BIHOR County

Sute de pagini cu dezvoltarea Bihorului. CJ a aprobat strategia propusă de conducere


Documentul elaborat de firmele Romactiv Business Consulting și Gea Strategy Consulting, asociere care a fost contractată de Consiliul Județean (CJ) în vederea punerii pe hârtie a strategiei de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020, a fost adoptat de plenul legislativului bihorean.

Luni, 28 iulie, în ședința ordinară, consilierii nu au avut nimic de obiectat sau de întrebat cu privire la „Biblia” dezvoltării județului nostru. Singurul care a avut o curiozitate concretă referitoare la proiect a fost vicepreședintele Kiss Alexandru care a vrut să știe de ce Oradea nu e inclusă în strategie.
hno:

Sa inteleg ca pentru gogosarul Popa, Oradea nu mai exista, eu as propune sa isi mute sediu la Stana de Vale pe mosia chemical brothers la care a slugarit ani de zile sau poate isi face un sediu pe drumul forestier Susti - Moneasa daca tot e prioritar si va fi asfaltat ... voi ce parere aveti ???
Noaptea Mintii hno:

Nedumerirea i-a fost risipită prin explicațiile primite și anume prin mențiunea că și municipiul reședință de județ apare în Strategie prin intermediul acelui mult discutat inel rutier periruban.

Potrivit celor aprobate azi de plenul CJ Bihor, principalele obiective de dezvoltare urmărite sunt 5: modernizarea Aeroportului Oradea, dezvoltarea mediului de afaceri în zona Tileagd – Aleşd, dezvoltarea turismului sustenabil în Munţii Apuseni, dezvoltarea mediului de afaceri în zona Beiuş și diversificare şi consolidarea bazei economice în microregiunea Valea Ierului (Marghita – Valea lui Mihai – Săcueni).

Conducerea județului speră ca aceste cinci iniţiative să contribuie „în mod direct la atingerea obiectivului de dezvoltare economică şi socială a Judeţului Bihor, ținând cont de specificul diferitelor zone ale județului, respectiv: resurse umane şi materiale, mediu, nivel de specializare şi calificare a persoanelor din zonă, utilităţi existente în zonă”. Reamintim că în Strategia de dezvoltare a Bihorului au fost incluse (și) liste întregi de proiecte colectate de la primarii din județ în ideea posibilității de atragere de fonduri (fie guvernamentale, fie europene) în funcție de banii disponibili și de axele de finanțare deschise în următorii ani.
Pentru a vedea cum văd aleșii noștri dezvoltarea Bihorului, accesați Strategia și lista proiectelor unităților administrativ teritoriale.

sursa:

http://bihorstiri.ro/sute-de-pagini...cj-aprobat-az-strategia-propusa-de-conducere/

Eu chiar nu pot sa ii inteleg pe oamenii astia e nu circula pe DN 76 Oradea- Beius- Deva eu nu am auzit de asemenea probleme pe sectorul hunedorean al drumului (sau scurtul sector aradean). Ce se intamplachiar zici ca sunt platiti sa saboteze, un an nu poate avea rabdare nimeni sa fie finalizata reabilitarea soselei, e evident ca orice santier incepand de la cel din casa cand iti renovezi apartamentul se creaza disconfortul prin praf, zgomot si dezordinea creata, dar apoi toata lumea e multumita dupa finalizarea lucrarilor, oare nu e atat de evident.

In schimb ceea ce se intampla prin satele de prin jurul Beiusului, mi se pare ca intrece orice limita a absurdului. hno:






Un drum de băşcălie

Între timp, şoferii bihoreni sunt exasperaţi de cei 184 kilometri de gropi. După ce au protestat plantând flori în craterele de pe drum, acum un şofer mucalit a ataşat un anunţ prin care bate obrazul autorităţilor pentru ritmul în care se desfăşoară aşa-zisele lucrări.

