SkyscraperCity Forum banner
1 - 20 of 67 Posts

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Discussion Starter · #2 ·
Primăria Brăila are de dat 1 milion de lei pentru reabilitarea unei fântâni arteziene de patrimoniu dar nu găseşte nicio firmă interesată să preia lucrarea

Brăila s-ar putea mândri cu un monument care a înfrumuseţat centrul vechi al oraşului vreme de mai bine de 100 de ani. Din păcate, starea în care se află de peste un deceniu şi jumătate acest obiectiv nu poate fi motiv de mândrie. Este vorba despre fântâna arteziană din Piaţa Traian, pe care acum autorităţile locale încearcă fără succes să o reabiliteze.

Fântâna din centrul istoric al Brăilei a fost proiectată în 1887 de inginerul Mircea Mironescu şi instalată în Piaţa Traian cinci ani mai târziu. Obiectivul este realizat din fontă, iar bazinul circular are diametrul de 6 metri. Din păcate, după 1990, fântâna a fost vandalizată în repetate rânduri astfel că în prezent lipsesc efectiv din ea mari bucăţi de fontă. În al 12-lea ceas, autorităţile locale au alocat de la bugetul municipalităţii 1 milion de lei pentru reabilitarea acestui obiectiv. Dar, deşi a fost organizată, în ianuarie a.c., o licitaţie pentru atribuirea lucrării, nicio firmă nu s-a arătat interesată de acest contract. Autorităţile brăilene îşi explică acest aspect prin gradul mare de complexitate al lucrării.

"Este un obiectiv important, o lucrare absolut complexă. Înseamnă consolidarea, dar în acelaşi timp şi restaurarea unui obiectiv de patrimoniu, un obiectiv de referinţă. Nu pot să spun că din cauza asta nu s-au depus oferte, dar mă gândesc că ar fi un motiv pentru care firmele abilitate în domeniu se gândesc, poate, de două ori înainte să-şi arate intenţia de a participa la licitaţie. Pentru că trebuie să aibă şi o experienţă cu astfel de lucrări", declara, la vremea respectivă, Doiniţa Ciocan, viceprimarul Brăilei. În acest context, pe 5 mai va fi organizată o nouă licitaţie pentru atribuirea lucrării. Reabilitarea vizează consolidarea şi restaurarea elementului sculptural din metal al fântânii; reconstituirea rebordului de piatră şi a cuvei bazinului, inclusiv hidrofobizarea sa; refacerea infrastructurii cuvei bazinului; sistematizarea verticală; realizarea unui sistem de iluminare menit să pună în valoare fântâna; revizuirea şi modernizarea instalaţiei de aducţiune şi evacuare a apei. Ca şi la precedenta tentativă de atribuire a contractului, când nu s-a prezentat nici un ofertant, valoarea estimată fără TVA rămâne neschimbată - 997.655,56 lei, din care 0,76 milioane lei pentru restaurarea componentelor artistice, fiind cunoscut faptul că, de mai mulţi ani, piciorul fântânii este spart. Firmelor interesate de acest contract li se solicită constituirea unei garanţii de participare în cuantum de 9.976,6 lei, reprezentând 1% din valoarea estimată a contractului. De asemenea, firmele participante trebuie să prezinte cifra de afaceri pe ultimii 3 ani, în domeniul de activitate aferent contractului, iar în ce priveşte experienţa similară, trebuie să prezinte lista de lucrări similare cu obiectul contractului executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări de bună execuţie. Contractul va fi atribuit după procedura "cerere de ofertă", cu unic criteriu de selecţie - "preţul cel mai scăzut". Data limită de depunere a ofertelor expiră marţi, 5 mai, ora 10.00, urmând ca două ore mai târziu, ofertele să fie deschise. Pentru finanţarea acestui contract de lucrări, consilierii municipali brăileni au aprobat încă din vara anului 2013 alocarea de la bugetul local a sumelor necesare.

O fântână identică cu cea de la Brăila mai există în oraşul Sinaia, chiar în parcul central al localităţii, în faţa hotelului "Caraiman”
via adevarul.ro
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Discussion Starter · #3 ·
Centrul vechi al Brăilei, un adevărat muzeu de arhitectură. Faţadele care stârnesc admiraţia vizitatorilor oraşului de la Dunăre

Deşi au lipsit investiţiile, iar majoritatea faţadelor şi-au pierdut strălucirea de altădată, mulţi vizitatori sunt atât de încântaţi de frumuseţea clădirilor vechi din centrul istoric al Brăilei încât spun că au impresia că se află într-un adevărat muzeu de arhitectură.

„Brăila şi Sibiul sunt singurele oraşe din România care şi-au păstrat centrele istorice neatinse de buldozerele lui Ceauşescu. Din acest motiv putem admira astăzi imobilele construite la sfârşit de secol XIX, început de secol XX, în acel stil eclectic, de clasic amalgamat cu elemente din mai multe curente şi epoci”, ne-a explicat Marian Ion, arhitectul-şef al municipiului Brăila. Potrivit acestuia, pe faţadele clădirilor brăilene se pot vedea numeroase stiluri, de la rococo şi baroc, până la neoromânesc şi art nouveau.

În urmă cu peste 100 de ani, când Brăila era unul dintre cele mai dezvoltate oraşe ale ţării, cu puternice comunităţi de greci, evrei, turci şi alte etnii, existau aici numeroşi oameni de afaceri suficient de bogaţi încât să îşi poată permite ridicarea unor case pe cât de trainice pe atât de frumoase. „Atunci erau la modă clădirile construite după cataloage de arhitectură beaux-arts, aduse de la Paris. Beneficiarul îi arăta arhitectului cam ce elemente de arhitectură ar vrea pe faţada casei, iar acesta îşi spunea punctul de vedere al specialistului, alegând combinaţiile cele mai potrivite”, ne-a mai explicat arhitectul şef Marian Ion.



























via | adevarul.ro
 

·
Braile...
Joined
·
6 Posts
A nimerit orbul Braila?

De ce a nimerit orbul Brăila?
^^

• pentru că e cel mai bine sistematizat oraş din ţară, ar fi o explicaţie • sistematizarea a fost începută după eliberarea de sub turci, de generalul rus Pavel Kiseleff, căruia îi datorăm actualul bulevard Alexandru Ioan Cuza • altă explicaţie pentru originea expresiei "A nimerit orbul Brăila" vine de la asemănarea între numele oraşului şi numele lui Louis Braille, cel care a inventat sistemul de scriere pentru nevăzători



Expresia "A nimerit orbul Brăila..." face parte din vocabularul uzual al românilor din toată ţara. Cum de a ajuns orbul respectiv să nimerească tocmai Brăila nu se ştie cu foarte mare exactitate. Explicaţia care a circulat multă vreme în legătură cu originile acestei expresii era de-a dreptul măgulitoare pentru oraşul nostru. Astfel, se spunea că Brăila are o sistematizare urbană atât de bine făcută încât străinilor le este imposibil să se rătăcească pe străzile oraşului. Iar dacă ne uităm pe hărţile vechi observăm că, într-adevăr, felul cum sunt trasate străzile din zona centrală a oraşului este unic în România. De altfel, Brăila este celebră pentru arterele sale în formă de evantai, care pornesc şi se opresc la Dunăre.

După cum ştiţi deja, cotidianul nostru a lansat, recent, o campanie de presă "Asanaţi Centrul Vechi!", menită a susţine iniţiativa "Brăila - Capitală Culturală Europeană 2021". Ne-am propus ca prin ea să evidenţiem principalele probleme cu care se confruntă comunitatea şi care, în opinia noastră, îngreunează finalizarea favorabilă a acestui demers. Totuşi, sunt şi lucruri bine făcute în Brăila, inclusiv în Centrul Vechi, cum ar fi clădiri bine conservate ori bine reabilitate, adevărate puncte de atracţie pentru localnici şi nu numai. Aşa că, ne-am gândit, poate, n-ar fi rău să le popularizăm şi pe acestea. Astăzi vă vom prezenta sistematizarea Centrului vechi, unică în România.

