SkyscraperCity banner

1 - 20 of 791 Posts

·
Registered
Joined
·
125 Posts
Discussion Starter #1 (Edited)
Zona Metropolitana Cluj

Zona metropolitana a municipiului Cluj-Napoca este un proiect initiat pentru crearea unei zone constituite prin asociere, pe baza de parteneriat voluntar, între Cluj-Napoca si localitatiile urbane si rurale aflate în zona imediata, la distante de pâna la 30 km (Apahida, Baciu, Floresti si Feleacu), între care s-au dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri.

Resedinta de judet se va constitui ca si centru de administrare a viitoarei zone metropolitane, care va cuprinde si comunele Apahida, Feleacu, Ciurila, Floresti , Gilau, Baciu si Chinteni.

La acestea urmeaza sa se adauge, într-o a doua etapa si alte 14 comune din zona de influenta a municipiului (periurbana): Aghiresu, Gârbau, Sânpaul, Borsa, Bontida, Jucu, Cojocna, Aiton, Caianu, Tureni, Baisoara, Savadisla, Râsca si Capusu Mare. În acest fel, zona metropolitana va ajunge la o suprafata de 185.000 de hectare si va însuma peste 400.000-500.000 de locuitori.

Într-o ulterioara a treia etapa de dezvoltare a zonei metropolitane se va depasi deja structurile administrative ale judetului, pentru ca Dejul este legat economic si social de Beclean (Bistrita Nasaud), Câmpia Turzii de Unirea (Alba), iar Huedinul de comunele învecinate din Bihor.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_metropolitană_Cluj


Ardealul are o noua zona metropolitana

Primarul Sorin Apostu a devenit, la sfârsitul saptamânii, presedintele Consiliului de Administratie al Zonei Metropolitane Cluj. Pe lânga municipiul Cluj-Napoca, din metropola vor face parte 17 localitati limitrofe, zona având o populatie de circa 400.000 de persoane.

Zona metropolitana, controlata de municipiu. Adunarea Generala a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Cluj (ADI-ZMC) va fi compusa din 53 de membri. Municipiul Cluj-Napoca va avea 30 de reprezentanti, Consiliul Judetean va desemna patru, iar comunele care fac parte din Zona Metropolitana, câte un membru.

Celelalte comune, precum si Consiliul Judetean Cluj, vor definitiva listele cu reprezentanti pâna la mijlocul lunii martie. Conform statutului ADI-ZMC, primarul municipiului Cluj-Napoca este presedintele Consiliului de Administratie.

Conform primarului municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, primul proiect al Zonei Metropolitane este finalizarea Planului Integrat de Dezvoltare, fara de care asociatia nu va putea accesa fonduri comunitare.

Orasul de sub Feleac, care este unul dintre polii nationali de crestere, poate obtine 82,4 milioane de euro din fonduri europene. Totusi, banii se pot accesa numai dupa realizarea Planului Integrat de Dezvoltare. „Ne va lua cam o luna sa îl facem”, a precizat Apostu.

Conform oficialilor Primariei Cluj-Napoca, proiectele prioritare ale zonei sunt reabilitarea ambulatoriului spitalului municipal, modernizarea liniei de tramvai, finalizarea inelului de ocolire sud si realizarea unei rezervatii naturale în Faget.

„De asemenea, fiecare localitate va propune propriile proiecte, urmând ca acestea sa fie analizate si supuse spre aprobare în cadrul conducerii zonei metropolitane”, a precizat purtatorul de cuvânt Raimonda Boian. Daca la Cluj, primii membri din conducerea noii structuri au fost numiti abia saptamâna aceasta, dupa ani de tergiversari, la Oradea, Zona Metropolitana functioneaza de aproape patru ani.

http://www.adevarul.ro/articole/ardealul-are-o-noua-zona-metropolitana.html


Cum va functiona Metropola?

Ca orice metropola, municipiul Cluj-Napoca va deveni orasul-mama, inima centrala, ce va aduna ca nucleu comunitatile adiacente, cu un grad ridicat de integrare sociala si economica. Proiectul nu va schimba, in nici un fel, statutul juridic al administratiilor care conduc aceste comunitati.

In schimb, Metropola va facilita amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional. Probleme, precum cele de infrastructura sau economice, vor fi inventariate de Executivul Metropolei, urmand sa fie solutionate, fie prin atragerea de fonduri europene, fie prin valorificarea de terenuri sau prin realizarea unor parcuri industriale.

In ce priveste coordonarea Metropolei, reprezentantii judetului au in vedere infiintarea unui for absolut independent.

De pilda, managementul Metropolei ar putea fi asigurat de un Consiliu Director. In afara acestui for, ar putea exista Adunarea Generala, ai carei reprezentanti sa fie numiti de Consiliile Locale ce vor fi integrate in Metropola.

De asemenea, pe langa Consiliul Director ar putea functiona si un aparat de specialisti, de pilda un director economic, un jurist, un arhitect si nu numai, care sa initieze proiecte de dezvoltare a teritoriului.

In planul de dezvoltare a judetului, care include Zona Metropolitana, a fost inclus un portofoliu intreg de proiecte. Fie ca este vorba despre aeroport, drumuri sau parcuri industriale, pentru toate acestea CJ a finalizat sau are in curs de finalizare studii de fezabilitate si de proiectare.