„Dragi şoferi, fiţi calmi! Aveţi răbdare cu drumul, în anul 2050 vom finaliza tronsonul Oradea-Deva. Ruşine autorităţi!!!!!!!!!!! Dați-vă demisia!!!!”, se poate citi pe un A4 ataşat la un semafor. În paralel, grupul de iniţiativă al protestului de anul trecut încearcă să sensibilizeze şoferii să iasă din nou în stradă. „E 79- drum veşnic în lucru! Vrem drum european, nu crater bihorean!”, e mesajul lansat pe o reţea de socializare.

sursa:

http://www.bihon.ro/proteste-in-lant-la-tarcaia-si-gradinari/1443501

BIHOR - Valea lui Mihai

O clinică privată a găsit secretele păstrării medicilor în ţară: aparatură modernă şi salariul motivant.
Aparatura de top, programul organizat şi salarizarea motivantă transformă o clinică privată dintr-un orăşel de nici zece mii de locuitori din Bihor într-un spital atractiv pentru doctori. Aceasta ar putea fi metoda de a păstra medicii în ţară, susţin cei care lucrează în clinica privată din Valea lui Mihai. În plus, aceştia au la dispoziţie cel mai nou aparat de radiologie din ţară.

Ca să beneficieze de aparatura preformantă, unii pacienţi parcurg 70 de kilometri din Oradea până în Valea lui Mihai.

„Eu sunt orădean, dar prefer să vin la Valea lui Mihai pentru că ai siguranţa unei investigaţii de foarte bună calitate, datorită personalului şi a dotării."

„Vin pacienţi care mi-au spus că nu au fost niciodată la un consult de specialitate, că nu au avut posibilitatea să se deplaseze, 60-70 de kilometri la un serviciu de specialitate. Când au auzit că este în zonă au optat să ne caute", povesteşte medicul Beata Bagosi Fazekas.

Managerii spun că investiţiile private reprezintă soluţia pentru a păstra medicii în România. Chiar dacă salarizarea cadrelor medicale este peste media din sistemul public, mirajul străinătăţii rămâne tentant pentru mulţi doctori.

sursa:

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional...vata+a+gasit+secretele+pastrarii+medicilor+in

Cata incompetenta combinata cu marsavie din partea primariei Marghita, sa le dai pur si simplu un picior in fund investitorilor, care si asa sunt putini si tot plangem dupa ei, o investitie care ar fi adus turisti si locuri de munca intr-un oras cu mari probleme sociale.
Vorbim totusi de 4 milioane de euro nu de 2-3 parale, dar ce mai conteaza, daca venea sa ii propuna o combinatie pe bani publici cum se poarta la noi probabil era altceva.

40 de locuri de munca intr-un oras ca Marghita, plus ce mai genereaza in economia pe orizontala, o astfel de investitie cred ca inseamna un 0.5 - 1% din locurile de munca dintr-un astfel de oras, presupunand ca toti angajatii ar veni de acolo. Daca pentru ei nu inseamna nimic aceste incasari in plus...

1500 inseamna 1% la nivel de judet.

Mi-as dori ca in loc de Mega Catedrale si biserici la fiecare colt de strada, si m-ai ales trantite pe spatii verzi, sa vad BOR ca se implica in proiecte de genul, dar din nefericire la usile episcopului de Oradea se ajunge foarte greu.
De cele mai multe ori cultele mai mici fac mult mai multe cu bani putini.

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Scoala+salvata+de+la+ruina

pe acelasi ton: http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ult...lurile-care-provin-din-orfelinate-116192.html

Cu siguranta unii isi chibzuiesc si administreaza si investesc banii mai bine ca altii, insa nu vreau sa pornim discutii religioase aici.

Stiu ca mai ziceam eu c-as vrea sa dea raportul si cultele (toate) macar odata pe an, cu ce activitati sociale au, si ce sume (si procente, raportat la venituri) au investit in domeniul social (orfelinate, saraci, camine varstnici, familii tinere sarace, scoli, burse elevi, tabere copii, dispensare si medicina, case in zone afectate de calamitati, cantine, alte donatii, etc... )
Anul trecut de Nastere a fost un art. de genu in presa locala, si e chiar incurajator.

În ultima zonă cu risc maxim de inundații din Bihor se construieşte încet - Baraj de 29 de metri

Început în 2011 la insistențele fostului director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri, barajul de la Corbești se ridică cu încetinitorul. Deși lucrarea ar costa 19 milioane de lei, Guvernul a alocat în patru ani doar şapte milioane de lei și asta în contextul în care satele din aval au fost la un pas de catastrofă și anul trecut când apa a trecut peste baraj, deși se ridicaseră şase metri din el.