"Acest plan de urbanism a fost gândit şi pus în operă de un militar"
Planul care a stat la baza sistematizării de astăzi a oraşului a fost gândit de generalul rus Pavel Kiseleff care, în 1830, după eliberarea de sub ocupaţia turcească, a decis demolarea din temelii a fostei raiale şi construirea unei urbe noi, după cele mai moderne norme ale epocii.

"A contat mult faptul că acest plan de urbanism a fost gândit şi pus în operă de un militar, ce s-a folosit de instrumente topografice pe care doar o armată foarte bine dotată putea dispune în acea perioadă. Străzile au fost gândite în aşa fel încât să poată fi folosite în scopuri militare", spune arhitectul Marian Pascu, fost coordonator al Direcţiei de Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean Brăila.

Oraşul a fost, practic, reconstruit din temelii începând din 1830, după ce a fost eliberat de armata rusă de sub ocupaţia turcească, ce dura de mai bine de trei secole. „În 1834 a fost definitivat planul de sistematizare făcut din ordinul guvernatorului Pavel Kiseleff, de către baronul austriac Berocyn, arhitect cu grad de căpitan. Planul a fost aprobat de domnitorul Grigore Ghica, în 1835. Conform acestui plan, tot oraşul vechi, din fosta raia turcească, a fost demolat. În noul oraş, centrul pornea din ceea ce se numea Piaţa Centrală, actuala Piaţa Traian, cu trei străzi radiale: Str. Iaşi, actuala Calea Galaţi, ce făcea legătura cu Moldova, Str. Kiseleff, devenită mai târziu Regala, şi Calea Călăraşilor, care şi-a păstrat numele până în prezent.


Limita de atunci a oraşului se oprea la aşa-numitul Bulevard, o arteră largă, semicirculară, actualul bulevard Alexandru Ioan Cuza. Dincolo de acesta era fostul şanţ de apărare, pe care s-a aşezat viitoarea stradă Unirii. Pornind de la acest nucleu, sistematizarea oraşului a continuat până în 1900, trasându-se străzi concentrice, paralele - Plevnei, Rahovei, Ştefan cel Mare, Mihai Bravu - , care încep şi se opresc la Dunăre şi care dau o formă unică acestui oraş. În 1900, limita oraşului era trasată de linia de cale ferată", ne-a explicat consilierul local Ionel Alexandru, în calitatea sa de profesor de istorie.
Explicaţia celebrului lingvist Alexandru Graur
Filologii găsesc, însă, o altă explicaţie pentru originile expresiei "A nimerit orbul Brăila. „Iniţial s-a crezut că expresia aceasta numea uşurinţa cu care un străin se poate descurca în Brăila, un oraş cu străzile principale în semicerc şi trei-patru străzi radiale. Lingvistul Alexandru Graur a explicat însă că avem de-a face cu o extindere a unei expresii cunoscute în lumea medicală «A cunoscut orbul Braille» care, prin dezvoltarea unei etimologii populare, a ajuns la cunoscuta expresie de azi «A nimerit orbul Brăila»", ne-a explicat prof. dr. Viorel Mortu, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila.

Louis Braille, inventatorul sistemului de scriere pentru nevăzători s-a născut în 1809, în Franţa. În urma unui accident petrecut la o vârstă fragedă, în atelierul de pielărie al tatălui său, Louis Braille şi-a pierdut vederea. La doar 16 ani, Braille avea să inventeze alfabetul care îi poartă numele, ale cărui litere sunt compuse din puncte ieşite în relief, ce pot fi simţite cu ajutorul degetelor. Se pare că alfabetul pentru nevăzători a pătruns destul de repede în Ţara Românească, iar orbii care căutau librăriile de unde puteau procura lucrări scrise în acest sistem întrebau „Unde este Braille?".

„Fiindcă nu toţi văzătorii ştiau franţuzeşte, nici toţi nevăzătorii care întrebau, numele firmei s-a românizat în... Brăila, mult mai familiar şi mai uşor de pronunţat. Despicând firul în patru, găsim prima atestare a acestei expresii în cartea «Povestea vorbii», de Anton Pann, apărută în anul 1847. Astfel, în capitolul «Despre învăţătură», autorul scrie: Cine întreabă nu greşeşte. Orbul cu întrebarea a nimerit Brăila", menţionează jurnalistul Adrian Bucurescu, într-un articol publicat pe site-ul TheEpochTimes România.

O altă explicaţie a expresiei „A nimerit orbul Brăila" ţine de faima de mare port dunărean pe care o avea oraşul la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX. Astfel, se spune că oricine, chiar şi orbii, puteau ajunge la Brăila călcând pe dâra de cereale scursă din carele ce mergeau spre portul de la Dunăre.

Mai puţin flatantă pentru brăileni este explicaţia cum că în oraşul nostru se consumă atât de multe seminţe de floarea soarelui, încât şi un orb ştie că a intrat în oraş când începe să simtă „covorul" de coji sub tălpi. Acesta este, însă, doar un banc care circulă pe internet dar care, din păcate, cam are corespondenţă în realitate, în special în zilele călduroase de vară, când mai toate zonele de promenadă ale oraşului sunt invadate de spărgătorii de seminţe.

 

·
Braile...
Joined
·
6 Posts
Castelul cu apa!

Castelul sperietoare!


• Primăria Brăila a încercat fără succes să găsească un constructor pentru reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Mare • nicio firmă nu a depus ofertă la licitaţia din această vară • se pare că lucrările la acest monument istoric sunt prea complexe pentru constructorii din zilele noastre • aceştia nu s-au înghesuit să îşi adjudece contractul, deşi în joc este o sumă destul de generoasă - 4,6 milioane lei (46 miliarde de lei vechi), bani care provin din fonduri europene • Primăria se pregăteşte să reia licitaţia pe SEAP • problema este că finanţarea acestui proiect cu fonduri europene este valabilă doar până în decembrie 2015 • tot ce se face după această dată va trebui finanţat cu bani de la bugetul local
De cele mai multe ori, se consideră că lipsa banilor este de vină pentru întârzierea lucrărilor de reabilitare a unor obiective de interes public - clădiri, străzi etc. Există, însă, situaţii când Primăria deţine banii necesari, însă nu are cu cine să facă treaba. Cam aşa stau lucrurile cu Castelul de Apă din Grădina Mare, o construcţie emblematică pentru municipiul Brăila, despre care se tot spune, de câţiva ani, că va intra în reabilitare. În 2012, responsabili din cadrul Primăriei dădeau ca sigur faptul că, din 2013, reabilitarea Castelului va începe. A trecut 2013 fără să se întâmple nimic concret, decât lansarea unei noi promisiuni că, gata, din 2014 nimeni şi nimic nu va mai sta în calea acestui proiect. Iată că nici de această dată socotelile Primăriei nu s-au potrivit cu realitatea. Deşi există o finanţare europeană, deşi s-au întocmit toate documentele, de la expertiza tehnică până la documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie, ajungându-se până la lansarea procedurii de licitaţie pe Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP), şantierul încă nu a fost deschis.

"Problema este că nu a licitat nimeni pentru obţinerea acestei lucrări. Constructorii se dovedesc reticenţi şi nu ne explicăm de ce. Pe 26 mai, anul curent, a fost lansată procedura pe SEAP, iar pe 7 iulie am avut deschiderea ofertelor. Nu a fost, însă, depusă nicio ofertă, iar în situaţia aceasta a trebuit să reluăm procedura. S-au parcurs paşii necesari şi urmează să se stabilească o nouă dată pentru deschiderea ofertelor", ne-a declarat Iuliana Neagu, directorul Direcţiei Programe Europene din cadrul Primăriei Brăila.


Amintiri de pe vremea barului rotativ
Aşa cum am mai relatat în paginile cotidianului nostru, mulţi brăileni îşi amintesc cu nostalgie de barul rotativ din vârful turnului de apă. "Barul a funcţionat în perioada aceea de la sfârşitul epocii comuniste, când se făcea economie la curent, iar iluminatul public nu prea era pornit. Îmi aduc aminte că, dacă mergeai seara în Grădina Mare te fascinau luminile din vârful castelului de apă. În jur era întuneric şi numai barul era luminat. Parcă vedeai un OZN", ne povestea, în urmă cu doi ani, Costin B., unul dintre brăilenii care au avut ocazia să privească panorama Brăilei de la ultimul nivel al castelului de apă. "Era foarte interesantă platforma aceea care se rotea foarte încet în jurul axului turnului. Când îţi comandai cafeaua aveai fereastra în dreptul hotelului Traian, iar când o terminai de băut priveai spre Dunăre. Noaptea, pe partea de oraş nu prea aveai ce vedea, că erau luminile stinse. În schimb, erau un adevărat spectacol zecile de luminiţe de pe vasele care navigau pe Dunăre. Mergeam destul de des acolo cu prietenii şi pentru privelişte dar şi ca să o vedem pe barmaniţă. Era o femeie foarte frumoasă, Marcelica parcă o chema. Mulţi se duceau acolo numai ca să o vadă pe ea. Ei, amintiri din tinereţe. Aveam 20 de ani, acum am 50. Eu am îmbătrânit, barul nu mai există, de Marcelica nu mai ştiu nimic. Asta-i viaţa!", ne-a spus cu nostalgie Costin.

Platforma rotativă care făcea senzaţie pe vremuri în castelul de apă a fost proiectată şi executată la institutul de cercetări ce funcţiona pe lângă uzina "Progresul". Proiectant a fost inginerul Nicolae Gazea, de numele căruia se leagă mai multe invenţii şi inovaţii. Din păcate, inginerul Gazea s-a stins din viaţă în urmă cu doi ani, la vârsta de 82 de ani. Fiul acestuia, Constantin Gazea, de profesie tot inginer, ne-a explicat că platforma rotativă concepută de tatăl său era un dispozitiv pe cât de ingenios pe atât de simplu. "Avea nevoie de un motor de doar 5 kilowaţi ca să facă o mişcare de 360 de grade în circa 60 de minute. O componentă esenţială a fost ghidajul făcut pe un sistem de role puţin conic, care îi permitea platformei să se autocentreze în permanenţă, astfel că mişcarea de rotaţie era aproape imperceptibilă, iar un pahar de apă putea sta pe masă plin fără să se verse", ne-a informat fiul inginerului Gazea.

Lucrările de reabilitare, aşa cum au fost gândite de experţii angajaţi de Primăria Brăila, nu vor implica şi repunerea în funcţiune a platformei rotative. Se pare că specialiştii au ajuns la concluzia că aceasta ar fi contribuit la afectarea structurii de rezistenţă a turnului.
Cel mai înalt turn de apă din România
Istoria castelului din Grădina Mare a început în 1912, când a fost dat în folosinţă, pentru a asigura alimentarea cu apă a mai mult de jumătate din oraşul Brăila. La vremea aceea, cei 35 de metri ai săi o făceau să fie cea mai înaltă construcţie de acest gen din România.

Nu se mai ştie exact când anume a încetat să mai fie folosit ca turn de apă. Cert este că, în 1982 se afla în admistrarea cooperativei de alimentaţie publică "Consumcoop", care a transformat vechiul bazin de apă din vârful construcţiei în celebrul bar rotativ. În anii 90, turnul a fost luat în posesie de firma privată "Cony-sat" Galaţi, care nu a reuşit să-l exploateze eficient. În 2006, după un proces care a durat mai mulţi ani, castelul de apă a reintrat în posesia Primăriei Brăila.
 

·
Braile...
Joined
·
6 Posts
«Demarăm refacerea centrului vechi, dar este un proces ce va dura între trei şi cinci ani»

Alexandru Dănăilă, viceprimar al municipiului, este unul dintre susţinătorii Brăilei în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. În acest context, Dănăilă propune un plan coerent care, dacă va fi dus la bun sfârşit, reabilitarea centrului vechi - care înseamnă şi clădiri şi faţade şi terase cu design unitar - se poate transforma dintr-un vis frumos într-o realitate. Nu peste noapte! Viceprimarul Dănăilă susţine că în maxim 5 ani această realitate ar putea fi vizibilă. Rămâne de văzut dacă autorităţile locale se vor pune pe treabă şi vorbele chiar se vor transforma în fapte.
- Se tot vorbeşte despre centrul vechi al Brăilei, despre dorinţa autorităţilor de a da, în sfârşit, o faţă unitară acestui loc definitoriu pentru oraş. Ce pot face, de fapt, autorităţile locale?

- Lipsa unor reglementări şi regulamente clare a dus, din păcate, la degradarea unor clădiri de o importanţă arhitecturală şi istorică aparte şi la o reabilitare relativ neunitară a imobilelor din centrul istoric. Acţiunea de salvare, pentru că despre asta vorbim, despre salvarea acestor clădiri, are nevoie de un regulament aprobat în Consiliul Local Municipal, în concordanţă cu legislaţia în vigoare. Primăria Brăila va putea apoi ca, împreună cu proprietarii clădirilor din aceste zone, persoane fizice sau juridice, să intervină asupra faţadelor şi chiar a structurilor clădirilor, acolo unde este cazul. Am demarat procedurile şi suntem în plin proces de inventariere a imobilelor cu probleme şi pentru stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte intervenţiile. Vrem să identificăm soluţia optimă de parteneriat şi nivelul implicării fiecărei părţi în ceea ce înseamnă aducerea cât mai aproape de starea iniţială a clădirilor aflate în locaţiile emblematice ale municipiului Brăila. Aşa cum probabil ştiţi, inclusiv primăria are în proprietate clădiri în centrul vechi, iar aceste proprietăţi le vom folosi în scopurile pe care le vom considera importante pentru oraş. Avem în vedere inclusiv schimbarea destinaţiei actuale a clădirilor municipalităţii şi relocarea persoanelor care le ocupă, astfel încât să poată fi reabilitat întregul amplasament.

- După ce acest regulament va fi aprobat, ce paşi concreţi se vor face?

- Ne aflăm la faza la care vrem să ştim de la ce plecăm, astfel încât măsurile pe care le propunem să fie viabile şi să fie puse rapid în aplicare. Până anul viitor, vom definitiva atât regulamentul despre care vă vorbeam, cât şi un proiect de reabilitare a faţadelor din centrul vechi. Va urma o fază de dezbateri, la care să participe specialişti, dar şi locuitori ai oraşului, şi din care să reiasă o strategie, cele mai bune soluţii pentru centrul vechi. Vom trece apoi la aplicarea măsurilor şi aici ne gândim serios că există fonduri europene care pot fi accesate pentru a reface centrul vechi. Să nu uităm, foarte important, sprijinul pe care statul francez ni-l acordă în acest demers al nostru, de reabilitare a clădirilor vechi. Practic, lucrările de reabilitare pot demara în 2016, dacă se respectă calendarul. Trebuie să se înţeleagă, însă, că vorbim despre un proces de durată, care va dura trei-cinci ani. Nu se poate face peste noapte ceea ce nu s-a făcut în 25 de ani!

- Care este prioritatea momentului?

- Inventarierea fiecărui imobil este prioritatea acestei perioade, astfel încât să ştim de la ce plecăm şi să putem evalua modul în care urmează să intervenim. Sper să beneficiem de sprijinul şi deschiderea proprietarilor de imobile, care să ne pună la dispoziţie toate informaţiile de care avem nevoie. Personal, cred că, într-un timp relativ scurt, vom schimba impresia generală care s-a format în ultimii ani, că în Brăila sunt clădiri foarte frumoase în centrul vechi, dar pe care nimeni nu are interes să le pună în valoare. Procedura de inventariere se va încheia în luna august, cel mai târziu, septembrie 2015. În paralel, specialiştii lucrează la regulamentul despre care vorbeam şi care va fi gata până anul viitor. În baza regulamentului vom întocmi proiectul, prin care să atragem fonduri europene.
"Cei care locuiesc sau deţin imobile în centrul istoric să înţeleagă că acestea nu sunt simple locuinţe"
- Există pârghii pentru a-i determina pe proprietari să respecte regulile pe care municipalitatea le va impune?

- Întâi de toate, trebuie ca toţi cei care locuiesc sau deţin imobile în centrul istoric să înţeleagă că acestea nu sunt simple locuinţe sau spaţii comerciale, ci reprezintă istoria oraşului. Pârghiile de care mă întrebaţi există, iar modul în care noi le vom folosi depinde strict de atitudinea noastră cu privire la această chestiune. Avem în legislaţia naţională două legi, Legea nr. 153/2011 şi Legea nr. 422/2001, ce conferă posibilitatea consiliilor locale să reglementeze modul în care pot să se implice în reabilitarea şi amenajarea zonelor de interes şi a monumentelor istorice. Pe lângă posibilitatea alocării unor sume de bani din bugetul propriu, odată cu adoptarea regulamentului şi definitivarea proiectului despre care vă spuneam, anul viitor vom putea aplica inclusiv pentru atragerea de fonduri europene din exerciţiul bugetar 2014-2020.

- Ce se poate face dacă autoritatea locală impune reguli, dar proprietarul invocă faptul că nu deţine fondurile necesare investiţiei?

- Legislaţia permite, acolo unde se constată astfel de situaţii, posibilitatea de intervenţie a autorităţii, în condiţii speciale. Este nevoie de o analiză pentru fiecare imobil în parte şi abia apoi putem să stabilim modul în care respectivele sume vor fi alocate din bugetul local, precum şi modul în care acestea vor fi recuperate sau nu, în funcţie de fiecare caz în parte. Şi aceste prevederi vor face parte din regulamentul ce va fi supus aprobării Consiliului Local Municipal. Spre exemplu, dacă un proprietar va demonstra că nu deţine venituri sau are venituri insuficiente, primăria va interveni, va reface imobilul, dar va ajusta ulterior impozitul pe clădire, astfel încât să recupereze în timp o parte din banii investiţi. Acestea sunt aspecte concrete pe care le vom stabili în urma dezbaterilor despre care vă vorbeam.

- S-a pus vreodată problema ca Primăria Brăila să cumpere, spre exemplu, şi să renoveze acele imobile lăsate de proprietari în paragină, pe care, ulterior să le utilizeze spre închiriere sau în alte scopuri?

- Conform legii, niciun imobil din centrul istoric nu poate fi înstrăinat fără exercitarea dreptului de preempţiune din partea Primăriei municipiului Brăila. Până astăzi, am discutat doar de cazuri punctuale pe care municipiul le-a avut în vedere în ceea ce priveşte cumpărarea, cum a fost situaţia de la Teatrul de păpuşi. Numai că, odată cu apariţia regulamentului, se vor stabili linii clare de acţiune. Regulamentul va preciza zone de interes, în care există mai multe clădiri de patrimoniu şi, dacă într-o astfel de zonă se va pune problema vânzării unei clădiri, vom decide cu prioritate cumpărarea acesteia, ca soluţie de deblocare a unor probleme ce ar putea încetini implementarea integrată a proiectului de refacere a centrului vechi.
"În ultimii ani, în ce priveşte terasele, ce s-a stabilit astăzi, s-a schimbat a doua zi"
- Dincolo de aspectul oraşului, mai rezolvă ceva refacerea centrului vechi al Brăilei?

- Odată reabilitat, centrul istoric al Brăilei va putea să concureze atât la nivelul aspectului, cât şi al fluxului persoanelor care îl vor tranzita, cu zone consacrate, cum ar fi Sighişoara sau Braşov. Sunt unul dintre cei care chiar cred că acest ansamblu de clădiri din centrul vechi al Brăilei este o bogăţie pe care puţine oraşe din ţară le au şi care dau suflet oraşului. Am prieteni din alte zone ale ţării, care sunt îndrăgostiţi de Brăila, de Dunăre, dar mai ales de centrul vechi. Chiar cred că această zonă poate reprezenta şi un motor al economiei locale, că poate determina dezvoltarea turismului, a comerţului, a serviciilor. Şi mai cred că reabilitarea acestor clădiri poate reprezenta un argument serios în competiţia pentru capitală culturală europeană, statut la care Brăila râvneşte. Brăila poate redeveni vechiul oraş cosmopolit despre care azi mai citim doar prin cartea de istorie.

- Ce se poate face cu terasele din zona centrală a oraşului şi chiar cu cele aflate pe malul Dunării, pentru ca acestea să aibă un aspect mai plăcut, mai unitar?

- M-am întâlnit cu proprietarii spaţiilor de alimentaţie publică din zona străzii Mihai Eminescu şi am ajuns la concluzia că este nevoie de o schimbare, dar pentru ca această schimbare să poată avea loc este nevoie, în primul rând, de creşterea încrederii acestora în Primăria Municipiului Brăila. Spun acest lucru deoarece, în ultimii ani, în ce priveşte terasele, ce s-a stabilit astăzi, s-a schimbat a doua zi. Anul acesta va fi un an de tranziţie şi intenţionăm să organizăm un concurs de proiecte, de idei, din care să reiasă un regulament aplicabil de anul viitor, pentru ca amenajarea acestor terase să fie făcută unitar, pentru o perioadă mai lungă de timp. Dacă e să impunem reguli pe care toată lumea să le respecte, nu putem veni să schimbăm aceste reguli în fiecare an!

-Ce şanse acordaţi Brăilei de a deveni capitală culturală europeană?

- Vă propun să ne gândim doar la atât: Piaţa Poligon este prima piaţă publică din România. La fel de bogată este şi istoria Pieţei Traian sau a străzii Mihai Eminescu. Sunt locuri care există de mai bine de 100 de ani şi care vor exista, probabil, alte câteva sute de ani, dacă avem grijă de ele. Da, eu cred în şansele Brăilei de a deveni Capitală Culturală Europeană, dar pentru a putea ajunge la această titulatură este nevoie de muncă, iar toţi cei care cred în reuşita acestui proiect să se aşeze la aceeaşi masă. Cred că intervenţia noastră în reabilitarea centrului istoric al Brăilei ne va spori şansele de reuşită şi mai cred că trebuie să ne apucăm imediat de treabă!
 

·
Braile...
Joined
·
6 Posts
Reabilitare selectă a fostei cofetării «Select»

:banana:
foto:Radu Arama
• imobilul, vechi de circa 150 de ani, şi-a recăpătat strălucirea de altădată, după ce a trecut printr-o amplă reabilitare • din primăvara anului viitor, acolo ar putea să funcţioneze din nou o cofetărie

Încet-încet, multe clădiri din centrul vechi al Brăilei intră în reabilitare, iar când lucrările sunt executate cu simţ de răspundere, imobilele în cauză îşi recapătă strălucirea de altădată, oferindu-ne o imagine a ceea ce însemna oraşul nostru în vremurile sale de glorie. Un exemplu în acest sens este clădirea din Piaţa Traian, unde a funcţionat, până în urmă cu câţiva ani, fosta cofetărie "Select". După ce a fost renovată de noul proprietar, cu ajutorul unei firme de construcţii brăilene, casa respectivă atrage privirile trecătorilor într-un mod cât se poate de plăcut. Faţada proaspăt restaurată impresionează atât ziua cât şi noaptea, graţie unor spoturi luminoase care îi scot în evidenţă frumuseţea.

Având o istorie de circa 150 de ani, clădirea este o dovadă palpabilă a priceperii ce îi caracteriza pe meşterii constructori angajaţi de bogaţii Brăilei să le ridice casele, în a doua jumătate a secolului XIX. "Am rămas profund impresionat de acurateţea execuţiei din perioada respectivă. Pereţii subsolului parcă sunt traşi cu laser, atât de bine sunt aliniaţi şi finisaţi. În plus, este de remarcat cât de avansaţi erau proprietarii din acele vremuri, care îşi amenajau locuinţele în aşa fel încât să aibă toate facilităţile necesare. Într-o perioadă când apa încă se căra cu sacaua, fiindcă oraşul nu dispunea de o reţea de alimentare, cei care au locuit aici aveau în subsolul casei săpată o fântână de 14 metri adâncime şi cu diametru de 2 metri, de unde scoteau apă cu o instalaţie specială. Aveau băi cu dotări similare celor din zilele noastre, iar asta se întâmpla în 1870 - 1880", ne-a declarat Constantin Rădulescu, patronul firmei de construcţii "Durabet", care a lucrat, în ultimii doi ani, la reabilitarea acestei construcţii.

Până în prezent, a fost finalizată faţada exterioară şi reparaţia acoperişului, iar la interior încă se mai lucrează. Din câte se pare, noul proprietar intenţionează ca, în primăvara anului viitor, când va termina de amenajat şi interiorul, să deschidă acolo un restaurant şi o cofetărie.
Bancă italiană, apoi restaurant rusesc
Nu se ştie foarte exact cine a fost primul proprietar al clădirii. Cert este că acesta făcea parte din lumea bună a Brăilei. Probabil era un armator sau un comerciant bogat. Imobilul a avut destinaţie de locuinţă până în 1925, când i s-a mai adăugat un corp de clădire şi a fost transformat în sediu de bancă. Acolo a funcţionat Banca Italiană, până în 1940, când clădirea a fost cumpărată de avocatul Constantin Oţeleanu. După război, odată cu invazia sovietică, clădirea a fost rechiziţionată de Armata Roşie, care a deschis acolo un restaurant destinat trupelor de ocupaţie sovietice. Din acest motiv, imobilul nu a trecut prin naţionalizarea comunistă, după plecarea ruşilor reintrând în posesia avocatului Oţeleanu. După cum menţionează autorul Ioan Munteanu, în volumul "Emblema Brăilei moderne", Oţeleanu a închiriat imobilulTrustului de Alimentaţie Publică Locală, care a deschis aici restaurantul "Brăila", celebru în anii 60 - 70.

În anii 90, clădirea, care între timp fusese moştenită de sora avocatului Oţeleanu, a fost închiriată de omul de afaceri Mihai Dănuţ, aici funcţionând, până recent, cofetăria "Select". După ce ani de zile a plătit chirie pentru spaţiul folosit, Mihai Dănuţ a cumpărat clădirea în 2006. Declinul afacerii sale a făcut ca imobilul să fie preluat de o bancă, de unde a fost cumpărat de oamenii de afaceri care deţin şi fabrica de pâine "Labrador". Aceştia au investit pentru a-i da înfăţişarea de astăzi, anunţându-şi intenţiile de a-l reda circuitului comercial.
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Discussion Starter · #10 ·
Reabilitarea Castelului de Apă, o nouă licitaţie

• municipalitatea a lansat pentru a patra oară procedura de atribuire a contractului cu o valoare 4,64 milioane lei, fără TVA • ofertele pot fi depuse până cel târziu marţi, 19 mai • contractul este finanţat din fonduri europene


Primăria Brăila a lansat din nou procedura achiziţiei publice de lucrări în cadrul proiectului investiţional de reabilitare a Castelului de Apă. Este, practic, a 4-a încercare după ce precedentele tentative au eşuat. Zilele acestea, municipalitatea a publicat în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) anunţul de participare aferent ce vizează acest proiect investiţional, având o valoare totală estimată la 4,64 milioane lei, fără TVA, adică puţin peste 1 milion de euro. Spre deosebire de precedenta încercare de atribuire, când s-a mers pe varianta negocierii directe, acum se revine la selecţia de oferte având criteriu de atribuire "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic". Aşa cum se menţionează în anunţul din SEAP, 70% din punctaj vine pe componenta preţ, 20% - perioada de execuţie şi 10% - garanţia oferită. În linii mari, în cadrul acestui contract vor fi executate lucrări de arhitectură, consolidare şi reabilitare structură, lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică, modernizarea reţelei de apă şi canalizare, a instalaţiilor electrice, de termoventilaţie şi gaze, instalarea unui sistem de detecţie şi avertizare incendiu, a unui sistem de avertizare la efracţie, precum şi a unui sistem de supraveghere şi înregistrare video. În plus, se va amenaja un observator astronomic la cota superioară a Castelului de Apă.

Termenul limită de primire a ofertelor expiră marţi, 19 mai, ora 10.00, iar două ore mai târziu, la sediul primăriei, se vor deschide plicurile cu oferte.

Aşa cum am spus, valoarea totală a contractului este estimată la 4.646.408,16 lei, fără TVA, din care 4,34 milioane lei - investiţia de bază, diferenţa fiind alocată pentru organizarea de şantier şi cheltuieli neprevăzute. Finanţarea este asigurată prin Programul Operaţional Regional POR 2007-2013 (subdomeniul Poli de dezvoltare urbană) mai precis, 80,35% din bani vor veni din fonduri structurale, 17,65% de la bugetul de stat şi 2% este contribuţia locală.

Firmelor interesate li se cere constituirea unei garanţii de 88.665,74 lei, reprezentând 2% din valoarea estimată a contractului. De asemenea, candidaţilor li se cere să prezinte lista lucrărilor executate în ultimii 5 ani.

Istoria castelului din Grădina Mare a început în 1912, când a fost dat în folosinţă, pentru a asigura alimentarea cu apă a mai mult de jumătate din oraşul Brăila. La vremea aceea, cei 35 de metri ai săi o făceau să fie cea mai înaltă construcţie de acest gen din România. Nu se mai ştie exact când anume a încetat să mai fie folosit ca turn de apă. Cert este că, în 1982 se afla în administrarea cooperativei de alimentaţie publică "Consumcoop", care a transformat vechiul bazin de apă din vârful construcţiei în celebrul bar rotativ. În anii 90, turnul a fost luat în posesie de firma privată "Cony-Sat" Galaţi, care nu a reuşit să-l exploateze eficient. În 2006, după un proces care a durat mai mulţi ani, castelul de apă a reintrat în posesia Primăriei Brăila.

via | obiectivbr.ro
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Discussion Starter · #11 ·
Strada Regală, perla murdară a Brăilei

• ceea ce ar trebui să fie strada de promenadă a municipiului, a ajuns să arate ca o uliţă neîngrijită • până şi salcâmii care ar fi trebuit să o înfrumuseţeze au început să se usuce • reprezentanţii Primăriei promit că se va demara o acţiune de igienizare şi că se vor lua măsuri pentru salvarea copacilor • totodată, poliţiştii locali au început să îi amendeze pe şoferii care parchează ilegal pe Str. Mihai Eminescu, însă obiceiul în sine pare a fi imposibil de combătut

Strada Mihai Eminescu, fosta Regală, continuă să se degradeze, iar din mândria Brăilei care ar trebui să fie, a ajuns "Cenuşăreasa" oraşului. În lipsa unei salubrizări corespunzătoare, printre pietrele pavajului a început să crească iarba, pubelele stradale sunt rupte, trotuarele sunt nemăturate. "Jalnic" este cuvântul care ar putea caracteriza cel mai bine această stradă pe unde ar trebui să fie promenada municipiului. Iar pentru ca dezastrul să fie complet, salcâmii plantaţi în urmă cu circa şapte ani, care erau meniţi să reînvie gloria de "Oraş cu salcâmi" a Brăilei, au început să se usuce. "Nu îmi explic de ce se întâmplă acest lucru. Până acum le-a mers foarte bine, au intrat în vegetaţie foarte frumos în fiecare primăvară, dar anul acesta s-a întâmplat ceva, parcă nu mai au vlagă. Astă iarnă au fost fertilizaţi corespunzător, deci nu văd care ar putea fi problema. Urmează să merg la faţa locului cu specialiştii în fitopatologie din cadrul Direcţiei Agricole, ca să încercăm stabilirea unei cauze şi găsirea unor soluţii pentru salvarea acestor copaci", ne-a declarat Ligia Drăgan, directorul Direcţiei "Seroplant" din cadrul Primăriei Brăila.
Şi conducerea Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală promite că, în câteva zile, va demara o amplă acţiune de curăţenie pe Str. Mihai Eminescu. "Pentru săptămâna viitoare avem planificat să revopsim capacele de protecţie de la rădăcinile salcâmilor, să curăţăm iarba de pe pavajul de piatră cubică, să înlocuim mobilierul stradal defect sau furat, să înlocuim stâlpii care împiedică accesul autoturismelor", ne-a precizat Dan Apostol, directorul SUPAGL.

În ceea ce priveşte parcarea autoturismelor la intersecţiile străzii Mihai Eminescu cu străzile Petru Maior, Mihail Sebastian sau Ana Aslan, Primăria încearcă să descurajeze şoferii printr-o campanie de sancţiuni contravenţionale. La începutul acestei săptămâni, echipaje ale Poliţiei Locale au patrulat pe Str. Mihai Eminescu, având misiunea de a-i amenda pe şoferii care nu respectă semnificaţia semafoarelor "Parcarea Interzisă". După ce, luni, 4 mai, s-au axat mai mult pe împărţirea de avertismente, agenţii locali au dat marţi, 5 mai, mai multe amenzi celor care şi-au lăsat maşinile în intersecţiile menţionate. "Au fost aplicate şase sancţiuni contravenţionale, în valoare de 200 lei fiecare, cu câte 2 puncte de penalizare", ne-a informat Seny Ciurea, şeful Serviciului Rutier din cadrul Poliţie Locale Brăila. Acesta a precizat că patrulările vor continua pe Str. Mihai Eminescu pe tot parcursul săptămânii. Miercuri, însă, poliţiştii locali au lipsit din zonă, iar în urma lor intersecţiile s-au umplut din nou de maşini.

via | obiectivbr.ro
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Discussion Starter · #13 ·
Brăila intră oficial în cursa pentru titlul de capitală culturală europeană



• sâmbătă, 9 Mai, de Ziua Europei, se va lansa oficial proiectul «Brăila Capitală Culturală Europeană 2021» • momentul va fi marcat printr-o serie de manifestări, ce vor avea loc în mai multe locuri din municipiu, cum ar fi Parcul Monument, Grădina Publică, Platoul din faţa Primăriei şi Casa Tineretului • lansarea propriu zisă a proiectului este programată la ora 20.12, la Casa Tineretului

Lansarea proiectului "Brăila Capitală Culturală Europeană 2021" va avea loc sâmbătă, fiind marcată printr-o sumedie de evenimente. În Parcul Monument, de la ora 11.30, va avea loc o demonstraţie pe biciclete, triciclete şi role, la care participă 1.000 de copii din învăţământul preşcolar. Fiecare coordonator va purta un tricou cu însemnele "Brăila Capitală Europeană a Culturii 2021". La finalul Paradei, copiii vor primi steguleţe, baloane inscripţionate şi dulciuri.

De la ora 12.00, în Grădina Publică, va răsuna Muzica de Fanfară cu Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, sub bagheta dirijorului col. Petrea Gogu. De asemenea, tot În Grădina Mare, va avea loc o demonstraţie de flash mob pregătită de CID Brăila în parteneriat cu Muzica Militară a Garnizoanei Brăila. În acelaşi timp, peste 100 de lucrări ale copiilor din municipiu, având ca temă "Ziua Europei" vor fi afişate între copaci, folosind o tehnică cu totul inedită. Un program folcloric va fi pus în scenă de elevii Liceului de Arte "Hariclea Darclee" şi ai Şcolii Populare de Arte "Vespasian Lungu", coorodnatori fiind prof. Ionel Filip şi prof. George Romeo Bunea.

După amiază, la ora 15.00, activitatea se mută în faţa Primăriei. Aici se vor desfăşura "Ateliere tradiţionale din spaţiul european", târgul "Nepoţi pentru bunici", expoziţie de picturi, expoziţie documentară, precum şi spectacole de muzică şi dans cu participarea artiştilor locali şi ai trupei "Antic".

În holul Casei Tineretului va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografii "Dunărea uneşte Europa", unde vor fi expuse fotografii realizate de brăileni şi în cadrul căreia va fi premiată cea mai bună lucrare. La ora 20.05, va fi difuzat un film cu marile personalităţi pe care le-a dat Brăila.

Momentul lansării proiectului "Brăila Capitală Europeană a Culturii 2021" este programat la ora 20.12, eveniment la care vor participa şi fondatorii Asociaţiei. Totul va fi proiectat pe ecranele din afara Casei Tineretului.

Ziua se va termina cu un spectacol de muzică populară, pe platoul din faţa Primăriei, prezentat de prof. Maria Ciocan. Vor evolua Ansambluri din Siliştea, Gropeni, Chiscani, Însurăţei, Ansamblul "Ca pe Baltă" Tufeşti al Şcolii Populare de Arte şi Meserii "Vespasian Lungu", Ansambluri ale romilor, Comunităţii Ruşilor Lipoveni, Comunităţii Elene şi Comunităţii Bulgare.

La final, un impresionant joc de artificii va brăzda cerul.

VIA | OBIECTIVBR.RO
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Discussion Starter · #14 ·
VIDEO: Brăila comunistă, «prinsă» în cutie de norvegieni

• "Brăila Box" este proiectul final al celor doi studenţi ai şcolii private de arhitectură din Norvegia - Bergen School of Architecture - care au vizitat în două rânduri oraşul nostru, în lunile martie şi aprilie • Karl Emil Sodergren (38 ani) şi Sebastian Uthaug (25 ani) şi-au terminat proiectul, l-au prezentat în Bergen şi acum plănuiesc să îl aducă în această vară şi în Brăila • cei doi spun că au luat legătura cu reprezentanţi ai Universităţii de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti, dar şi cu cei ai Muzeului Brăila pentru a realiza o expoziţie a cutiei • prototipul conţine reproduceri în miniatură a 11 clădiri comuniste din oraşul nostru şi are atât rol educativ, cât şi distractiv, fiind gândit sub forma unui joc

Clădirile comuniste ridicate în perioada 1960 - 1989 în Brăila au fascinat doi tineri norvegieni, arhitecţi în devenire. Aceştia au decis să realizeze un proiect foarte interesant şi să îl prezinte la nivel european, pentru a schimba viziunea generală în privinţa arhitecturii comuniste. Este vorba despre Karl Emil Sodergren (38 ani) şi Sebastian Uthaug (25 ani), care au vizitat oraşul Brăila în lunile martie şi aprilie alături de un grup organizat al şcolii private de arhitectură din Norvegia - Bergen School of Architecture. Venirea acestora în Brăila s-a datorat cursului "Brăila Laboratory" (n.r. Laboratorul Brăila), conceput de Cristian Ştefănescu - profesor al BAS, născut şi crescut în oraşul nostru până la vârsta de 9 ani.

Reamintim că, cei doi au vizitat la vremea respectivă şi redacţia "Obiectiv - Vocea Brăilei" pentru a-şi face cunoscut planul de a realiza un proiect axat pe "frumuseţea clădirilor comuniste" şi au continuat să ne ţină la curent în privinţa evoluţiei lucrării lor. La finele lunii trecute, cei doi viitori arhitecţi şi-au finalizat proiectul şi l-au denumit simplu: "Brăila Box" (n.r. Cutia Brăila). Aceştia au selectat 11 construcţii din Brăila realizate în perioada comunistă - Palatul Administrativ, fostul magazin Dunărea, un bloc din Hristo Botev, Hotelul Traian, Sala Polivalentă, Combinatul, turnul de la bazinul olimpic, cinematograful Central, unul dintre blocurile A din cartierul Hipodrom, fabrica Braiconf şi Casa de Modă - şi au încercat să le prezinte într-o altă lumină, sub forma unui joc. Scopul studenţilor este de a le arăta brăilenilor frumuseţea arhitecturală a clădirilor care, potrivit acestora, s-au aflat în pas cu moda europeană la vremea în care au fost ridicate, în ciuda perioadei sumbre de care sunt legate. În timpul vizitelor lor, Sebastian şi Karl au încercat să discute cât mai mult cu oamenii din Brăila şi să adune poveşti din perioada dinainte de Revoluţie, pentru a le adăuga ulterior în "Cutia Brăila". "Am interacţionat cu foarte multe persoane în Brăila în timpul în care am lucrat la colectarea materialului necesar pentru realizarea cutiei. Sunt foarte mulţi oameni care au contribuit la realizarea acestui proiect. Vrem să mulţumim tuturor pentru informaţiile oferite şi pentru ajutor. După ce vom încheia perioada generală a expoziţiilor pentru acest proiect, sperăm să găsim o locaţie potrivită în Brăila pentru Cutie", au declarat Sebastian Urhaug şi Karl Emil Sodergren.
"Cutia Brăila" expusă în Bergen, Norvegia
"Brăila Box" a fost prezentată pentru prima oară în data de 29 mai la Şcoala de Arhitectură din Bergen, în faţa unei echipe internaţionale de profesori şi studenţi, alături de alte câteva proiecte din cursul "Laboratorul Brăila". "Cutia Brăila" are un format de 320x320x150 mm. Pe lângă machetele celor 11 clădiri, aceasta conţine schiţe, fotografii însoţite de poveşti, desene făcute de mână, desene digitale, hărţi, texte, citate ale brăilenilor, poveşti, miniaturi Dacia 1300 şi o tablă uriaşă pe care pot fi amplasate construcţiile în miniatură. Un aspect pe care norvegienii au ţinut să îl evidenţieze în mod special se referă la faptul că, în ciuda numărului mare de informaţii şi elemente pe care le include, cutia este foarte mică şi poate fi transportată, respectiv, foarte uşor prezentată. De asemenea, studenţii s-au arătat extrem de mulţumiţi de faptul că au reuşit să îşi ducă proiectul cu iz educativ la un alt nivel, transformând cutia într-un joc în toată regula, cu regulament, posibilitatea de a avea mai mulţi jucători simultan şi diferite modalităţi de a-l pune în practică. "Brăila Box înseamnă, de fapt, un mod jucăuş în care poţi observa partea oraşului construită în perioada comunistă. Un mod în care poţi să analizezi formatul clădirilor şi să le priveşti dintr-un cu totul alt unghi decât ai făcut-o până acum. Noi credem că aceste clădiri nu sunt expresia vie a unui regim urât de oameni, ci a vieţii care a existat în acea perioadă şi a cărei amprentă mai iese din când în când la lumină", au mai afirmat cei doi.
"Brăila Box" va ajunge şi în oraşul nostru
În această vară, "Cutia Brăila" ar trebui să ajungă în oraşul nostru pentru a fi expusă, cel mai probabil, la una dintre secţiile Muzeului Brăila. Potrivit celor doi norvegieni, încă nu a fost fixată o dată exactă a evenimentului, însă prezentarea va avea loc cu ocazia viitoarei vizite a grupului în municipiu, la finalul lunii iulie - începtului lui august. Odată cu proiectul lor, anunţă studenţii, brăilenii vor putea vedea şi celelalte lucrări legate de oraş din cadrul cursului de master "Laboratorul Brăila". Karl şi Sebastian au ţinut să precizeze că tot în acea perioadă, "Cutia Brăila" va fi expusă şi la Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti. Norvegienii s-au arătat extrem de încrezători în legătură cu posibilitatea dezvoltării şi mai mult a proiectului, centrat pe arhitectura clădirilor comuniste din Brăila. "Va trebui să aşteptăm să vedem dacă va fi posibilă realizarea unei cutii de serie, poate un pic mai concisă, care să poată fi găsită la vânzare în magazine sau transformată într-un fel de joc uşor de găsit. Asta depinde foarte mult şi de modul în care cutia este apreciată de locuitorii oraşului Brăila şi dacă eventualii investitori văd un potenţial în acest proiect", au conchis cei doi.

Studenţii au realizat şi un clip video de prezentare a "Cutiei Brăila" intitulat "Brăila Box Unbox", pe care îl puteţi viziona pe site-ul cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei".
Proiectele "Laboratorul Brăila în Bergen", pe scurt
Reamintim că, pe lângă proiectul "Brăila Box" al lui Karl Emil Sodergren şi Sebastian Uthaug privind cele 11 clădiri comuniste din perioada 1960 - 1989, tot în cadrul cursului "Laboratorul Brăila" (Brăila Laboratory - In search of architectural approaches within a shrinking city) se mai regăsesc alte 8 proiecte interesante centrate pe oraşul nostru. Unul este cel legat de schimbarea design-ului Şcolii 22 al lui Anton Huhn şi Goda Luksaite, asupra evoluţiei căruia vom reveni în curând. De asemenea, "Tipologia cartierului Chercea" (Winnie Sanna Sahara Westerlund şi Patricia Miho Tsunoushi), "Parcul Chercea" (Frede Vik şi Tiina Jihanna Teras), "Insula Mică a Brăilei" (Siri Borten), "Curtea blocului în cartierul Obor" (Jessica Chang şi Martin Hauge), "Vadul Griviţa" (Illyrian Atdhe Belegu), "Părculetul din Împăratul Traian" (Rune Andre Nautvik) şi "Faleza Dunării" (Wei-Hsiang Tseng). Interesant de precizat este faptul că Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti intenţionează să dezvolte aceste iniţiative printr-un program de cooperare cu Bergen School of Architecture finanţat cu Grant SEE.

via | obiectivbr.ro

 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Discussion Starter · #15 ·
Legenda şoptită de secole în Brăila: aurul semilunei, comoara fabuloasă a turcilor ascunsă în sistemul de hrube al oraşului

Cel mai mare sistem defensiv subteran construit vreodată lângă Dunăre se presupune că s-a aflat la Brăila. Este vorba despre legendarele hrube construite de turci, în timpul celor trei secole de ocupaţie otomană a oraşului. Păienjenişul de tunele de sub vechea cetate servea ca depozit de alimente şi mărfuri pe timp de pace şi pentru mişcarea trupelor pe timp de război.

Cetatea construită de turci, după 1540, după ce au luat în stăpânire oraşul, se întindea de pe o zonă generoasă, pe locul actualului centru istoric al Brăilei, de unde este acum parcul Grădina Mare, până la bulevardul Cuza. Timp de trei secole, 1540-1828, Brăila care avea o mare importanţă strategică, fiind situată la întretăierea Dunării vechi cu Dunărea nouă, a reprezentat pentru turci un puternic cap de pod prevăzut cu puternice fortificaţii şi tuneluri subterane, de care s-au izbit toate armatele din războaiele antiotomane ulterioare. Legendele locului spun că turcii puteau străbate hrubele călare, atât de spaţioase erau porţiuni din aceste galerii, traseul pornind de la ultima fortificaţie, respectiv de la Citadelă — zona de nord a Grădinii Mari, până la ultimul zid de apărare către Bulevardul Cuza de astăzi, unde se aflau cele nouă bastioane, amplasamentele tunurilor din Garnizoana Brăila. La începutul secolului al XIX-lea, după războiul ruso-turc încheiat cu Pacea de la Adrianopol, în 1829, cetatea otomană a rasă complet de pe suprafaţa pământului, de către ruşii învingători, care se pare că au decis să distrugă odată pentru totdeauna aceste fortificaţii de unde se putea controla tot traficul de pe Dunăre. Peste 3.000 de salahori s-au chinuit, timp de trei ani, să pună cetatea la pământ şi să niveleze locul în care aceasta s-a aflat. Singurele vestigii ale cetăţii turceşti au rămas construcţiile de sub nivelul de călcare, adică hrubele subterane. Din păcate, de-a lungul secolului XIX şi până spre jumătatea secolului XX, hrubele, peste care s-a ridicat noul oraş, au început să cedeze. Surpările de teren se ţineau lanţ, astfel că, începând cu 1900 şi până la sfârşitul anilor '50, autorităţile brăilene au declanşat operaţiuni succesive de umplere a galeriilor subterane cu un amestec format din pământ galben şi ciment. Au existat, însă, multe porţiuni, în special din cele îmbrăcate cu cărămidă, care au rămas intacte. Unele sunt neidentificate, deoarece nu există nicio hartă foarte exactă cu ramificaţia hrubelor, altele se află sub clădirile existente în centurul istoric al Brăilei, fiind folosite de localnici drept pivniţe, deoarece diferenţa de temperatură dintre vară şi iarnă nu este mai mare de 4 – 5 grade. O astfel de pivniţă există pe Str. Împăratul Traian, care coboară spre Dunăre. Acolo a funcţionat ani de zile un depozit de apă minerală, administratorul acestuia fiind foarte mulţumit că nu trebuie să cheltuiască niciun leu pentru menţinerea temperaturii de păstrare în condiţii ideale. Legende despre comorile Semilunii Legendele ţesute de-a lungul timpului i-au îndemnat pe mulţi să asedieze şi să prade cetatea Brăilei. Şi astăzi, brăilenii din Centrul Vechi vorbesc în şoaptă despre aurul Semilunii, ascuns în acest păienjeniş de hrube. Oamenii povestesc că, pe timpul reparaţiilor la case sau cu ocazia unor săpături, au dat peste câte o hrubă căptuşită cu cărămidă veche, de o duritate foarte mare, în stare perfectă. Alţii îşi amintesc că hrubele au fost descoperite când erau ei copii şi erau fascinaţi de misterele pe care le ascundea pământul în adâncurile sale. „Aveam opt ani când am coborât prima oară în hruba de sub casa noastră. Intrasem pe furiş după tata şi mergeam pe vârfuri. Casa noastră, construită în 1880, avea un subsol de peste doi metri adâncime, din care se putea coborî în alt subsol de încă trei metri. Abia ani de zile după am înţeles că hruba se întindea cu mult dincolo de casă. Prin fisurile zidului se simţea curent rece, semn că hruba se continua într-un tunelul mai lung şi, poate, mai adânc”, îşi aminteşte brăileanca Teodora Miron, citată de „Agerpres”. Din păcate, Muzeul Brăilei nu are, în momentul de faţă, un plan pentru localizarea cu exactitate a acestui sistem de hrube. Nicio hrubă nu a fost cercetată din punct de vedere arheologic, decât după ce s-a prăbuşit. În tot oraşul s-au descoperit părţi prăbuşite, ceea ce i-a făcut pe specialiştii de la Muzeul Brăilei să creadă că hrubele aveau legătură între ele şi că, în aceste locuri, a fost cândva un sistem întreg de catacombe, care pornea din Cetatea Brăilei şi se ramifica spre porţile exterioare ale oraşului. Autorităţile brăilene şi-au propus să identifice sistemul de hrube care se presupune că ar exista sub parcul Grădina Mare, din centrul oraşului. S-au făcut demersuri, în 2009, pentru găsirea acestora, în vederea introducerii într-un circuit turistic. Din păcate, lucrările începute atunci au fost stopate, din cauza slabelor rezultate, şi nu au mai fost reluate nici până la ora actuală.

Citeste mai mult: adev.ro/nvmb8m
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Discussion Starter · #17 ·
. GALERIE FOTO: Intervenție atipică a pompierilor brăileni. Ei dărâmă peretele unei case

Autoritatile locale intarzie sa adopte o lege de penalizare a proprietarilor care nu renoveaza casele vechi. Daca aveam asa ceva duduia asta vindea ca sa nu mai plateasca amenzi si acum casa era renovata :bash:\\

Din cauza ploilor din ultimele zile, peretele unei case de pe str. Piața Eremia Grigorescu (aproape de intersecția g-ral.Grigorescu cu Roșiori) a cedat și a căzut peste un garaj producând avarii ușoare unui autoturism.


UPDATE 13.30:

Casa al cărei perete s-a prăbușit se află pe str. Piața G-ral Eremia Grigorescu nr.12. Este o clădire mai veche de 100 de ani și aparține unei doamne care locuiește în București și vine foarte rar la Brăila. Peretele căzut se află înspre propietatea vecină, de la nr. 14, al cărui propietar este Alexandru Iftimie. Incidentul de acum nu este primul. O altă bucată de perete s-a mai prăbușit și în 2011. De atunci, proprietarul de la nr.14 tot sesizează autoritățile, dar este plimbat de la o instituție la alta, fără niciun rezultat. Aproape 4 ani de "pasări" de la Primărie la Inspectoratul în Construcții și invers, în care casa, practic lăsată de izbeliște, s-a deteriorat continuu. În 2012 chiar apăruse un cumpărător însă, după cum ne-a povestit d-l Iftimie, proprietara nu a vrut să lase deloc la preț, iar doritorul a renunțat.

Ieri seară, fiul familei Iftimie a venit din oraș și a parcat mașina în garaj. La câteva secunde după ce a închis ușa garajului a auzit o bubitură puternică. Când a intrat, tabloul era unul de coșmar: peretele căzut spărsese tavanul garajului, care tot se afla acum peste mașină. A sunat imediat la Poliție și la ISU. Un ehipaj ISU a venit încă de aseară și a început să dărâme din perete, dar din cauza ploii abundente și a întunericului a abandonat la un moment dat. Acum, pompierii s-au reîntors la fața locului pentru a continua dărâmarea până la limita de siguranță.

Interventie atipica a pompierilor

Îngrijorați, vecinii au cerut ajutorul pompierilor. În aceste momente mai mulți anhajați ISU, ajutați de o autospecială, dărâmă peretele de cărămidă până la limita de siguranță. Casa nu este locuită de mai multă vreme.



via | obiectivbr.ro
 

·
Registered
Joined
·
2,126 Posts
Capitala "culturala" care a ajuns in ruine de parca-i Bosnia de dupa razboi (care acum arata mai bine decit Braila apropo). Asta din contra comunica despre cit de inculta e administratia locala si cit de pasiva e societatea.
 

·
Banned
Joined
·
547 Posts
Intr-adevar, tristete maxima ceea ce se intampla cu Braila. Un oras care in trecut era al doilea oras ca marime si importanta din zona de sud a tarii (peste Craiova, Constanta sau Ploiesti), vedem ca a ajuns o ruina. Astazi nu se mai vorbeste despre Braila ca despre un oras mare, relevant al tarii (pana si Pitesti sta mai bine din punctul asta de vedere).

Cred ca una din principalele cauze ale decaderii este si lipsa unei universitati in oras. Adica ok, exista o universitate peste drum, in Galati, dar oricum... Ar trebui sa se infiinteze macar o academie, ceva. Sau chiar o universitate, dar care sa functioneze complementar cu cea din Galati, sa puna accentul pe acele domenii academice care nu sunt acoperite, sau sunt slab acoperite, de universitatea din Galati. In sensul asta, poate fi studiat exemplul unor orase de la capatul celalalt al Canalului Rin-Main-Dunare, Rotterdam si Haga, care functioneaza foarte bine in paralel (sau in comun), desi sunt la fel de apropiate unul de altul ca si Galati si Braila.

Altfel, orasul are o mostenire arhitecturala excelenta. Piata Traian, de exemplu, nu cred ca e cu nimic mai prejos decat Piata Unirii din Oradea. Diferenta e ca in Oradea acest potential este exploatat in mod corespunzator, pe cand in Braila...mai avem de asteptat.
 
1 - 20 of 67 Posts
This is an older thread, you may not receive a response, and could be reviving an old thread. Please consider creating a new thread.
Top