Parks, Green Spaces and Public Commons

[Un constantean]

El reperezinta perioada in care extensiunea apelor marii a cuprins
aproape in intregime Dobrogea de Sud. Sedimentarea a continuat in facies
predominant carbonatic, depozitele Sarmatiene fiind reprezentate prin marne,
argile nisipoase si bentonite (Volhinian), calcare lumachelice,calcare oolitice,
gresii, argile verzi, diatomite (Bassarabian) si calcare lumachelice, calcare
oolitice, nisipuri si argile (Kersonian).
Forajele geotehnice schiteaza aliniamentele a doua vai sapate in
depozitele Sarmatiene, a căror confluienta se afla in partea de nord-est a lacului
Tabacarie. Cele doua paleovai se continuau probabil in lungul bulevardului
Lapusneanu si bulevardului Mamaia, fiind separate printr-un interfluviu
aplatizat calcaros mai ridicat in dreptul bazei nautice (str. Soveja). Cu acest
ciclu, sedimentarea se incheie. Dobrogea de Sud este exondata definitiv
exceptand coltul sud-vestic.
Bessarabianul are doua orizonturi distincte, unul de argila verde sau
cafenie, acoperit de un alt orizont de calcare lumaselice.
Kersonianul – Depozitele sarmatiene superioare existenta intro zona din
faleza Marii Negre, intre Mamaia si Tuzla. El este alcatuit din calcare oolitice
si intercalatii subŃiri de argile si nisipuri. Depozitele sarmatiene sunt acoperite
in totalitate de formatiuni de vârsta cuaternala care pot ajunge pana la 12-14 m.
In cuaternar, zona Constanta a evoluat ca o regiune exondata, fiind
acoperita de depozite eoliene reprezentate prin loessuri.
Semnalam, de asemenea, prezenta aluviunilor pe vai, a depunerilor
lacustre si a nisipurilor din cordoanele litorale.
Forajele executate pe cordonul litoral Mamaia arata faptul ca zona
centrala Constanta face parte dintr-o arie depresionala, sapata in cuvertura suddobrogeana,
pana la cca 150m sub nivelul actual al Marii Negre. Terenul nu
prezinta lunecari, fiind stabil din punct de vedere geotehnic.
Conform STAS 6054/77, adancimea minima de inghet pentru zona respectiva
este de 80 cm.
In urma coroborarii datelor tehnice din foraje facute anterior in zona si
din literatura de specialitate, rezulta ca amplasamentul se caracterizeaza prin
litologia expusa mai jos:
-in suprafata un orizont de pamant vegetal cu grosimi intre 0,5 - 1,0 m;
-complexul de loess galben cu intercalatii cafenii ce se dezvolta pana la
cca.6-8 m;
Stratul de loess are urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
- este pamant coeziv;
- are structura macroporica;
- are consistenta cuprinsa in domeniul plastic-vartos;
Este sensibil la umezire grupa A-PSU, conform Normativului P7/92 - ce
prezinta tasari suplimentare in caz de umezire numai sub incercari transmise de
fundatii.
- in baza loessului se continua stratificatia cu complexul argilos cafeniu,
plastic-vartos, constituit in suprafata din argila prafoasa cafenie, apoi argila
cafenie roscata.
CondiŃiile naturale specifice teritoriului au favorizat formarea unui
învelis de soluri relativ uniform. Cea mai mare parte din suprafaŃă este ocupată
de soluri din clasa cernisoluri, tipul cernoziom. Pe suprafeŃe restrânse, unde
calcarul apare la mică adâncime s-au format rendzine.
Pe suprafaŃa analizată, solul este de tipul cernoziom cu textură lutoasă
având un procent de 31,24 % argilă.
Hidrologic, apele freatice se afla la o adancime care nu permite
afectarea invelisului de sol. Ele au o mare importanta ca urmare a circulatiei
acestora, mai ales in zonele cu faleza si cele intens populate.
Resursele de apa subterana in municipiul Constanta sunt incluse in
regiunea hidrostructurala Dobrogea de Sud, delimitata la vest de Dunare, la est
de Marea Neagra, la nord de falia Capidava-Ovidiu si la sud de granita cu
Bulgaria. Orasul are ca sursa de apa potabila un acvifer cu nivel liber, cantonat
in formatiuni calcaroase sarmatiene si altul, in cea mai mare parte sub presiune,
cantonat in calcare si dolomite de vârsta Jurasic Superior si Cretacic Inferior.
Asigurarea cu apa a municipiului se face, in principal, din subteran.
Stratul acvifer se găseste de-a lungul falezei portului Constanta la baza
primului strat de loess, avand drept suport impermeabil argilele grase rosii –
brune cu ghips, sau nivele de soluri fosile din masa argilelor prafoase
loessoide.
Cota nivelului hidrostatic variaza intre +22 m si + 26,9 m in zona cea
mai afectata de alunecari, intre poarta 3 si poarta 4. In sectorul Poarta 1– Poarta
2 primul nivel subteran de apa se intalneste in calcarele sarmatiene la cota
+0,50 m.
2.3. Caracteristicile principale ale constructiilor
In acest studiu facem referire la caracteristicile principale ale lucrarilor
de reabilitare si extindere spatii verzi:
- lucrari de reamenajare a spatiilor verzi;
- lucrari de amenajare alei cu alveole inierbate ;
- lucrari pentru realizarea sistemului de irigat spatii verzi;
2.3.1. Pentru lucrari de reamenajare a spatiilor verzi; amenajare alei cu
alveole inierbate si realizare a sistemului de irigat spatii verzi .
Lucrari de reamenajare spatii verzi
La proiectarea lucrarilor tehnice de pregatire a terenului in vederea
executarii lucrarilor de plantare si refacere a peluzelor de gazon vom avea in
vedere “Indicatorul de Norme de Deviz comasate pentru lucrari de
terasamente” si alte normative in vigoare.
Nivelare, terasare, salubrizare, araturi de plantare, inlocuirea vegetatiei
imbatranite, decopertari de sol unde este cazul, saparea gropilor pentru
plantare, irigatul sau udatul implica o serie intreaga de lucrari agrotehnice
preemergente sau postemergente.
Descrierea tehnica a fiecarei lucrari respecta intocmai indicatorul de
norme de deviz pentru fiecare categorie de lucrare.
Categoria T.S.H. - amenajari peluze, plantari, amenajari de mixturi si
alpinarii:
- mobilizat sol la 20 cm adancime pentru gazonat;
- degajat teren de corpuri straine
- asternerea uniforma a stratului de pamint vegetal pe teren orizontal in
strat de 5 cm. grosime.
- semanat gazon teren orizontal;
- irigat suprafete;
- administrat ingrasaminte chimice;
- sapat manual gropi pentru plantat in teren foarte tare;
- plantat arbori;
- plantat arbusti fara balot;
- plantat flori;
- plantat trandafiri.
- mobilizat sol mijlociu la 20 cm pentru plantat plante perene in etape;
- plantat plante perene in expo flora.
Categoria T.S.G. - curatarea terenului:
- curatarea terenului de iarba si buruieni;
- colectat,incarcat si transport resturi vegetale;
Categoria T.R.B.-transport materiale:
- transport pamant cu roaba la distanta de 100 m;
- transport auto pamant vegetal si material dendrologic;
- transport apa cu cisterna pentru irigat plantatia nou infiintata.
Descrierea detaliata a tehnologiei de executie este prezentata in caietul
de sarcini al proiectului tehnic si in anexa I -Studiu de peisagistica.
Suprafata totala amenajata este de 20.000 mp.
Lucrari de amenajare alei cu alveole inierbate
Lucrarile constau in curatarea terenului, aducerea de pamant pentru
umplutura, compactarea mecanizata si manuala a pamantului dupa aducerea
la umiditatea optima de compactare, trasarea si saparea santurilor pentru
amplasarea fundatiei bordurilor, turnarea fundatiei de beton simplu a bordurilor
si amplasarea bordurilor prefabricate, asternerea si nivelarea unui strat de nisip
pe amplasamentul pavajului, amplasarea pavelelor in camp, umplerea golurilor
cu pamant vegetal si semanat gazon.
Descrierea detaliata a tehnologiei de executie este prezentata in caietul
de sarcini al proiectului tehnic.
Lucrari pentru realizarea sistemului de irigat spatii verzi.
Lucrarile constau in trasarea si marcarea pe teren a retelei si a punctelor
de amplasare a echipamentelor, saparea santurilor de pozare a retelei principale
si secundare de conducte cu depozitarea pamantului vegetal rezultat, saparea
gropilor pentru amplasarea caminelor de plastic ale electro-vanelor, saparea
gropilor pentru amplasarea aspersoarelor, transportul tevilor pieselor de
imbinare, a aspersoarelor si a echipamentelor pe pozitie, amplasarea tevilor in
sant, montarea echipamentelor si aspersoarelor, amplasarea cablurilor electrice
pentru comanda electro-vanelor, amplasarea controllerelor pe pozitie,
realizarea probei de presiune pe conducte, realizarea bransamentului la
conducta de aductiune,realizarea racordurilor electrice, astuparea santurilor cu
pamant rezultat din sapatura, realizarea probelor de functionare, programarea
sistemului.
(va urma)

[Un constantean]

sarcini al proiectului tehnic si in anexa III - Memoriu tehnic privind
sistemul de irigat automat pentru irigarea spatiilor verzi.
2.3.2. Pentru retele:
Pentru realizarea lucrarilor de investitii privind reabilitarea si extinderea
spatiilor verzi din zona Parc Tabacarie-Expo Flora, se vor folosi retelele de
utilitati existente:
- reteaua de apa;
- reteaua electrica;
- retelele de acces stradale si pietonale.
2.4. Structura constructiva
2.4.1. Lucrari de refacere a spatiilor verzi:
Proiectarea peisagistica se realizeaza in urma analizei terenului -
componenta solului, amplasamentul, expunerea la soare, fiind obiectul unei
schite de proiect discutata si completata impreuna cu beneficiarul .
Lucrarile de refacere a spatiilor verzi, sunt:
- curatat teren de iarba si buruieni;
- gazonare prin insamantare care include mobilizarea solului la 20 cm
adancime;
- degajat teren de corpuri straine-25% din suprafata gazonata;
- maruntire si nivelare teren;
- adaos 5 cm pamant;
- asternerea uniforma a stratului de pamant;
- semanat gazon;
- tavalugire si udare-10 l/mp. ;
- plantari, arbusti, trandafiri cu o norma de udare de 20 l/buc;
- plantari de arbori cu o norma de udare de 20-60 l /buc.
Plantarea arbustilor fara balot se va face in gropi de 0,5m x 0,5m x 0,6m =
0,15mc/buc
Plantarea arborilor se va face in gropi de 0,8 m x 0,8 m x 0,7 m =0,448 mc/buc
Plantarea trandafirilor se va face in gropi de 0,3m x0,3 m x0,4m=0,036 mc/buc
Se elimina toti arborii, arbustii si gardurile vii imbatranite sau
deteriorate.
2.4.2. Lucrari de amenajare alei cu alveole inierbate:
Dupa curatarea terenului se executa completarea si compactarea
terenului natural / umpluturii pe 10 cm. Se asterne un strat de 5 cm de nisip. Se
amplaseaza pavele ornamentale de beton cu grosimea de 5 cm, dupa care in
goluri se asterne pamant vegetal si se gazoneaza prin insamantare. Bordurile
prefabricate de beton vor avea dimensiunile: lungime 50-100 cm, inaltime
25 cm, grosime 5 cm. Bordurile se amplaseaza pe o fundatie de beton turnata la
fata locului de 15 x 15 cm. Marginea superioara a pavajului va fi amplasata la
nivelul marginii superioare a bordurilor. Marginea superioara a bordurilor va fi
amplasata la 5 cm deasupra terenului vegetal.
2.4.3. Lucrari pentru realizarea sistemului de irigat spatii verzi:
Amplasarea retelei de conducte se va realiza la 35 cm adancime in sant
cu latimea de 25 cm. Conductele vor fi realizate din polietilena de inalta
densitate. Se vor amplasa vane de drenaj automate. Cutiile electro-vanelor se
vor amplasa pe un strat drenant de pietris de minim 5 cm grosime.
Aspersoarele se vor monta in tuburi de drenaj cu diametrul de 10 cm umplute
cu pietris pentru a permite drenajul apei scurse in jurul capului aspersorului si a
evita baltirea. Cutiile exterioare ale controlerelor vor fi asigurate impotriva
furtului prin mecanism de inchidere cu cheie. Senzorul de ploaie se va monta
intr-un loc bine ventilat si sub directa actiune a picaturilor de ploaie.
Descrierea detaliata privind tehnologia de realizare a lucrarilor de irigare
spatii verzi prin sistemul automat de irigat este prezentata in anexa IIIMemoriu
tehnic sistem automat de irigat.
Utilitatile necesare amenajarii:
Cosuri de gunoi:
50 buc in perechi de doua culori pentru educarea colectarii selective, pe suport
din teava de otel galvanizat Dn 2”, H = 1 m deasupra terenului, amplasat in
blocul de fundatie de beton simplu 40 x 40 x 80 cm.
Mobilier de parc:
Banci de odihna-50 buc;
Copertine-20 buc;
Toalete ecologice:
- 3 perechi (1 femei/1 barbati) = 6 buc
- Inaltimea interioara: minim 2,20 m;
- capacitate bazin: minim 200 litri ;
- dimensiuni minime:1,20 m x 1,20 m.
- Dotari minimale: usa cu incuietoare cu semn alternativ ocupat / liber; pissoirpentru
cabinele de barbati; pompe recirculabile; sistem de aerisire; suport
pentru hartie igienica; scaunul toaletei prevazut cu capac rabatabil; podea
antiderapanta.
2.6. Instalatii aferente constructiilor:
Instalatia automata de irigat spatii verzi:
Sursa de apa:
In cadrul proiectului s-a propus executarea unui sistem automat de irigat
spatii verzi in vederea evitarii degradarii investitie realizate.
In zona Parc Tabacarie – Expo Flora nu exista sistem de irigat spatii
verzi. Aductiunea apei pentru sistemul de irigat spatii verzi se face din sursa
Lac Tabacarie prin statia de pompare SP. Tabacarie care deserveste tot
Municipiul Constanta.
Din aceasta cauza se vor folosi filtre tip sita care se vor curata in mod
frecvent.
Instalatia de irigat prin micro-aspersiune:
Sistemul de conducte de transport al apei pentru irigat se compun dintr-o
retea principala si retele secundare din teava de polietilena de inalta densitate.
Pentru fiecare zona de irigare se instaleaza electro-vane electrice amplasate in
camine din plastic, ingropate. Functionarea electro-vanelor se comanda prin
controllere programabile. Aspersoarele folosite sunt de tip ingropat cu ridicare
automata la pornire. Din punct de vedere al principiului de functionare, se
folosesc doua tipuri de aspersoare: de tip spray pentru suprafete reduse si de tip
rotor pentru suprafete mari. Prin inlocuirea duzelor se poate regla raza de
irigare si forma suprafetei irigate. Pentru evitarea pornirii irigarii in timpul
ploilor se instaleaza si un senzor de ploaie.
Descrierea detaliata a tehnologiei de executie este prezentata in caietul
de sarcini al proiectului tehnic si in anexa III-Memoriu tehnic privind sistemul
automat pentru irigarea spatiilor verzi.
2.7. Utilitati
Pentru realizarea lucrarilor de reabilitare si extindere spatii verzi se
folosesc retelele de iluminat, apa si retelele de acces stradal si pietonal
existente.
3. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei
3.1. Total personal 20 persoane din care:
- personal de executie 17 persoane.
3.2. Locuri de munca noi create: 7 locuri.
4. Devizul general estimativ al investitiei
Valoarea totala a investitiei, cu detalierea pe structura devizului general,
conform prevederilor legale este prezentata in cadrul Anexei nr. 4: “Deviz
general reabilitare si extindere spatii verzi din zona Tabacarie – Expoflora”.
5. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei
5.1. Valoarea totala (in preturi-luna,anul) din care:
-constructii- montaj
Valoarea totala a investitiei este de 1.109.168,64 lei valoare cu T.V.A.,
(932.074,49 lei valoare fara T.V.A.).
Durata de realizare(luni)
Durata de realizare este de 21 luni incepand cu data semnarii contractului.
(va urma)

[cosinus1982]

EDIT: Deci e posibil ca in toamna lui 2012 sa fie gata...

[Un constantean]

A. Descrierea lucrarilor proiectate:
T.S.H. Mobilizat sol la 20 cm teren pentru gazonat
Lucrarea este manuala si consta in mobilizarea (saparea) stratului de sol de
la suprafata in vederea afanarii, asigurarii prizei cu un alt strat vegetal in cazul in
care se asterne pamant vegetal, nivelarea si finisarea suprafetelor dupa mobilizat.
Lucrarea cuprinde:
-saparea si intoarcerea pamantului cu sfaramarea sumara a bulgarilor;
-nivelarea si maruntirea bulgarilor cu sapa si grebla;
-finisare si greblare repetata;
-se masoara la mp.de suprafata mobilizata.
T.S.H. Degajat teren de corpuri straine
Este o lucrare indispensabila la orice amenajare noua sau reamenajare.
Lucrarea cuprinde:
- strangerea cu mana, sapa si grebla in gramezi a diferitelor materiale: frunze,
craci, gunoi, alicarie, pietre, etc. existente la suprafata sau putin ingropate;
- curatirea terenului prin sapare cu sapa la adancimea de 5 cm de iarba si buruieni
si transportul acestora cu roaba la marginea zonei de lucru;
- nu cuprinde evacuarea materialelor in afara zonei de lucru;
- se masoara la 100 mp.de suprafata curatata.
T.S.G. Curatat teren de iarba si buruieni
Se executa la desfiintarea unei suprafete vechi in vederea pregatirii terenului
pentru regazonare, plantare,etc.
Lucrarea cuprinde:
- saparea manuala a pamantului vegetal pe o adancime de 5 cm;
- incarcarea in roaba sau strangerea in gramezi;
- evacuarea materialelor rezultate in afara zonei de lucru;
– se masoara la 100 mp.
T.R.B. Transport pamant cu roaba la distanta de 100 m
Se executa dupa caz, manual cu roaba pentru manipularea diferitelor
materiale care nu sunt cuprinse in lucrarile anterioare
T.S.H. Asternere uniforma a stratului de pamant vegetal pe teren orizontal in
strat de 5 cm.grosime
Se executa atunci cand este necesara aducerea unui strat de pamant vegetal
cu structura mai buna decat cel existent, pe teren orizontal, cu conditia pastrarii
structurii stratului de sol vegetal la 20 cm. grosime.
Lucrarea cuprinde:
- tragerea pamantului cu sapa sau imprastierea cu lopata;
- sfaramarea sumara a bulgarilor.
T.R.B.Transport auto pamant vegetal
Se executa de la furnizor la beneficiar pana in zona de lucru.
T.S.H. Semanat gazon pe teren orizontal
Se executa in in situatia suprafetelor luate ca amenajari noi, a peluzelor
imbatranite sau degradate din diferite motive (goluri de nerasarire, vetre de foc,
etc.).
Lucrarea cuprinde:
- dozarea si uniformizarea componentelor din seminte de plante graminee;
- transportul in interiorul zonei de lucru;
- semanarea prin imprastiere cu mana;
- ingropatul (incorporatul) cu grebla de gradina;
- tasarea solului semanat cu tavalugul de mana;
- nu cuprinde pregatirea suprafetelor pentru insamantat si udatul;
- se masoara la 100 mp.de suprafata semanata.
T.S.H. Udat plantatii si suprafete cu furtunul de la cisterna
Lucrarea cuprinde:
- desfasurarea, cuplarea si strangerea furtunului la gura de apa;
- udatul propriu - zis cu furtunul;
- normele de apa administrate sunt 20 l/buc. pentru arbusti si trandafiri 10 l/mp
pentru suprafetele de gazon si 20-60 l/buc. la arbori.
T.S.H. Administrat ingrasaminte chimice
Se executa pe suprafetele noi sau acolo unde stratul de sol este mai sarac in
minerale.
Lucrarea cuprinde:
- cantarirea ingrasamintelor chimice si uniformizarea prin amestecare manuala;
- transportul in interiorul zonei de lucru;
- imprastiatul pe suprafetele de teren;
- distribuitul si saparea in vederea incorporarii ingrasamintelor in sol;
- se masoara la tona de ingrasamant administrat.
T.S.H.Sapat manual gropi poligonale pentru plantat in teren foarte tare
Se executa pe suprafetele unde se pregateste plantarea de arbori, arbusti si
trandafiri.
Lucrarea cuprinde:
- saparea manuala a gropii si aruncarea pamantului sapat pe mal cu depozitarea lui
la 1 m de marginea gropii, inclusiv separarea pamantului vegetal;
- se masoara la mc. in sapatura.
T.S.H. Plantat trandafiri
Se executa in cazul completarii rabatelor existente sau la infiintarea
suprafetelor noi.
Lucrarea cuprinde:
- dimensiunea gropii este de 0,3 m x 0,3 m x 0,4 m =0,036 mc./buc;
- manipularea in interiorul zonei de lucru a materialului pentru plantat, executarea
santului pentru stratificare, asezarea puietilor si acoperirea cu pamant, scoaterea
arbustilor din stratificare, udarea radacinilor, asternerea de paie sau papura intre
radacini, acoperirea cu paie si legatul in balot, etichetarea si transportul in
interiorul zonei de lucru, fasonarea si mocirlitul radacinilor, plantarea in gropi si
astuparea cu pamant, facerea farfuriei de udat, primul udat si fasonarea coroanei;
- se masoara la bucata.
T.S.H. Plantat arbusti
Se executa in cazul plantarilor de indesire sau atunci cand se inlocuieste
vegetatia uscata sau defrisata.
Lucrarea cuprinde:
- dimensiunea gropii este in functie de dimensiunea balotului,iar pentru cei fara
balot la o dimensiune de 0,5 m x 0,5 m x 0,6 m =0,15 mc./buc.
- manipularea in interiorul zonei de lucru a materialului pentru plantat, executarea
santului pentru stratificare, asezarea puietilor si acoperirea cu pamant, scoaterea
arbustilor din stratificare, udarea radacinilor, asternerea de paie sau papura intre
radacini, acoperirea cu paie si legatul in balot, etichetarea si transportul in
interiorul zonei de lucru, fasonarea si mocirlitul radacinilor, plantarea in gropi si
astuparea cu pamant, facerea farfuriei de udat, primul udat si fasonarea coroanei;
- se masoara la bucata.
T.S.H. Mobilizat sol mijlociu la 20 cm pentru plantat plante perene in etape
T.S.H. Plantat arbori cu diametrul trunchiului de 10 cm
Se executa in cazul plantarilor de indesire sau atunci cand se inlocuiesc
arbori uscati sau defrisati.
Lucrarea cuprinde:
- dimensiunea gropii in functie de dimensiune balotului, iar pentru cei fara balot la
o dimensiune de 0,8 m x 0,8 m x 0,7 m =0,448 mc./buc.
- manipularea in interiorul zonei de lucru a materialului pentru plantat, executarea
santului pentru stratificare, asezarea puietilor si acoperirea cu pamant, scoaterea
arbustilor din stratificare, udarea radacinilor, asternerea de paie sau papura intre
radacini, acoperirea cu paie si legatul in balot, etichetarea si transportul in
interiorul zonei de lucru, fasonarea si mocirlitul radacinilor, plantarea in gropi si
astuparea cu pamant, facerea farfuriei de udat,primul udat si fasonarea coroanei;
- se masoara la bucata.
T.R.B. Transport auto material dendrologic
Se executa de la furnizor la beneficiar in zona de lucru.
T.R.B. Plantat plante perene in expoflora
Lucrarea cuprinde:
- executarea santului pentru plantat 0,5 m x 0,5 m x 1 m=0,25 mc/ml.
- scosul puietilor de la depozitare;
- transportul lor la plantare si repartizarea pe lungimea santului;
- pentru 1 ml plantat pe 2 randuri, se planteaza 7,5 buc. in triunghi la 25 cm intre
plante pe rand si 10 cm intre randuri;
- fasonatul si mocirlitul radacinilor;
- plantatul puietilor si primul udat.
T.S.H.Extragerea manuala de gard viu-buxus
Lucrarea cuprinde:
- executarea unui sant in jurul plantelor;
- extragerea plantelor;
- transportul materialului rezultat la marginea zonei de lucru;
- acoperirea si nivelarea terenului.
T.S.H.Taieri de arbori
Lucrarea cuprinde:
- doborarea arborilor;
- sectionare;
- scoaterea cioatei;
- incarcat si transport material lemnos rezultat.
AVANTAJELE SISTEMULUI AUTOMAT DE IRIGAT
Obiectivul sistemelor automate de irigat este ca plantele si gazonul sa primeasca
cantitatea de apa necesara si sa completeze eventualele surse naturale de apa. Cu
un sistem automat de irigat, corespunzator unui proiect realizat si instalat
profesional si cu instruirea utilizatorului, se poate ajunge la o economie de apa
chiar si de 50 %.
Obiectivul instalarii sistemului automat de irigat, este de a completa convenabil
cantitatile precipitatilor naturale, în functie de nevoile plantelor, sub forma cea
mai economica.
Functionarea sistemului de stropit, amplasat în totalitate sub nivelul solului,
este completautomatizata. Programarea controlerului asigura stropirea la timpul
stabilit si pe durata dorita. În cazul ploilor, senzorul de ploaie opreste controlerul
si implicit stropirea, reluarea acesteia fiind posibila atunci când senzorul de ploaie
este suficient de uscat ca sa porneasca din nou controlerul. Duzele ce se monteaza
pe aspersoare sunt reglabile, astfel încât se poate acoperi toata suprafata ce trebuie
stropita. Aspersoarele “pop – up“ se ridica deasupra solului doar în timpul
functionarii, la încetarea irigarii acestea se retrag automat în pamânt, facând astfel
posibila utilizarea libera a gazonului si întretinerea acestuia. Aspersoarele
sistemului de irigat montate astfel încât sa se completeze reciproc, sunt capabile
sa asigure o distributie uniforma a apei.
Obiectivul unei distributii economice este ca, în functie de conditiile terenului si
luarea în considerare al plantelor, sitemul de irigatii sa distribuie cantitatea de apa
corespunzatoare.
Secretul distributiei economice consta în aranjarea corespunzatoare al
aspersoarelor, împartirea pe zone în functie de conditiile de irigare si în
programarea timpilor corespunzatori acestora.
Următoarele cantităti de material dendrologic vor fi folosite în cadrul
proiectului: -zona parc Tabacarie-Expoflora:
- trandafiri-3870 buc;
- plante perene-50 buc;
- arbusti-309 buc;
- arbori-216 buc;
- samanta de gazon-661 kg;
- flori anuale-14.000 buc.
Suprafata totala amenajata este de 18.000 mp.
Scopul lucrarilor:
Lucrările de reabilitare a aleilor din amplasament au ca scop înlocuirea
suprafetelor de alei existente construite din pământ, pietris, piatră spartă, beton,
asfalt, cu alei cu alveole inierbate amplasate pe un strat de nisip încadrate în
borduri înguste.
Situatia existentă :
Pe amplasamentul unde au fost proiectate lucrările de reabilitare exista
alei asfaltate.
Situatia proiectată
Reabilitarea aleilor se va realiza astfel:
-Datorita tasarii, nivelul aleilor existente este sub cota de nivel fapt care
ne permite refacerea aleilor prin solutia constructiva tip pavele cu alveole
inierbate.
Se vor realiza alei interioare cu alveole inierbate pe aleile de pământ
formate prin calcarea spatiului verde. Aleile se vor delimita prin borduri.
copertine, cosuri de gunoi, si toalete ecologice.
Situatia existentă:
Mobilierul urban existent este deteriorat fapt pentru care este necesara
inlocuirea acestuia.
Situatia proiectată:
Din punct de vedere al dotărilor se prevăd următoarele:
- Cosuri de gunoi - 50 buc
- Bănci de odihnă – 50 buc.
- Copertine – 20 buc
- Toalete ecologice – 3 perechi (1 femei / 1 bărbati) = 6 buc.
(va urma)

[Un constantean]

Caracteristici tehnice material dendrologic
1. Juniperus horizontalis (nr.plansa-3):
-arbust tarator, inalt pana la 1 m,si larg pana la 3-4 m, cu ramificatii
orizontale, lungi, lastari scurti, desi. Se foloseste ca si exemplar solitar sau in
grupuri. Rezista la temperaturi scazute. Se comporta bine pe soluri permeabile,
calcaroase , suficient de reavane .
Pot fi cultivate in lumina si la semiumbra.
H-20-30 cm.
2. Salix babilonica; Salix caprea (nr.plansa-1-4):
-arbore indigen de talia a II-a, cu inradacinare trasanta si tulpina neregulata ,cu
ritidom brun cenusiu. Trunchiul se ingroasa puternic. Coroana este neregulata,
cu lastari lungi, flexibili, verzi-galbui sau bruni, matasos parosi. Frunzele sunt
lanceolate, cu marginile fin serate, pe dos albicioase, pubescente
Salciile sunt repede crescatoare crescatoare, cu inradacinare trasanta putand
fixa terenul. Au longevitate mica . Lastaresc bine si se butasesc usor ,
exceptand salix caprea,care drajoneaza.
- Salix babilonica-H-1,8-2,5 m;
- Salix caprea-H-1.2-1,5 m.
3. Prunus virginiana Schubert (nr.plansa-2):
- in dendrologie, in acest gen se incadreaza si specii care in nomenclatura
pomicola apartin de Amigcalus, Cerasus, Persica. Aceasta incadrare este
general folosita in arboricultura ornamentala pe plan mondial.
Speciile arborescente ale genului Prunus au longevitate sub 100 de ani si
cresc destul de repede in primii ani . Unele specii lastaresc si drajoneaza .
Circumferinta - 8/10 cm.
4. Berberis atropurpurea (nr.plansa-5) :
-speciile de berberis au ritm de crestere mediu ; mai lent cresc formele pitice.
Reactioneaza bine la taieri , se butasesc .
Climatul moderat convine majoritatii speciilor. In general speciile cu
frunzele persistente se adapteaza la semiumbra si necesita soluri revene ; cele
cu frunze caduce prefera insorirea si sunt rezistente la seceta. Nu sunt
pretentioase la calitatea solului. Suporta atmosfera urbana.
H-30-40 cm.
5. Buddleia davidi (nr.plansa-28):
-provine din China .Creste viguros, de 3-4 m cu ramuri divergente, putin
arcuite frunzele sunt mari ( 12-25cm), lanceolate, verzi cenusii, cu reversul alb
tomentos. Infloreste vara ( iulie- septembrie ). Florile sunt mici, parfumate,
violacei sau in functie de cultivar.
Cresc foarte repede, raspund bine la taiere de refacere
Sunt termofile sensibile la ger rezistente la seceta, cresc bine la lumina dar sunt
adaptabile si semiumbra. Nu sunt pretentioase la sol.
H-30-40 cm.
6. Hydrangea (nr.plansa-6):
-arbust inalt de 2-3 m cu lujeri grosi pubescenti.Florile sunt grupate in panicule
mari, terminale care apar in iulie-august.
Hortensiile nu se taie cel mult se inlatura lemnul prea batran si lastarii
degenerate.
Hortensiile de gradina sunt sensibile la ger si necesita adapost, uneori
protectie de iarna. Celelalte specii sunt relativ rezistente la ger. Cresc bine la
semiumbra. Hortensiile au nevoie de sol bogat si reavan, lipsit de calcar active
(calcifuge); necesita udari frecvente.
H-30-40 cm.
7. Syringa vulgaris (nr.plansa-7):
-liliacul comun drajoneaza. Din acest motiv, soiurile altoite pe el se pot
salbatici cu timpul daca nu se inlatura sistematic drajonii.
Speciile de liliac sunt rustice, totusi prefera un climat mai bland, soluri
fertile, calcaroase, revene.
H-1-1,2 m.
8. Spiraea vanhouttei (nr.plansa-8):
- arbust viguros de 2m , cu ramuri arcuite si frunze rombic – ovate, catre varf
3-5 lobate verde inchis.
Este cea mai raspandita in cultura , remarcabil prin abundenta florilor
mici, albe, grupate in corimbe numeroase.
Se cultiva atat in plina lumina cat si la umbra.
Rezista la poluarea atmosferei.
H-0,8-1 m.
9. Forsythia (nr.plansa-9):
- cresterea este rapida ; uneori marcoteaza natural.
Suporta tunderea si se butasesc foarte usor.
Rezista bine la ger, prefera solurile usoare, fertile, sufficient de
calcaroase, revene. Reusesc atat la soare cat si la semiumbra (inflorirea usor
diminuata).
H-1-1,2 m.
10. Lonicera pileata (nr.plansa-11):
-specie cu origine din China. Arbust apreciat pentru habitusul prostrate si
frumusetea frunzisului. Creste inalt pana la 0.8 m, cu ramuri arcuite subtiri,
imbracate in frunze mici, lanceolate.
Speciile de lonicera cresc repede, lastaresc si suporta tunderea .
Toate speciile cresc bine pe soluri obisnuite, cresc bine la soare dar
tolereaza si semiumbra. Sunt rezistente la poluare.
H-30-40 cm.
11. Cupressocyparis leylandii (nr. plansa-12):
-creste repede si viguros, suporta tunderea.
Este o specie subtermofila la noi ceva mai sensibila la ger decat
chamaecyparis lawsoniana. Creste bine pe soluri revene, suporta si
semiumbra.
H-3 m.
12. Thuya golden globe (nr. plansa-13):
-cresc bine pe soluri revene, bine drenate, calcaroase, suporta semiumbra;
conduse in garduri vii, se obtin rezultate mai bune in conditii de luminozitate
buna, rezista la ger.
Circ.-60/80 cm.
13. Magnolia soulangiana (nr. plansa-14):
-magnoliile sunt termofile, si prefera un climat mai bland, cu ierni mai putin
geroase si locuri adapostite, ferite de curenti reci. Magnoliile se dezvolta bine
in lumina dar si la semiumbra.
Necesita soluri afanate, revene, bogate, lipsite de calcar active.
H-200/250 cm.
14. Picea pungens hoopsii(nr.plansa-15):
-molizii cresc relative incet.Cei proveniti din seminte cresc mai repede
comparative cu cei altoiti. Foarte incet evolueaza formele pitice.
Molizii sunt rezistenti la ger Majoritatea molizilor sunt sensibili la seceta
si necesita umiditate atmosferica si in sol. Sunt specii de lumina si semiumbra,
cerintele fata de sol sunt modeste
H-175/200 cm.
15.Betula pendula;Betula pendula Youngii (nr.plansa-27-17):
-este o specie heliofila, rezistenta la ger ( specie de deal si munte), nepretentios
la fertilitatea solului, specie pionier pe soluri sarace, nisipoase ; evita solurile
prea calcaroase si cele prea compacte si excesiv de umede; nu este rezistent la
seceta excesiva ,rezistent la fum.
-Betula pendula-Circ.-10/12 cm.
-Betula pendula Youngii-Circ.10/12 cm.
16. Liquidambar(nr.plansa-19):
-este o specie sensibila la transplantat iar in Europa nu este atacat de boli.
Specia este termofila, iubitoare de sol profund, reavan, lipsit de calcar;suporta
semiumbra.
H-200-250 cm.
17. Liriodendron tulipifera (nr.plansa-20):
-se mai numeste si arborele de lalea. Specie de talia I cu tulpina dreapa si
scoarta cenusie inchisa, neteda.Are o crestere rapida, longevitate in arialul
natural pana la 500 ani; lastareste bine in tinerete, este sensibil la transplantare.
Prefera clima calda si cu umiditate ridicata. Prefera soluri bogate, profunde,
revene, lipsite de calcar activ.
Circ.-14/16 cm.
18. Acer palmatum atropurpureum (nr.plansa-21):
-arbust cu frunzis verde foarte decorativ; limbul frunzelor este palmat, adanc
lobat,cu 5-11 lobi lanceolati; toamna culoarea devine rosu carmin. Nu rezista la
seceta si prefera soluri usoare.
H-100/125 cm.
19. Albizzia julibrisin (nr. plansa-22):
-se mai denumeste si arbore de matase; creste de talia a 3 a, formeaza o
coroana etalata, putin ramificata, cu ramuri divergente. Este o specie cu o
crestere rapida, fiind termofila, necesita climat mai bland si pozitii adapostite si
insorite. Prefera solurile bune, permeabile. In iernile grele, ramurile tinere si
lastarii pot degera insa plantele se refac prin noi cresteri.
Circ.-10/12 cm.
20. Bambusa aurea (nr. plansa-23):
-este o specie care prefera solurile revene, are o crestere rapida dar necesita
foarte multa apa; are tulpini asemanatoare cu trestia, verzi purpurii .
H-200/250 cm.
21. Pinus nigra (nr. plansa-25):
-are o crestere rapida, longevitatea lor depaseste 500-600 ani. Este o specie
rezistenta la temperaturile scazute din iarna, tolereaza foarte bine seceta,
prefera zonele luminoase.Este o specie adaptabila la conditiile de sol, creste si
pe terenuri nisipoase. Nu suporta atmosfera poluata.
H-100/125 cm.
22. Pinus mugo pumillo (nr.plansa-26):
-are o crestere inceata,longevitatea este de 300 de ani.Este o specie rezistenta la
temperaturile scazute din iarna, tolereaza foarte bine seceta, prefera zonele
luminoase. Este o specie adaptabila la conditiile de sol, creste si pe terenuri
pietroase. Nu suporta atmosfera poluata.
Circ.-30/40 cm.
23. Cotoneaster (nr.plansa-10):
-este o specie rezistenta la ger; prefera solurile variate, mai uscate decat prea
umede. Rezista foarte bine la seceta. Pentru a se colora in rosu pe timpul
toamnei au nevoie de expunere la soare. Se folosesc ca exemplare solitare sau
in grupuri si masive. Pot imbraca taluzuri.
H-30-40 cm.
24. Trandafiri (nr.plansa-18):
-prefera un sol usor, bogat in humus, reavan. Necesita ingrasarea periodica cu
gunoi de grajd (toamna) si cu ingrasaminte chimice(primavara).Sunt specii
iubitoare de lumina;plantarea in locuri insorite este o conditie a cresterii
normale,a infloririi frumoase.Cerintele fata de apa sunt moderate fiind mai
mari in timpul cresterii lastarilor si formarii bobocilor.
25.Cires decorativ (nr.plansa-24):
-in dendrologie, in acest gen se incadreaza si specii care in nomenclatura
pomicola apartin de Amigcalus,Cerasus, Persica.
Aceasta incadrare este general folosita in arboricultura ornamentala pe
plan mondial.
Speciile arborescente ale genului Prunus au longevitate sub 100 de ani si
cresc destul de repede in primii ani . Unele specii lastaresc si drajoneaza .
Circumferinta-8/10 cm.
26.Cupressocyparis leylandii spirala;1 palla;2 palla (nr.plansa-29-30-31):
-creste repede si viguros, suporta tunderea.
Este o specie subtermofila la noi ceva mai sensibila la ger decat
chamaecyparis lawsoniana. Creste bine pe soluri revene, suporta si semiumbra.
H-1,5-1,8 m.
27. Thuya smarald (nr.plansa-32):
- cresc bine pe soluri revene, bine drenate, calcaroase, suporta semiumbra ;
conduse in garduri vii, se obtin rezultate mai bune in conditii de luminozitate
buna, rezista la ger.
H-150/175 cm.
-cresc relativ incet.
Sunt specii rezistente la ger. Majoritatea sunt sensibili la seceta si
necesita umiditate atmosferica si in sol. Sunt specii de lumina si semiumbra,
cerintele fata de sol sunt modeste.
H-175/200 cm.
29. Chaenomeles japonica (nr.plansa-34):
-infloreste pe formatiuni scurte pe lemnul batran. Suporta bine taierile si
drajoneaza usor. Rezista foarte bine la ger. Sunt specii rustice care se adapteaza
pe diferite soluri; prefera mai bine terenurile fertile. Se pot cultiva atat in plin
soare cat si la umbra.
H-30-40 cm.
30. Rhus typhina(nr.plansa-35):
-se mai numesc si otetari rosii; au crestere rapida; drajoneaza si au tendinta de
a deveni invadanti. Necesita o clima blanda, prefera un sol cald, calcaros;
cresc bine pe solurile pietroase. Se adapteaza mai bine la lumina (coloratie mai
puternica) si la semiumbra. Rezista bine la poluarea atmosferica.
H-1,5-1,8 m.
31. Albizzia julibrisin ombella(nr.plansa-36):
-se mai denumeste si arbore de matase; creste de talia a 3 a, formeaza o
coroana etalata, putin ramificata, cu ramuri divergente. Este o specie cu o
crestere rapida, fiind termofila, necesita climat mai bland si pozitii adapostite si
insorite. Prefera solurile bune, permeabile. In iernile grele, ramurile tinere si
lastarii pot degera insa plantele se refac prin noi cresteri.
Circ.-10/12 cm.
32. Paulownia(nr.plansa-37):
-arbore de talia a II a cu coroana larga, lujeri grosi. Are crestere rapida. Este o
planta termofila, sensibila la ger si ingheturi timpurii, heliofila. Pretinde soluri
profunde, bogate, usoare si revene. Evita solurile usoare, uscate si calcaroase.
Circ.-14/16 cm.
2.2. Caiet de sarcini privind lucrarile de refacere a aleilor cu alveole
inierbate si borduri
2.2.1. Faza premergatoare:
1. Se pregătesc suprafetele destinate depozitării si manipulării materialelor
necesare si căile de acces provizorii.
2. Se organizează paza materialelor pe timpul zilei si pe timpul noptii.
3. Se fixează reperi în afara amprizei lucrărilor la nivelul bordurilor existente
în vederea realizării executiei noilor lucrări la cotele existente înainte de
începerea lucrărilor.
4. Se solicită aprobarea finală în scris a beneficiarului pe baza mostrelor fizice
de pavele si borduri si a buletinelor de calitate pentru lansarea comenzii de
aprovizionare.
La solicitarea beneficiarului contractorul are obligatia să execute pavarea
de probă a unei suprafete de 3x3m pentru analizarea la fata locului a aspectului
lucrării cu materialele ce vor fi aprovizionate.
2.2.2. Faza de executie a lucrărilor
1. Se realizează transportul nisipului de umplutură pe amplasamentul
lucrărilor. Contractorul are obligatia determinării în laboratoarele proprii sau
independente a compozitiei si umiditătii optime a materialului de umplutură.
2. Se realizează compactarea stratului de umplutură până la un grad de
compactare de minim 85% pe o înăltime de 4 cm. Denivelările care apar pe
suprafata compactată se corectează după prima cilindrare.
Se recomandă ca la primele treceri viteza de rulare a cilindrilor
compactori să fie minimă. Rulourile compresoare trebui să lucreze fără socuri.
Locurile inaccesibile ruloului compresor se vor compacta cu maiul
mecanic sau manual.
3. Se trasează pozitia noilor borduri prin referintă la reperii amplasati anterior
în afara amprizei.
4. Se realizează săparea santului pentru amplasarea fundatiei de beton a
bordurilor cu lătimea de minim 15 cm.
5. Se asterne stratul de fundatie a bordurilor din beton de clasă C6/7,5 pe una
din marginile aleei. Se amplasează bordurile aliniate la reperele existente. Se
corectează eventualele abateri de la verticalitate si aliniere.
După întărirea betonului (3ı4 ore) se amplasează stratul de fundatie a
bordurilor de pe latura opusă.
Se amplasează bordurile pe această latură prin măsurarea si păstrarea
constantă a distantei fată de marginea bordurilor de pe latura opusă.
Se corectează eventualele abateri de la verticalitate si aliniere.
6. Se asterne si se nivelează la sablon primul strat de nisip de 3ı5 cm grosime.
Se stropeste cu apă.
7. Se bate la uscat cu maiul si se corectează eventualele denivelări
verificânduıse panta suprafetei de scurgere a apelor (2%) cu dreptarul si
sablonul.
8. Se asează pavelele cu mâna, bătânduıse cu ciocanul, pornind de la o
bordură, în directie transversală, către bordură de pe latura opusă.
Cota superioară a pavelelor va fi amplasată la cota superioară a
bordurilor.
Se continuă amplasarea pavelelor în rânduri transversale alăturate.
9. Se umple golurile pavelelor cu pamant vegetal dupa care se gazoneaza.
10. Se refac zonele în care se constată denivelări mai mari de 5 mm pe
verticală între pavelele alăturate.
11. Se umple cu mortar de ciment rostul dintre primul rând de pavele si
bordură precum si rosturile dintre bordurile prefabricate, în special la colturi.
12. În cazul existentei căminelor pe amplasamentul aleilor capacul acestora se
va aduce la cota finală a aleilor prin demontarea si remontarea ramei capacului
pe un guler de mortar de ciment M25 turnat în cofraj.
2.2.3. Faza de receptie a lucrărilor
a. Receptia provizorie
1. Verificarea materialelor
Verificările si determinările se execută de laboratorul de santier se realizeaza
conform normativelor si standardelor in vigoare si constau în:
NISIP
granulozitate cf. STAS 4606/97, STAS 730/97, STAS 662/89, SR 667/97
materii organice STAS 4606/97
continut în corpuri străine STAS 4606/97, STAS 662/89, SR 667/97
echivalent de nisip STAS 730/97, SR 667/97
natura mineralogică STAS 4606/97, STAS 662/89, SR 667/97
PAVELE
dimensiuni, forme si culori, conform aprobării beneficiarului si a mostrelor
premergătoare executiei
caracteristici SR EN 1338:2004
BORDURI
dimensiuni, forme si culori, conform aprobării beneficiarului si a mostrelor
premergătoare executiei
caracteristici SR EN 1340:2004
2. Verificarea caracteristicilor fizico – mecanice
Rezistenta la compresiune a pavelelor intra în sarcina fabricantului.
3. Verificarea regularitătii suprafetei
Suprafata în profil longitudinal se verifică cu un dreptar de 3 m lungime,
asezat la 10 cm de limita lucrării .
Suprafata în profil transversal se verifică cu un sablon având panta
prevăzută în proiect 2%.
Verificarea cotelor profilului în lung se face cu ajutorul unui aparat de
măsură topometric.
Rezultatele verificărilor vor fi trecute în evidentele de santier (carnet de
măsurători, registru de laborator, evidentele de consum, cartea constructiei).
La terminarea executiei se va realiza un plan ce prezintă situatia reală a
suprafetelor si a lungimilor executate. Decontarea lucrărilor se va face la
preturile unitare din ofertă, având ca bază măsurătorile din teren efectuate în
prezenta beneficiarului.
Toate aceste verificări descrise mai sus fac parte din documentatia de
control a receptiei provizorii.
b. Receptia definitivă
Perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor va fi de 2
ani de la data receptiei provizorii.
2.2.4. Măsuri de protectia muncii
La executia lucrărilor necesare pentru realizarea acestui obiectiv de
investitie în perfectă securitate trebuie ca în procesul muncii să fie respectate :
· normele generale de protectia muncii;
· normele specifice de protectie a muncii pentru activitatea de constructii;
· normele specifice de lucru ale utilajelor ce sunt folosite.
Caiet de sarcini pentru furnizarea si amplasarea dotarilor
2.4.1 Faza premergatoare
1.Se pregatesc suprafetele destinate depozitarii si manipularii materialelor
necesare.
2. Se organizeaza paza materialelor pe timpul zilei si pe timpul noptii.
3. Se fixeaza repere in pozitiile in care vor fi amplasate materialele.
2.4.2. Faza de executie a lucrarilor
Dotarile respectiv:cosuri de gunoi, banci de odihna , toalete ecologice vor
fi montate in pozitiile stabilite anterior.
2.4.3. Faza de receptie
Dotările propuse în proiect vor avea următoarele caracteristici si vor
respecta următoarele conditii de amplasare:
Cosuri de gunoi
-50 buc în perechi de 2 culori pentru educarea colectării selective, pe suport din
teavă de otel galvanizat Dn 2”, H=1 m deasupra terenului, amplasat în blocuri
de fundatie beton simplu 40x40x80 cm.
Mobilier de parc
Bănci de odihnă – cadru din fontă, sezut din lemn – se vor amplasa pe
pozitia băncilor existente
Copertine – material textil cauciucat - se vor amplasa în zonele însorite fără
umbră.
Toalete ecologice
Înăltime interioară: minim 2,20 m; Capacitate bazin: minim 200 L;
Dimensiuni minime: 1,20 m x 1, 20 m.
Dotări minimale: usă cu încuietoare cu semn alternativ ocupat/liber;
Pissoir – pentru cabinele de bărbati;
Pompe recirculabile;
Sistem de aerisire.
(va urma)

[Un constantean]

Nr.din plansa
de amenajare
peisagera
Specia UM Cantitate Pret unitar Valoarea
materialelor fara
T.V.A. (lei)
1 Salix babilonica buc 50 50,00 2500,00
2 Prunus virginiana schubert buc 9 100,00 900,00
3 Juniperus horizontalis buc 65 70,00 4550,00
4 Salix caprea pendula buc 6 100,00 600,00
5 Berberis atropurpurea buc 5 50,00 250,00
6 Hydrangea buc 16 50,00 800,00
7 Syringa vulgaris buc 7 100,00 700,00
8 Spiraea vanhouttei buc 4 15,00 60,00
9 Forsythia buc 5 15,00 75,00
10 Cotoneaster Skogholm buc 66 15,00 990,00
11 Lonicera pileata buc 9 200,00 1800,00
12 Cupressocyparis leylandii buc 12 350,00 4200,00
13 Thuya golden globe buc 7 100,00 700,00
14 Magnolia soulangiana buc 5 1200,00 6000,00
15 Picea pungens Hopsii buc 1 2880,00 2880,00
16 Iris buc 50 15,00 750,00
17 Betula pendula Youngii buc 3 200,00 600,00
18 Trandafiri buc 3870 12,00 46440,00
19 Liquidambar buc 4 200,00 800,00
20 Liriodendron tulipifera buc 3 900,00 2700,00
21 Acer palmatum atropurpureum buc 3 300,00 900,00
22 Albizzia julibrisin buc 5 550,00 2750,00
23 Bambus aureea buc 50 300,00 15000,00
24 Cires japonez buc 8 120,00 960,00
25 Pinus nigra buc 18 250,00 4500,00
26 Pinus mugo pumillo buc 15 150,00 2250,00
27 Betula pendula buc 17 250,00 4250,00
28
Buddleia davidi royal red+white buc
39
15,00 585,00
29 Cupressocyparis leylandii spirala buc 12 450,00 5400,00
30 Cupressocyparis leylandii 2 palla buc 30 360,00 10800,00
Nr.din plansa
de amenajare
peisagera
Specia UM Cantitate Pret unitar Valoarea
materialelor fara
T.V.A. (lei)
31
Cupressocyparis leylandii 1 palla buc
13
250,00 3250,00
32 Thuya smarald buc 8 250,00 2000,00
33 Cedrus deodora pendula buc 1 2000,00 2000,00
34 Chaenomeles japonica buc 5 150,00 750,00
35 Rhus thiphina buc 5 70,00 350,00
36 Albizzia julibrisin ombrella buc 18 750,00 13500,00
37 Paulownia buc 1 750,00 750,00
38 Flori buc 14000 1,68 23520,00
39 Seminte gazon kg 661 25,00 16525,00
40 Ingrasaminte chimice kg 450 2,00 900,00
41 Pamint vegetal to 1800 37,50 67500,00
Total materiale fara T.V.A. 256735,00
TOTAL MATERIALE CU T.V.A.= 305514,65 LEI
Nota:curs de referinta-1 Euro =3,6972 RON la 21-01-2008
(the end)

[cosinus1982]

Deci cosurile de gunoi vor fi diferite de ceea ce avem acum prin oras... cel putin asa apare in proiect

[Un constantean]

Da.

[TAXIco]

O paranteză.

În perioada dinozaurilor şi până acum 13 milioane de ani, întregul teritoriu al României, exceptând zona Haţegului care forma o insulă, era sub ape! Întinderea de ape se numea Marea Sarmaţiei şi se întindea exact din dreptul Vienei şi până la Marea Caspică. Deci până în urmă cu 13 milioane de ani, în jurul locului în care vă aflaţi acum, înotau nişte creaturi enorme...

[garcia.calavera]

mai usor cu posturile alea lungi ca nu o sa-si bata nimeni capul sa citeasca tot , pune si u ce e mai important de acolo

[Un constantean]

Am vrut sa fiu transparent, lumea a cerut proiectul eu l-am dat. :P

[cosinus1982]

Primaria Municipiului Constanta a demarat procedurile pentru studii de teren (servicii topo) pentru reabilitarea Promenadei Turistice Mamaia, cu urmatoarele obiective:
-Reabilitarea aleii pietonale principale din Sat Vacanţă;
-Reabilitare şi reamenajare piaţeta Perla;
-Reabilitare şi reamenajare promenada Perla – Cazino Mamaia;
-Reabilitare şi modernizare piaţeta şi promenada Cazino Mamaia;
-Reabilitarea şi reamenajarea promenadei Cazino Club Castel (până în dreptul hotelului Vega).

Finanţarea investiţiei se face prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 - Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere.

[Un constantean]

Am o veste buna, de la anul vor disparea vanzatorii de chestii la tarabe de PAL, metal, lemn sau din orice material din Satul de Vacanta, Mamaia dar si de pe promenada Cazinoului din Peninsula.

[TAXIco]

Oare ce bunătăți conțin coșurile de gunoi din Constanța, că toate sunt deschise și "vizitate" intensiv?

[NellyUSA]

Originally Posted by Un constantean

Chiar dacă Guvernul loveşte zilnic în autorităţile locale, acestea continuă să perpetueze proiectele demarate cu acei puţini oameni care au rămas după masivele disponibilizări, în măsura în care primesc şi bani de la Guvern. Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, spune că a început de curând derularea unui proiect privind amenajarea unui parc în comună, proiect finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu, în valoare de 578.149 lei. „A fost finalizată procedura „cerere de ofertă“ pentru atribuirea contractului de achiziţie publică pe 17 septembrie. Lucrarea de execuţie se desfăşoară pe o perioadă de trei luni, iar executantul lucrării este SC Garden Center Grup SRL“, a declarat Gâju. Conform proiectului, parcul va avea o suprafaţă de cinci hectare şi va cuprinde: zone de joacă pentru copii cu vârste între doi şi cinci ani, altele pentru copii cu vârste între cinci şi 12 ani, zone de relaxare vârstnici, băncuţe şi mult spaţiu verde. Dacă vremea va permite, locuitorii din Cumpăna vor avea în apropierea Crăciunului un nou parc în care să se plimbe.

Are cineva idee locatia aproximativa a viitorului parc ? (google maps)
5 hectare - maricel

[DobrogeaMare]

Originally Posted by NellyUSA

Are cineva idee locatia aproximativa a viitorului parc ? (google maps)
5 hectare - maricel

in viitorul indepartat, acest parc de 5 hectare !!, va fi binevenit in momentul in care Constanta se va extinde si va inghiti Cumpana, pe viitor va fi un parc al Constantei

asta in caz ca nu i se schimba destinatia pana atunci, sau sa nu mai ciupeasca fiecare cum poate niste teren pentru vile si alte nebunii

[cosinus1982]

Judeţul Constanţa se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de împădurire, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Pentru că de la nivel guvernamental nu s-a întrevăzut niciun ajutor, conducerea Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) a decis să demareze o serie de proiecte pentru rezolvarea locală a acestei probleme. După mai multe discuţii cu primarii din judeţ, CJC a adoptat ieri mai multe hotărâri prin care a preluat sute de hectare de teren unde urmează a fi înfiinţate păduri. „Am început cu cele două pepiniere de la Medgidia şi de la Chirnogeni, care, în prezent, ne pot furniza peste trei milioane de puieţi. Acum, că avem materialul dendrologic, putem trece la împădurirea zonelor predispuse deşertificării. Astăzi (n.r. - ieri) am avut 12 primării care ne-au pus la dispoziţie terenuri pe care nu se putea face nimic. Toate aceste terenuri vor fi împădurite şi astfel vom creşte gradul de împădurire, care, în prezent, este de doar 6% la nivel judeţean. Acesta este doar un proiect, la care se mai adaugă perdelele forestiere de protecţie a culturilor dar şi perdelele de protecţie a drumurilor judeţene, proiect care este finalizat în proporţie de 60%. Toate aceste proiecte vor contribui la creşterea calităţii aerului, dar şi la o îmbunătăţire a culturilor protejate de perdelele forestiere”, a declarat preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu.

Sursa: telegrafonline.ro

[TAXIco]

Originally Posted by cosinus1982

Judeţul Constanţa se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de împădurire, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.

Constanța este antepenultimul județ din România în ce privește suprafața împădurită, cu doar 5,5%. Sub noi este județul Teleorman cu 5%. Interesant este că numele de Teleorman vine din turcă și înseamnă "pădurea nebună", deci județul era odinioară plin de păduri, dar acum, datorită românilor care au tăiat pădurile, a ajuns chel... Ultimul județ este Călărași cu doar 4,2% din suprafață împădurită.

Cele mai împădurite țări din Europa sunt Finlanda, Suedia și Norvegia. În Suedia, în zona Cercului Polar de Nord, am condus mașina timp de 4 ore fără oprire, cu o viteză constantă de aproximativ 100 km/h (nu puteam mai repede, deoarece se plimbau uneori renii pe șosea!), printr-o pădure (de conifere) continuă, fără de sfârșit...

[vasilesilion]

Se mai întâmplă şi din astea (a arăta şi greşelile noastre este totuşi începutul voinţei de a le îndrepta):

Parcul Viitorului a ajuns o ruină

Cel mai nou parc al Constanţei, unde s-au băgat peste 500.000 de euro, a fost lăsat în paragină

Inaugurat cu mare fast în urmă cu aproape un an, Parcul Viitorului, din cartierul CET, este lăsat acum în paragină. Noroc că vremea de toamnă târzie este neprietenoasă şi nu-i îmbie pe locuitorii cartierului să iasă la plimbare. Altfel, ar fi foarte dezamăgiţi de ce s-a ales de frumoasa investiţie, de singurul parc din zonă.

Dincolo de imaginea dezolantă de toamnă cu copaci golaşi şi frunze ruginii la pământ, parcul nu mai are deloc aspectul îngrijit de la inaugurarea de anul trecut, când strălucea de curăţenie, aparatele şi jocurile copiilor luceau, iar iarba era tăiată la milimetru. Acum, mulţi dintre copacii plantaţi s-au uscat cu totul. Unii au fost chiar rupţi de la jumătate sau scoşi din rădăcină.

Chiar de la intrarea în parc, copiii sunt întâmpinaţi de o groapă mare, săpată în nu se ştie ce scop. Locul este semnalizat de o simplă bandă agăţată de jur-împrejurul gropii. Câţiva paşi mai încolo - o altă capcană. În mijlocul aleii principale lipseşte grătarul fântânii arteziene, de la nivel cu trotuarul. Groapa, destul de adâncă şi plină de apă, este semnalizată în stilul pur românesc cu o creangă ruptă dintr-un copac, în care flutură în bătaia vântului câteva fire de bandă.

Deşi, ieri, la cele 9 grade Celsius parcul era pustiu, cum a fost şi cu o zi înainte, când a plouat, aleile Parcului Viitorului erau pline de gunoaie. Modernele tomberoane au dat pe afară, semn că pe acolo nu s-a mai adunat gunoiul de ceva timp.

Şi mai trist este că, la doi paşi de chioşcul oamenilor de pază, câteva aparate şi jocuri din spaţiul de joacă stau într-o rână, distruse probabil de hăndrălăii de la liceele din zonă, în timp ce chiulesc de la ore. În altă porţiune a parcului, s-a surpat o bucată bună de pământ, apărând o altă groapă, în care se află şi un balansoar pentru cei mici. Dacă nu s-ar vedea destul de evident crăpăturile din pământ am putea crede că „valea” face parte din peisaj. O trădează însă şi un copac, înclinat, şi o bancă ce poate candida cu succes la titlul de tobogan.
Parcul Viitorului este o investiţie a Primăriei Constanţa cu sprijin financiar parţial din partea companiei Petrom S.A. Cheltuielile de amenajare şi dotare s-au ridicat la peste 500.000 de euro. Pe suprafaţa de 15.000 de metri pătraţi se află spaţii verzi, locuri de joacă şi relaxare, terenuri de sport, mese de tenis şi de şah, o pistă pentru skateboard, bănci, foişoare şi fântâni arteziene.

Sursa

[Un constantean]

Asta spune mult despre buna crestere simtul civic si educatia constantenilor.