Nici inaugurare, nici finalizare. Joia trecută, prefectul Claudiu Pop, împreună cu secretarul de stat Pasztor Sandor, de la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a organizat o conferință de presă prin care a anunțat că Guvernul a mai alocat 3 milioane de lei, dintr-un total de 19 și un necesar de 12 milioane de lei, pentru acumularea nepermanentă care se construiește la Corbești. "Construcția barajului a început în 2011. Are o valoare de 19 milioane de lei, iar până în 2012 s-au investit în jur de şapte milioane de lei. Nu s-a mai investit apoi niciun leu, iar acum au mai venit încă trei milioane lei. Cu această lucrare închidem zonele cu risc mare de inundații. Cu suma primită s-au ridicat trei metri de baraj, la 70 de metri lungime și 50 lățime. Cu următoarele trei milioane se vor ridica şapte metri datorită principiului de piramidă. E o lucrare pe care îmi doresc să o terminăm cât mai repede", a spus prefectul județului Bihor, Claudiu Pop. Datele tehnice au fost prezentate de fostul director al ABA Crișuri. "La finalizarea lucrării, barajul va putea reține 1,2 milioane de metri cubi de apă. În 2013, aveam construiți şase metri de baraj și apa tot a trecut și a inundat drumuri și gospodării. Acum suntem la nouă metri dintr-un total de 29 cât va avea la final. Ne mai trebuie 20 de metri, dar în partea de sus lucrarea va fi mai suplă și mai ușoară, costurile vor fi mai mici și construcția va înainta mai repede. Este ultima zonă din Bihor în care avem risc maxim de inundații.
A fost dificil de adus acești bani pentru că toți cei din Guvern tind să aloce bani acolo unde se vede. Aici nu se văd banii, dar se vor simți din plin", a spus secretarul de stat Pasztor Sandor, care a mai adăugat: "Când s-au început lucrările zona era verde, dar între timp pădurile s-au mai subțiat. Se defrișează mai sus și vin pe apă cioate și crengi. Aici, unde s-a ridicat barajul, era înainte un drum pe care se aducea lemnul din pădure. Acum este măcar mai greu să se fure. Rolul acestei acumulări nepermanente este acela de a regulariza apa.
Dacă va ploua puternic, aceasta se va aduna aici câteva zile și se va goli apoi în aval, controlat.
Barajul va funcționa fără niciun om și va fi prevăzut și cu o descărcare laterală pentru golirea unor volume mai mari, ca să nu se treacă peste el. Trebuie însă să fie o acumulare istorică, de peste 1 milion de metri cubi de apă, ca să fie folosită descărcarea laterală". Secretarul de stat speră ca în următorii doi ani să fie alocați și restul de bani pentru ca satele din aval să nu mai trăiască cu frica de inundații.








sursa:

http://www.crisana.ro/stiri/actuali...uieste-incet-baraj-de-29-de-metri-147284.html

Conacul de la Otomani a fost salvat
:cheers:

Dupa ce a stat multi ani in degradare si ruina acesta a fost salvat pe ultima suta de metri in anul 2013 prin fonduri europene.
arata asa inainte




reportajul aici

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Conac+medieval+refacut+cu+bani+europeni

Sediul unei foste exploatări miniere, se vrea a fi transformată în punct turistic


Fostul sediu al exploatării de bauxită de la Cornet, lăsat în paragină de aproape 20 de ani, ar putea fi reabilitat. Este intenţia primăriei din comuna Aştileu, care vrea să amenajeze acolo un punct turistic şi un cămin cultural. Autorităţile locale se lovesc însă de litigiile care există pe terenurile pe care se află fostul sediu al exploatării.

Edilul vrea să transforme ruina în punct turistic şi să o includă în Planul Urbanistic al Comunei pentru a atrage investitori: "Deja am vorbit la Prefectură pentru a începe procedura ca să declarăm zona respectivă, Călăţea Cornet, în zonă turistică."

Localitatea Cornet este situată la jumătatea drumului dintre Aleşd şi Beiuş. Cele mai importante atracţii turistice din zonă sunt Peştera Igriţa, Peştera Osoiu şi comuna Roşia.

Poate se va realiza in cele din urma acest proiect important zic eu pentru economia rurala a zonei, cu toata inertia si piedicile organelor centrale si va aparea un nou punct turistic in Bihor care va oferi si ceva locuri de munca in zona. :cheers:




sursa:

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional...xploatari+miniere+transformata+in+punct+turis

Reabilitarea Bisericii Reformate din Salonta.

La Peştera Meziad, o casă veche de 100 de ani a devenit centru de informare turistică

S-a mai postat despre salvarea casei vechi, dar acum vedem cum arata finalizata. Laudabila initiativa celor de la Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor pentru salvarea si reconditioarea ei, dar cred ca suntem cu totii de acord - au cam dat-o-n bara cu acoperisul hno: