraineană a slăbit în intensitate. Premierul Iulia Timoşenko a cochetat întruna cu Vladimir Putin. Aderarea Ucrainei la NATO a fost amânată până la calendele greceşti, iar negocierea acordului de asociere cu UE s-a împotmolit definitiv.

Totodată, întâlnirea Obama-Medvedev a dat mână liberă şi curaj cancelariilor şi instituţiilor europene care, îngrijorate de evenimentele din 7 aprilie de la Chişinău, îşi doreau o schimbare democratică în Republica Moldova. Ca rezultat, în vederea alegerilor anticipate, s-au mobilizat exemplar nu numai alegătorii din diasporă, ci şi factorii decizionali din Italia, Portugalia, Irlanda SUA şi alte ţări care i-au ajutat generos pe cetăţenii moldoveni să voteze. Multora li s-a permis să nu se prezinte în ziua de 29 iulie la serviciu sau să plece mai devreme, li s-au pus la dispoziţie autobuze etc.

În urma înţelegerii dintre Obama şi Medvedev, Occidentul, pe ultima sută de metri, a exercitat presiuni constante asupra guvernării comuniste pentru a preveni o nouă măsluire a alegerilor. Diplomaţii americani şi cei comunitari nu şi-au ascuns satisfacţia prilejuită de faptul că schimbarea s-a produs pe cale democratică. Ambasadorul SUA la Chişinău s-a grăbit să anunţe deblocarea creditului de 262 milioane de dolari din cadrul proiectului Provocările Mileniului încă înaintea instalării oficiale a Guvernului Filat. Este limpede, de asemenea, că sosirea rapidă a misiunii FMI care a acordat Republicii Moldova împrumuturi consistente se datorează poziţiei adoptate de administraţia Obama.

Pe de altă parte, nici ruşii, deşi au fost contrariaţi de înfrângerea lui Voronin în faţa partidei prooccidentale, nu şi-au ieşit din sărite. Au dat dovadă de pacienţă şi caută în continuare să întreţină un dialog cu AIE. Cu alte cuvinte, Moscova ne-a lăsat pentru moment în pace. A bătut în retragere. Nu-i exclusă însă o nouă ofensivă revanşardă. Oricum, până una-alta, putem respira o gură de aer.

Au învins alegătorii, dar la adăpostul SUA

N-aş vrea să fiu înţeles greşit. Căderea comuniştilor este mai întâi de toate opera alegătorilor moldoveni care şi-au dorit mult schimbarea. Este meritul lor. Nimeni nu-l pune la îndoială.

Dar amintiţi-vă, totuşi, de tupeul comuniştilor care au falsificat pe faţă rezultatele alegerilor parlamentare din primăvară. De dezmăţul poliţiei după protestele din 6 şi 7 aprilie. De încrâncenarea cu care Vladimir Voronin a provocat alegeri anticipate, arătându-se sigur că va cuceri 80 la sută din mandate. PCRM avea siguranţa că va câştiga lejer la 29 iulie 2009, indiferent de atitudinea electoratului. Această încredere era alimentată de calculul comuniştilor, potrivit căruia nimeni nu va interveni să-i sancţioneze pentru măsluirea scrutinului, întrucât Occidentul încearcă să se pună bine pe lângă ruşi şi de aceea va lua apă-n gură. Eroare.

În urma negocierilor cu Medvedev şi Putin, Obama, într-adevăr, s-a văzut silit s-o lase mai moale în Ucraina, dar a reuşit, în compensaţie, să desprindă Republica Moldova de pe orbita rusească. În consecinţă, Voronin a rămas fără adăpost politic, chit că Moscova dorea ca el să învingă. Comuniştii s-au pomenit singuri împotriva tuturor nu numai acasă, ci şi afară. Tocmai de aceea vara ei nu au mai avut neobrăzarea cu care primăvara au trucat alegerile şi au călcat oamenii în picioare.

Explicaţia valului de simpatie care a început să curgă dinspre UE şi SUA spre noua guvernare democratică de la Chişinău stă în faptul că acum jumătate de an preşedintele Barack Obama a salvat Republica Moldova din ghearele ursului rusesc. Oricum ai da, Vlad Filat are toate motivele să se arate recunoscător la Washington.

Jurnal

[dnd]

Originally Posted by nebunul

Se vor ieftini produsele agroalimentare in piete ... iar romanii din stanga Prutului isi vor vinde produsele la preturi rezonabile Si evident, isi vor dezvola afacerile concomitent cu cresterea cererii din dreapta Prutului Asta-i prima "unire", vorba lui Druc

PS Multi vor merge chiar si in vizita; de weekend

Nu stiu eu cat de tare se vor iefteni, ca in RM preturile sunt destul de mari, mai vedem...

[dnd]

Originally Posted by Le Clerk

BTW:
Iată de ce Washingtonul, fără să se dezică de interesele sale strategice în această zonă, s-a angajat, totuşi, să nu mai forţeze încorporarea Kievului în structurile euroatlantice. După cum consideră unii experţi internaţionali, Obama le-ar fi cerut în schimb lui Medvedev şi Putin să se conformeze cu aspiraţiile europene ale Chişinăului şi să nu mai intervină cu brutalitate în Republica Moldova. Se pare că până la urmă s-a bătut palma.
Jurnal

Asta e pentru nebunul ca sa-si reseteze ideile.

[nebunul]

eu am prezis chestia asta ..."voi" erati sceptici

http://www.skyscrapercity.com/showpo...postcount=4485
http://www.skyscrapercity.com/showpo...postcount=4423

[Le Clerk]

Originally Posted by nebunul

eu am prezis chestia asta ..."voi" erati sceptici

http://www.skyscrapercity.com/showpo...postcount=4485
http://www.skyscrapercity.com/showpo...postcount=4423

Bravo Nebunul! Sincer, nici eu nu te-am crezut atunci!

[nebunul]

E doar un scenariu ... Dar ce m-a determinat sa cred lucrul asta a fost in principal (momentul) inrautatirea relatiilor Romania-Ucraina (tara aspiranta NATO/UE !!!). Si atunci m-am intrebat de ce?!

Oricum, Basescu a conditionat TOATE ajutoarele NATO si sprijinirea neconditionata a proiectele energetice SUA/UE de "integrarea europeana" a Moldovei. Asta inseamna sa fii pragmatic si sa ai coaie sa negociezi pentru interesul national ... dar sa iti respecti si cuvantul dat in relatia cu partenerii occidentali ... si de ce nu, cu Rusia

[gattone]

Originally Posted by dnd

Nu stiu eu cat de tare se vor iefteni, ca in RM preturile sunt destul de mari, mai vedem...

Cu vreo 2 ani in urma cumparam mere de la basarabeni fiindca erau mai frumoase si cu vreo 25% mai ieftine fata de ce vindea mafia tiganeasca in pietele din Iasi. Azi nu mai stiu cat sunt preturile.

[dnd]

problema e aceeasi pe care o are si Romania, cei care cumpara de la tarani si mai apoi revand la preturi "de oras".
De fapt acest acord poate avea si efect invers, ca cei din RM sa vina in Ro sa cumpere anumite produse, care in MD sunt mai scumpe.

[Le Clerk]

Marian Lupu vrea limba română între paranteze

Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift: Subiectul legat de limba română agită spiritele în interiorul coaliţiei de guvernare de la Chişinău. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus ca limba română să fie declarată prin Constituţie limbă de stat. Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, ex-comunistul Marian Lupu, unul din liderii alianţei de guvernare, insistă, însă, asupra menţinerii „limbii moldoveneşti” în Constituţie.

Liderul Partidului Liberal din Moldova, Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al Republicii Moldova, încearcă prin această iniţiativă să ajusteze Legea Supremă la prevederile Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova care menţionează clar că „limba oficială în Republica Moldova este limba română”. Mihai Ghimpu:

„La baza acestui stat este scris: „Se constituie Republica Moldova ca stat democratic şi de drept cu limba oficială – limba română şi revenirea la grafia latină”. Eu cred că trebuie să tragem linie şi să ne asumăm curajul”.

Preşedintele PLDM, premierul Vlad Filat, un alt lider al Alianţei pentru Integrare Europeană, sprijină iniţiativa de oficializare a limbii române în Republica Moldova:

„Este o modificare necesară... De fapt este o decizie firească pe care trebuie să o realizăm”.

Vlad Filat recunoaşte că momentan, în interiorul coaliţiei de guvernare, nu există o poziţie univocă în această chestiune, dar pare încrezător că aceasta va fi identificată:

„Vom ajunge să avem o poziţie consolidată a Alianţei. Vom discuta pe interior şi vom veni cu o poziţie consolidată".

De partea cealaltă, liderul PDM, ex-comunistul Marian Lupu, insistă ca „limba moldovenească” să rămână limbă oficială în Republica Moldova, dar propune o variantă pe care el o consideră de compromis:

„Eu cred că o variantă prielnică ar fi următoarea: Menţinem „limba moldovenească" în Constituţie, dar scriem în paranteze că ea este identică cu limba română. Recunoaştem că este vorba de aceeaşi limbă. Din punct de vedere ştiinţific, denumirea limbii este română, dar există şi aspectul politic. Este vorba de statalitatea Moldovei şi de dorinţa unei părţi a societăţii de a numi această limbă „moldovenească”. Cred că în problema limbii trebuie să evităm orice risc de divizare a societăţii şi să încercăm să combinăm adevărul ştiinţific cu aspectele politice, ca să coagulăm societatea în jurul ideii de „statalitate”. Cred că acum categoric nu trebuie să atingem chestiunea limbii şi aceasta va fi poziţia Partidul Democrat în cadrul discuţiilor din Alianţă".

Şi Alianţa Moldova Noastră care, de asemenea, face parte din coaliţia de guvernare, iar liderul ei, Serafim Urechean, a fost suspectat în trecut de presă că ar avea legături cu Moscova – sprijină oficializarea limbii române în Republica Moldova. Prim-vicepreşedintele AMN, Victor Osipov: „Limba pe care o vorbim este română. Poziţia AMN nu poate fi alta şi nu trezeşte nici un dubiu”.
Recent, Ministerul Culturii de la Chişinău a elaborat un proiect de lege care interzice prezentarea filmelor străine în cinematografele din ţară fără subtitrare sau traducere în limba română. Actualmente absolut toate filmele, inclusiv cele pentru copii, proiectate în cinematografele din Republica Moldova sunt cumpărate din Rusia şi sunt prezentate în limba rusă fără traducere. Patronii cinematografelor au încercat să se opună, dar Ministerul Culturii i-a sfătuit să nu piardă timpul preţios ce le-a fost dat pentru a se conforma noilor reguli.

DW


M. Lupu are o pozitie de te lasa WTF!!!