Or, aceste studii compun documentatiile pentru proiectele prin care se va incerca accesarea de fonduri europene si guvernamentale. Trebuie precizat ca proiectul pentru dezvoltarea Aeroportului International, realizat de societatea internationala DHV BV din Olanda, a fost, zilele trecute, aprobat in comisia de urbanism a CJ.

Conform proiectului, acest obiectiv ar urma sa se extinda cu 100 de hectare. Procesul implica si devierea Somesului. Arhitectul Radu Spanu a precizat ca pentru acest aspect CJ a prevazut o finantare guvernamentala. Si pentru echiparea edilitara a parcului industrial Tetarom III au fost finalizate studiile de fezabilitate.

Proiectul va avea o valoare totala de 67 de milioane de euro si implica realizarea a doua drumuri judetene de acces, unul de 8,3 km, care va face legatura intre Tetarom I si Tetarom III, si unul de 6,2 km, care va face legatura cu centrul localitatii Floresti.

De asemenea, proiectul mai cuprinde si un drum national de 7,2 km ce va fi legat de Autostrada Transilvania. Mai bine de jumatate din acest proiect ar urma sa fie finantat din fonduri guvernamentale si din fonduri structurale.

Conform unui studiu efectuat de societatea Urbanproiect, metropolizarea este cel mai important proces de transformare si de crestere urbana de la sfarsitul mileniului doi. Amploarea si modernitatea acestui tip de organizare are legatura cu procesul globalizarii in genere.

Concret, un astfel de proiect se sprijina pe un schimb economico-urban, stabilit de dinamica dintre orasul-centru si zona de metropolizare. Metropola trebuie sa indeplineasca criteriile de marime, legaturile de transport, de potential intelectual, de rol de oras-poarta si de rol central de scara nationala si internationala.

http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1710832-metropola-cluj-inghite-jumatate-din-judet.htm
 

·
Registered
Joined
·
860 Posts
Spital Regional de Urgenţă Floresti

Investiţia iniţială: 220 milioane euro

Guvernul României a aprobat, pentru SCRU, transferul a 6 ha din patrimoniul Ministerului Apărării în administrarea Consiliului Judeţean (CJ). “Amplasamentul este mult mai potrivit, are front la strada principală. Din punctul de vedere al căilor de acces, nu se compară cu terenul de la Câmpeneşti, unde nu exista nici un drum”, a precizat preşedintele CJ, Alin Tişe.

Investiţia iniţială era estimată la 220 de milioane de euro, dar aceasta implica atât utilităţile, inexistente în Câmpeneşti, cât şi locuinţe pentru medici şi personal.
http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=24923
 

·
Registered
Joined
·
125 Posts
Discussion Starter #5 (Edited)
Conform datelor publicate de Consiliul Judetean Cluj din Zona Metropolitana fac parte, alaturi de Cluj-Napoca, urmatoarele 17 comune:

Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Caianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floresti, Garbau, Gilau, Jucu de Sus, Petrestii de Jos, Tureni, Vultureni

cu o suprafata de totala de 153.754 ha si o populatie totala de 379.705

Noi harti:
  • relief si retea de localitati
  • administrativ-teritorial si populatie
  • transport
  • infrastructura (apa, gaz, termoficare si electica)
  • economic si resurse umane
  • arii protejate










 

·
[ro] [/ro]
Joined
·
2,270 Posts

Metropola, împinsă de la spate​

Primăriile clujene au la dispoziţie doar cinci zile pentru a-şi promova proiectele de dezvoltare ce vor fi susţinute în Zona Metropolitană de asociaţia nou-înfiinţată.

Ultimul pas pentru încheierea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) ce vizează Zona Metropolitană Cluj aparţine autorităţilor locale implicate. Cele 17 primării au posibilitatea, timp de cinci zile, să facă lobby pentru proiectele lor de dezvoltare pe care le doresc incluse în PIDU pentru accesarea de fonduri europene. Consiliul Judeţean a anunţat că va susţine administraţiile locale prin cofinanţarea acestor proiecte.

Accesarea de fonduri europene pentru comunele asociate în Zona Metropolitană nu ar mai trebui să fie o problemă. Primăria Cluj-Napoca a finalizat documentaţia în baza căreia aceste proiecte vor fi prioritizate şi finanţate. Primarul Sorin Apostu spune că ar fi avut aport la documentaţie reprezentanţii tuturor celor 17 comune asociate. Totuşi, primarii chestionaţi nu au aflat încă de existenţa PIDU.

Nici măcar reprezentanţii Consiliului Judeţean nu au fost înştiinţaţi că documentaţia poate fi deja consultată. Iar peste numai o săptămână ar urma să aibă loc dezbaterea proiectelor ce urmează să fie integrate în PIDU, în vederea accesării banilor europeni. Cine pierde acest “tren” pierde şi posibilitatea de finanţare pentru următorii 21 de ani, având în vedere că documentaţia stabileşte strategia Metropolei pentru perioada 2009-2030. “Chiar dacă primarii nu au apucat să consulte PIDU, asta nu înseamnă că nu trebuia să fie informaţi de reprezentanţii pe care i-au desemnat să participe la şedinţele Asociaţiei Metropolitane. Şi, oricum, PIDU poate fi consultat şi pe site-ul oficial al Primăriei Cluj-Napoca”, răspunde primarul Sorin Apostu.

Nu numai primarii localităţilor asociate la Metropolă n-au fost informaţi de existenţa PIDU. Nici preşedintelui Consiliului Judeţean, Alin Tişe, nu i s-a comunicat această informaţie. “Nu, nouă nu ni s-a predat documentaţia. însă suntem pregătiţi să intervenim la dezbatere. Dacă vom fi eligibili pentru anumite proiecte, vom face chiar propuneri de finanţare. în caz că nu suntem eligibili, vom fi pregătiţi să susţinem cofinanţarea proiectelor pentru primăriile care nu au bugete foarte mari. Avem fonduri alocate în buget special în sensul acesta. Nu va fi o problemă. Până săptămâna viitoare vom studia PIDU, chiar şi de pe site-ul Primăriei, astfel încât la dezbaterea organizată pe această temă să putem discuta la obiect”, a declarat Tişe.

Primarii, chiar dacă nu au văzut PIDU, spun că sunt pregătiţi şi ştiu pentru ce vor bani europeni. Edilul din Ciurila, Teodor Popa, afirmă că este interesat de două sectoare. “Suntem într-o zonă de pădure, de aceea pentru comuna mea vreau să atac sectorul agroturism în primul rând. Apoi ar mai fi partea de infrastructură, pentru că nu avem nici drumuri bune, nici reţele de apă-canal. Rămâne de văzut ce putem propune şi pentru ce putem obţine bani”, a spus Popa. Primarul din Gilău, Ioan Sfârlea, afirmă că are mai multe proiecte în derulare, unele pe fonduri europene, dar şi pe fonduri guvernamentale.

“Prin intermediul Asociaţiei Metropolitane aş vrea să găsim o soluţie pentru introducerea unui mijloc rapid de transport în comun care să lege zona noastră de municipiu. Sunt sigur că şi ceilalţi primari vor susţine un astfel de proiect. Ar fi excelent ca oamenii să poată circula rapid în municipiu, din Gilău, Floreşti, chiar până în Apahida-Jucu. în rest, am mai multe proiecte în pregătire”, a spus Sfârlea. Primarul din Jucu, Dorel Pojar, are, de asemenea, ţinte clare. “Noi derulăm şi alte proiecte prin finanţări europene. Ceea ce mă interesează să obţin prin intermediul Zonei Metropolitane ar fi finanţarea unei case de cultură, pentru că asta nu avem deloc, şi a unei săli de sport”, afirmă Pojar.

Primarul Sorin Apostu a atras atenţia că propunerile de proiecte vor putea fi depuse numai în concordanţă cu PIDU. “Pentru fiecare proiect vom putea solicita finanţare, depunând şi extrasul din PIDU la care se pretează acesta. Primarii trebuie să studieze documentaţia şi să facă propuneri numai în funcţie de strategia pe care o abordează PIDU”, a spus Apostu. Acesta a precizat că debaterea pentru prioritizarea proiectelor ce urmează să fie promovate spre finanţare va dura cinci zile. Pilonii Zonei Metropolitane, prevăzuţi în PIDU, sunt strategia de mediu, strategia socială şi strategia economică. Vor fi atacate domenii de activitate care pot să contribuie decisiv la atingerea priorităţilor strategice, care vor juca un rol de locomotivă, antrenând dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane.
 

·
[ro] [/ro]
Joined
·
2,270 Posts
Infrastructura, principala problemă a Metropolei Cluj​

Dezvoltarea urbanistică a metropolei trebuie începută cu modernizarea căilor de transport, simultan cu valorificarea în mediul rural a vetrei satului şi a specificităţii locale.

Viceprimarul municipiului, Laszlo Attila, şi arhitectul oraşului, Ligia Subţirică, au prezidat, ieri, cea de a treia dezbatere privind Planul Integrat de Dezvoltare al metropolei Cluj. Ca şi în cazul celorlalte două dezbateri deja bifate, nu s-au purtat polemici. Doar doi reprezentanţi ai administraţiei locale au avut observaţii concrete, primarul din Floreşti, Ioachim Vancea, şi consilierul juridic de la Primăria Chinteni, Florin Chiţu.

Discuţiile de ieri au fost deschise de viceprimarul Laszlo Attila şi continuate cu o prezentare a “Profilului spaţial şi funcţional al Zonei Metropolitane Cluj” susţinută de arhitectul municipiului Ligia Subţirică. Descongestionarea de trafic a zonei centrale va fi unul din punctele principale pe care va trebui să le rezolve echipa care lucrează la reactualizarea Planului Urbanistic General, susţine Subţirică. “Din cauza acestui trafic sunt deranjaţi nu doar şoferii, nu doar pietonii, ci şi clădirile istorice, realizate pe anumiţi parametri. Traficul le deranjează şi le deteriorează”, a spus aceasta. Subţirică a mai amintit că Primăria intenţionează să reabiliteze, pe etape, Canalul Morii. Scopul ar fi ca, prin crearea de pietonale şi terase, traseul acestuia să fie redat oraşului şi să devină un element integrat în cadrul urban.

De altfel, o parte importantă a prezentării s-a concentrat în jurul “sateliţilor - dormitor” conturaţi ai Clujului, ce au nevoie de dotări, problemă valabilă în cazul cartiereleor nou-create, în zonele cu terenuri incluse în intravilan, dar şi în localităţile învecinate municipiului. “Nu dorim să avem locuri fără şcoli, grădiniţe, spaţii comune de loisir. Acesta e un aspect al problemei. Cel de-al doilea e legat de ceea ce s-a constatat deja în oraşele europene, unde lumea a dorit să migreze din centrul aglomerat la periferii. La ora 17.00, centrul istoric a murit. Soluţia este de a reatrage populaţia spre zonele centrale, inclusiv prin taxe şi impozite care să stimuleze prezenţa în centru”, a spus arhitectul-şef.

Noile extinderi trebuie să dispună de spaţii comerciale, medicale, de învăţământ şi de petrecere a timpului liber, care lipsesc deocamdată atât în noile cartiere, cât şi în comunele care au “primit” în ultimii ani dezvoltări rezidenţiale. Administraţiile din comune au intenţia de dezvolta programe de creare de centre comunitare, spun edilii locali.

Primarul din Floreşti, Ioachim Vancea, a intervenit la finalul prezentării, atrăgând atenţia că ar fi necesar un studiu prin care să se găsească soluţii pentru a plasa favorabil investiţiile dorite în comune, inclusiv pentru ca dezvoltatorii să aibă posibilitatea să ridice clădiri înalte. “în PUG se prevede că strada Avram Iancu, unde sunt case, să rămână la acelaşi regim de înălţime. Or, asta nu este foarte favorabil într-o localitate care ar putea deveni oraş”, a spus primarul Ioachim Vancea. Crearea de spaţii verzi ar putea fi rezolvată prin cumpărarea de terenuri în zone neocupate de solicitări de construire.

Reprezentantul din Chinteni a susţinut şi el necesitatea creării de zone de agrement şi centre comunitare în localitate. “Oricum ne-am învârti, tot la infrastructură ajungem. N-am auzit aici despre luarea unor măsuri pentru reţinerea specialiştilor la Cluj. Noi nu dorim ca Chinteni să ajungă un loc de nani pentru clujeni. Aceştia să doarmă la Chinteni, iar să facă naveta în municipiu, la lucru. Avem propunerea de dezvoltare a sectorului de energii alternative, suntem interesaţi să dezvoltăm, ne dezvoltăm ca un centru comunitar, avem monumente care pot fi valorificate”, a intervenit consilierul juridic de la Primăria Chinteni, Florin Chiţu.

Acesta a atras atenţia că nu poate merge la “badea Ion” din Chinteni să-i explice că la Cluj s-a discutat de aria spaţială a metropolei. “Eu trebuie să-i spun exact cum îl va ajuta pe el Metropola şi ce se va face în viitor, ca să aibă el şi urmaşii lui o viaţă mai bună. Cum am mai spus şi la discuţiile trecute, trebuie să vină 6 august şi să discutăm concret pe proiecte prioritare. Apoi, eu pot să mă duc la Chinteni şi să organizez o dezbatere în care să îi explic exact. După aceea, mergem cu proiectul în Consiliul Local şi ne apucăm de treabă”, a subliniat consilierul.

Aceste puncte de vedere ale oficialilor din Floreşti şi Chinteni au fost singurele exprimate la dezbaterea de ieri. Vicele Laszlo a recomandat celorlalte primării, dacă au păreri, să se exprime în scris şi să le transmită grupului de lucru. Laszlo a mai ţinut să dea o replică reprezentantului primăriei Chinteni.

“Principala problemă a dumneavoastră şi a primăriilor din mediul rural este că nu aveţi bugete mari. La Cluj-Napoca, 9% din buget îl reprezintă taxele şi impozitele, 18% sunt realizaţi din concesiuni, iar 67 % vin din TVA şi dările la stat din salarii. Procentul pe mediul rural este mai mic pentru că nu aveţi firme care să aibă sediul în comune. Rolul Metropolei nu este să găsim soluţii să mai atenuăm din diferenţe. Nu să facem un spital cu 300 de paturi la Chinteni, pe care să nu aveţi ulterior capacitatea să-l întreţineţi. Nu suntem aici să reinventăm roata. Dacă la Cluj-Napoca preţurile la terenuri vor fi la fel de mari, normal că populaţia se va orienta către comunele învecinate, unde vor cumpăra teren şi se vor stabili, cu o ciclicitate la zece ani. Copiii acestora, mai apoi, vor migra către municipiu să înveţe sau să lucreze”, a afirmat Laszlo.

Viceprimarul a amintit participanţilor la discuţii de ce se află, vineri 31 iulie, în Sala de Sticlă a primăriei. “Suntem aici ca să avem o viziune comună şi să atragem fonduri europene. Există bani europeni pentru 2009-2013, 2014-2020 şi 2020-2027. După aceea nu vor mai veni bani. De aceea formulările sunt generice, pentru că e o gândire pe termen lung. împreună trebuie apoi să decidem unde punem inovaţia, unde punem industria şi alte chestiuni”, a atras atenţia vicele clujean.

La finalul întâlnirii de la Primărie, grupul de lucru al Metropolei a preluat de la participanţi şi datele stabilite de comune pentru dezbaterile locale pe care aceştia sunt obligaţi să le organizeze şi în teritoriu.

Primarul din Sânpaul este optimist

Deşi comuna Sânpaul nu a prins primul val metropolitan şi nu face parte din Asociaţia Zona Metropolitană, alături de Cluj-Napoca, celelalte 17 comune situate în vecinătate şi forul judeţean, edilul Ovidiu Colceriu este optimist.

“Ne-a promis primarul de Cluj că vom fi primiţi şi noi în asociaţie, dar după ce se va termina toată această chestiune cu PIDU, iar acesta va fi aprobat. Municipiul este interesat ca planul să fie aprobat cât mai repede, iar apoi să poată depune proiectul de modernizare a liniei de tramvai”, a declarat ieri primarul Ovidiu Colceriu, care a participat la dezbaterea de la Primărie.
 

·
Registered
Joined
·
860 Posts
Miza metropolei Cluj: peste un 1 miliard de euro

Metropola de Cluj a înglobat, conform promisiunilor, şi comuna Sânpaul.

Administraţia locală din Săvădisla nu a fost reprimită, din cauza absenţei de la Adunarea Generală a Asociaţiei Zona Metropolitană de ieri a primarului comunei. Şeful Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coşier, a afirmat că miza Metropolei nu sunt câteva milioane de euro, ci peste un miliard de euro, pentru că aceasta oferă fiecărei administraţii locale posibilitatea să se dezvolte la pachet cu municipiul, iar rezultatul va fi urbanizarea întregului areal şi atragerea de investiţii private.

Primarul Sorin Apostu a trecut ieri în revistă, la Adunarea Generală a Asociaţiei Zona Metropolitană, primul succes al Metropolei Cluj: elaborarea şi adoptarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) care conturează principalele direcţii de dezvoltare ale polului de creştere Cluj şi arealului său de influenţă în următorii ani.

“Principalul scop trasat de acesta este dezvoltarea transportului în zona metropolitană. Cine a aderat la asociaţie are numai de câştigat, deoarece principiul după care ne ghidăm este unul care se aplică în toată Europa, dar şi în America şi anume <>”, a spus edilul clujean.

Mai mult, Şeful Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coşier, invitat la şedinţa de ieri, a subliniat că PIDU transmite pentru prima dată o viziune de dezvoltare la Cluj, necesară pentru predictibilitatea proiectelor locale şi care răspunde principalei cerinţe a Comisiei Europene şi anume, concentrarea resurselor pe arii prioritare.

“Principala problemă identificată de acesta este mobilitatea persoanelor, mărfurilor, valorilor. Metropola Cluj va avea o şansă pe care România nu o va avea. Ne aşteaptă o perioadă dificilă din punct de vedere al fluxului de investiţii străine. Prin PIDU reuşim, însă, să transmitem un mesaj clar că ştim ce vrem. Miza planului nu este o sumă de câteva milioane de euro, ci de peste un miliard de euro pentru că putem să multiplicăm efectul investiţiilor publice (proiectele dezvoltate de Metropola Cluj – n.red.) prin atragerea de fonduri private. Pentru prima oară comunităţile îşi văd interesele şi viitorul comune cu cele ale municipiului. Tendinţa este de a urbaniza Metropola, iar de la Bucureşti vom avea tratament preferenţial pentru toate proiectele propuse de administraţiile din metropolă, indiferent de programul european pe care se vor depune”, a declarat Coşier.

Edilul Sorin Apostu a mai anunţat că de săptămâna următoare vor începe discuţiile în cadrul unui grup de lucru legate de strategia de extinderea a transportului în comun în aria metropolitană. De asemenea, oficialul clujean a invitat administraţiile din comune să trimită hotărârile de aprobare a PIDU, astfel încât acesta să poată fi depus, până în 20 octombrie, la Ministerul Dezvotării. Primarul municipiului a supus atenţiei primarilor prezenţi la şedinţa de ieri şi solicitarea venită de la comuna Sânpaul de a fi primită în Asociaţie.

Primarul Ovidiu Colceriu a explicat încă o dată că ei n-au prins primul val metropolitan din cauza unei neînţelegeri. “Am convenit toţi primarii să susţinem să avem o reprezentare mai mare la nivelul metropolei şi să nu mergem la notar să ne înregistrăm, până când nu obţinem ce vrem. Noi am rămas, însă, consecvenţi noi şi comuna Săvădisla şi ne-am trezit pe dinafară. Acum dorim să fim reprimiţi. Suntem convinşi că, pe termen mediu avem doar de câştigat ”, a explicat Colceriu.

Administraţia locală din Sânpaul a fost reprimită în metropolă. în ceea ce priveşte comuna Săvădisla, viceprimarul Laszlo Attila, a propus amânarea cererii de reprimire pentru următoarea şedinţă, având în vedere că primarul Tamas Gebe nu a participat personal la şedinţă. Tot ieri s-a mai anunţat că, din octombrie, Metropola are şi un coordonator, angajat al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, menit să menţină legătura între polul de creştere Cluj şi Ministerul Dezvoltării şi cel al Finanţelor.

Este vorba despre Ana Maria Gorog care a ocupat postul prin concurs, susţinut în luna octombrie. “Coordonatorul reprezintă polul de creştere în relaţia cu Ministerele Lucrărilor Publice şi Finanţelor, sprijină implementarea proiectelor, dar face şi rapoarte cu privire la stadiul de implementare a PIDU”, a explicat Gorog.
http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=31882
 

·
[ro] [/ro]
Joined
·
2,270 Posts


Comunele metropolitane, la mana polului Cluj-Napoca

citynews.ro said:
Comunele care fac parte din Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Zona Metropolitana Cluj (ZMC) au adoptat Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU), strategia care va sta la baza implemenetarii proiectelor in acest areal. Singura exceptie o constituie comuna Apahida care va aproba astazi prin Hotarare de Consiliu Local (HCL) PIDU, potrivit declaratiilor primarului Ionel Farcas.

La ultima sedinta a Adunarii Generale a Asociatilor (AGA) ADI, primarul Sorin Apostu, presedintele asociatiei, a solicitat HCL din partea comunelor Apahida, Baciu, Ciurila, Feleacu, Cojocna, Floresti si Garbau, restante la momentul respectiv la aprobarea PIDU. Singura care nu a mai indeplinit aceasta solicitare este localitatea Feleacu, ca urmare a indeplinirii formalitatilor pentru parasirea ADI ZMC.

“Noi anexam la documentul PIDU si HCL-urile celor care si l-au asumat ca document de principiu privind dezvoltarea si impactul pe care proiectele realizate din banii de pol de crestere le vor avea in dezvoltarea comunitatilor din aria sa de influenta. Sansele noastre la finantarea proiectelor cresc direct proportional cu impactul pe care acele proiecte, odata implementate, le vor avea asupra unei arii cat mai vaste de populatie”, a declarat pentru citynews.ro, purtatorul de cuvant al Primariei Cluj-Napoca, Oana Buzatu.


PIDU impreuna cu anexele respective vor fi inaintate catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in cel mai scurt timp, in vederea completarii procesului de obtinere a fondurilor care ii revin municipiului Cluj-Napoca, pol de crestere. Cuantumul acestora este de 82 de milioane de euro, iar pentru depunerea documentatiei nu exista un termen limita potrivit reprezentantilor municipalitatii.

Urmatorul pas il reprezinta depunerea si prezentarea proiectelor Clujului la Bruxelles, in fata reprezentantilor Comisiei Europene. Printre viitoarele planuri pentru care se solicita finantare este reabilitarea liniei de tramvai (cel mai scump, aproximativ 40 de milioane de euro), parte integranta a proiectului de modernizarea si extindere a transportului in comun, cel mai important din PIDU. In plus, se doreste reabilitarea Parcului Central, a cladirii Cazino si crearea unui sistem unitar de ticketing (valoare de aproximativ doua milioane de euro), aplicat in mai multe localitati din ZMC.
 

·
[ro] [/ro]
Joined
·
2,270 Posts
"Tramvai din Manastur pana in Jucu"​

Viceprimarul Clujului, Laszlo Attila, a vorbit pentru Gazeta de Cluj despre proiectele de dezvoltare a zonei metropolitane. Una dintre priorităţi o reprezintă dezvoltarea transportului în respectiva zonă. El a anunţat că anul acesta este posibil să fie dată în funcţiune noua groapă de gunoi ecologică a oraşului.


Reporter: UDMR a primit Ministerul Mediului. Ce politici diferite vizează Uniunea?

Laszlo Atilla:

Mi-aţi pus o întrebare dificilă, pentru că liniile de acţiune în domeniul mediului sunt trasate până în 2013, adică bugetul Uniunii Europene şi asta se referă la problemele generale de mediu: deşeuri, cursuri de apă, programul de împăduriri, unde în anii precedenţi au fost depuse o serie de proiecte care au fost declarate câştigătoare şi trebuie să se asigure finanţatea. Foarte probabil că posibilitatea de mişcare cu prea multe noutăţi este destul de limitată, dar sunt câteva proiecte mai interesante cum este cel de la Roşia Montană.

Reporter: Ne puteţi prezenta o soluţie pentru groapa de gunoi a Clujului? Mai exact: locaţia indentificată, investiţie preconizată şi tehnologia folosită.

Laszlo Atilla: În primul rând m-aş bucura să se demareze investiţia şi să se depună, pentru că PUZ-ul a fost deja aprobat inclusiv de Consiliul Local şi să demarăm lucrările. Acolo sunt două lucruri distincte: una deschiderea gropii ecologice şi cealaltă închiderea gropii actuale, una este o bombă ecologică, cealaltă trebuie să fie dezvoltată. În legătură cu groapa ecologică sper să fie mai operativi, atât colegii de la Consiliul Judeţean, deoarece ei se ocupă de proiect şi foarte probabil şi Agenţia de Mediu, respectiv ministerul Mediului va trebui să se mişte un pic mai repede. În una din discuţiile avute cu ei mi-au relatat că încă nu au avizul de mediu. Noi, la rândul nostru, ne-am făcut treaba în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei juridice ale terenurilor din preajmă. Locaţia respectivei gropi este în apropierea celei actuale, triunghiul dintre Cluj, Comuna Feleac şi Comuna Apahida, dar pe raza administrativă a Clujului. Termenul de finalizare este data de 15 iulie 2010.

Reporter: Ce se va întâmpla cu Pata Rât?

Laszlo Atilla: Va intra înt-un proces de închidere cu etape destul de bine stabilite care urmează să fie pus în aplicare odată cu deschiderea celuilalt. Ştiu doar că Pata Rât se extinde cam cu 2,5 - 3 hectare în fiecare an din cauza lipsei de spaţiu. Şi mai există şi planul de management al deşeurilor la nivel judeţean, Planul Integrat de Management al Deşeurilor, cu staţiile de sortare, cu introducerea colectării selective; fiecare autoritate a început să-şi facă treaba în cest domeniu. Atunci când vom fi capabili şi avem unde să depozităm, probabil că şi în municipiu vom ajunge la o selecţie colectivă a deşeurilor.

Reporter: Care este poziţia Uniunii faţă de proiectul Roşia Montană?

Laszlo Atilla: Deocamdată poziţia oficială este negativă. Spun acest lucru din mai multe motive: există o lege care interzice folosirea cianurii, un al doilea motiv ar fi faptul că nu există un aviz de mediu pentru această investiţie şi între timp s-au făcut din nou demersurile pentru obţinerea acestui aviz de mediu, s-au modificat tehnologiile folosite şi cred că trebuie să-i lăsăm pe oamenii de specialitate să ia decizia potrivită privind această problemă. Ca şi persoană fizică vă pot spune câteva argumente proprii care probabil că diferă: numele Roşia Montană provine de la faptul că în acel loc a existat un pârâu cu apă roşie, deci foarte probabil este faptul că poluarea nu provine de ieri sau de alaltăieri sau de când se extrage aurul sau argintul din zona respectivă, ci ea datează de secole sau chiar de mii de ani. Cred că cel mai potrivit ar fi să-i lăsăm pe oamenii care se ocupă de acest domeniu să clarifice acest aspect. În anul 2010 nu mai putem accepta investiţii care să creeze probleme, mai ales în domeniul mediului; părerea mea, dacă vor reuşi să-şi rezolve aceste probleme, prin tehnologia adoptată, prin înfăptuirea unor investiţii de mediu care să evite eventualele poluări accidentale, atunci nu văd de ce ar trebui să ne opunem unor investiţii majore într-o zonă deficitară cu locuri de muncă. Intervine de asemenea aspectul sentimental şi cultural, dar nu acest lucru trebuie rezolvat de către cei care vor să investească în această mină. Pe de altă parte cred că se duce un discurs unilateral pe marginea aurului şi argintului exploatat din această zonă. Părerea mea este că acolo mai există şi altceva şi n-a fost sensibilizată populaţia, pentru că fiecare dintre noi foloseşte calculatorul dar foarte puţini ştiu că în componenţa calculatorului intră şi o cantitate destul de apreciabilă de aur, în componentele electronice. Nu numai bijuterii se fac din aur, ci mai multe lucruri, şi din moment ce există o cerere de ce să nu profităm. Ar trebui să evităm acele situaţii în care doar extragem şi exportăm materii prime, ar fi de preferabilă o regândire a acestui proiect pentru a se adăuga noi şi noi paşi tehnologici, să nu ajungă să fie expotată materia primă sub formă brută, ci să se ajungă la dezvoltarea unei industrii de componente electronice sau altele care aduc venituri în plus statului şi oferă locuri de muncă şi pentru alte categorii sociale nu numai în domeniul mineritului. Vă repet faptul că aceasta este o opinie personală.

Reporter: Care sunt proiectele de dezvoltare a oraşului / zona metropolitană?

Laszlo Atilla: Este o oportunitate foarte mare pentru orasul nostru, mai ales privind sursele de finanţare pentru acele facilităţi urbane care ne stau la dispoziţie în această clipă, respectiv până în 2020. Acesta este motivul pentru care vrem să profităm de aceste oportunităţi, dar ca şi sarcină primară era să ne asociem cu aceste localităţi şi trebuie să recunosc că nu a fost chiar aşa usor să ne înţelegem cu autorităţile localităţilor din jurul Clujului, autorităţi care nu au fost familiarizate cu acest termen. Până la urmă au reuşit să înţeleagă că nu este vorba de o subjugare a unuia sau a altuia, ci pur şi simplu este o colaborare, sunt anumite sevicii care trebuie să deservească o zonă mai mare. Probabil chiar managementul deşeurilor este o temă unde suntem interesaţi toţi reprezentanţii autorităţilor din această zonă metropolitană. Cred că nu ne-am bucura ca fiecare dintre noi să avem groapa noastră exclusivă de gunoi. Un alt aspect îl reprezintă transportul urban şi periurban. Nu demult existau autobuzele RATUC care circulau până în Floreşti, în momentul de faţă acestea nu mai există pentru că s-a schimbat legislaţia. Acum am creat condiţiile din nou ca, prin această zonă metropolitană care are personalitate juridică, va avea şi administraţie proprie, să rezolve acele servicii care deservesc o zonă mai mare. Putem accesa fonduri pentru dezvoltarea transportului periurban, am şi depus proiecte în acest sens, un exemplu ar fi reabilitarea sau modernizarea liniei de tramvai. Prin acest sistem vrem, de exemplu să venim în ajutorul cetăţeanului care locuieşte în cartierul Mănăştur şi are locul de muncă în Jucu. Perioada de înfiinţare a zonei metropolitane a fost întotdeauna grevată de campaniile electorale şi ne-a fost greu până am lămurit că vorbim de oportunităţi de finanţare şi că nu contează fiecare din ce partid face parte. E adevărat că ne asociem în vederea realizării unui scop, dar întotdeauna există un lider de proiect. Acela este cel care depune proiectul în asociere cu celălalt, dar nu ambii îşi primesc partea, pentru că există un management de proiect care atinge două obiective pe cele două raze administrative distincte. Din fericire am trecut de perioada neînţelegerilor, chiar ultimele întâlniri au demonstrat faptul că există o colaborare şi o înţelegere mult mai eficientă.
Clujul îşi are limitele sale, devenim din ce în ce mai aglomeraţi şi zona metropolitană ne asigură terenurile necesare pentru anumite investiţii, Jucu fiind unul dintre cele mai elocvente cazuri.
Putem spune că deţinem cea mai modernă şi competitivă strategie a zonelor metropolitane, sau cel puţin din câte am văzut eu la nivel naţional. Ştim care sunt priorităţile şi domeniile prioritare pentru oraş şi zona metropolitană. În această strategie au fost clarificate priorităţile: avem nevoie de locuri de muncă în domenii care au capacitatea de absorţie a tinerilor care studiază la noi. Dorim ca toată lumea să se simtă cât mai bine, să aibă acele facilităţi care sunt necesare (şcoli, grădiniţe, universităţi, spitale, edificii de cultură, condiţii de recreere, infrastructură).

Reporter: Având în vedere o creştere demografică a Clujului, cum vedeţi o eventuală introducere a metroului şi pe ce axă?


Laszlo Atilla: În ceea ce priveşte partea demografică a Clujului avem o mare problemă – până în 2009 şi-au dat Bacalaureatul copiii născuţi înainte de 1990. Era un număr de aproximativ 8200 de copii, urmând o perioadă de descreştere şi anul trecut s-a ajuns la un număr de 2600.
Va trebui să reglementăm politica de dezvoltare a învăţământului preuniversitar într-o primă etapă. Dacă în 2004 două treimi din numărul de tineri au vrut să plece din ţară, în 2008 tot aproximativ două treimi vor să rămână în Cluj sau în jurul Clujului. Un impediment ar fi rezolvarea situaţiei locative. Depunem eforturi de construcţie a apartamentelor pentru tineri şi încercăm să creem condiţii ca cei care au bani să ofere locuri de muncă acestor tineri. Considerăm tineretul ca fiind cheia dezvoltării. Trebuie să profităm de mediul universitar, de oportunitatea oferită de un număr foarte mare de tineri care vin să studieze în Cluj-Napoca şi sperăm să avem acest trend ascendent o lungă perioadă de vreme. Foarte important este faptul că nu ne-a scăzut populaţia

Reporter: În ce mod se va continua reabilitarea centrului vechi a Clujului? Ce artere vor deveni pietonale?

Laszlo Atilla: Într-o primă etapă vom avea spaţii de diferite dimensiuni legate de străzi pietonale. O a treia zonă pietonală a Clujului, după cele de pe Bulevardul Eroilor şi Piaţa Muzeului va fi cea formată din străzile Potaissa, I.M Klein, Fortăreţei şi strada din spatele magazinului Central şi astfel vom avea acel ansamblu de stiluri arhitecturale pietonale.
Sper să rezolvăm reabilitarea faţadelor anumitor clădiri şi să obţinem acel proiect de finanţare de reabilitare a zonelor istorice, aşa cum s-a realizat în oraşul Sibiu.

Reporter: Cum vedeţi un proiect de regionalizare a României?

Laszlo Atilla: Părerea mea este că situaţia actuală a României este depăşită. Aş vedea regiuni care cuprind două sau trei judeţe actuale, care să aibă un consiliu regional cu o serie de instituţii care deservesc acest lucru, iar această regiune să fie deservită de un aparat administrativ. Cele mai compatibile ar putea fi Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş. Trebuie punctat faptul că există o serie de funcţiuni care deservesc o anumită regiune.
 

·
Registered
Joined
·
1,459 Posts
Sper să rezolvăm reabilitarea faţadelor anumitor clădiri şi să obţinem acel proiect de finanţare de reabilitare a zonelor istorice, aşa cum s-a realizat în oraşul Sibiu.
I'm very glad to see that they're trying to follow the example of Sibiu for financing the rehabilitation of the historic center. That's some good news for me today!:cheers:
 

·
AUTOBANN.ED
Joined
·
39,898 Posts
Laszlo Tokes: Modelul metropolitan al Clujului este "o urna de incinerare a comunitatii maghiare"

Europarlamentarul Laszlo Tokes se opune crearii zonei metropolitane a Clujului, oras despre care spune ca ar trebui sa aiba un statut special precum Bruxelles.

"Modelul metropolitan nu este prietenos, este doar o urna de incinerare a comunitatii maghiare", a declarat, miercuri seara, Laszlo Tokes, in discursul de deschidere a manifestarii "Zilele Culturale Maghiare din Cluj", relateaza Agerpres.

El a criticat politica derulata de-a lungul anilor in Romania prin care sustine ca s-a realizat "schimbarea procentajelor grupurilor etnice" si considera ca acelasi efect de modificare a procentajelor respective s-ar petrece prin realizarea unei zone metropolitane prin care mai multe localitati invecinate s-ar alatura municipiului Cluj-Napoca.

Laszlo Tokes a mai spus ca prin obtinerea unui statut similar Bruxelles-ului, unde traiesc mai multe etnii, maghiarii din Cluj-Napoca ar putea sa-si pastreze mai bine identitatea culturala.

Laszlo Tokes participa, la Cluj-Napoca, la prima editie a manifestarii intitulata "Zilele Culturale Maghiare din Cluj". Manifestarea este organizata de CNMT si de UDMR, in perioada 18-22 august.
Sursa
^^ E un alt fel de a spune ca vor federalizarea lingvistica si administrativa a Clujului.
 

·
AUTOBANN.ED
Joined
·
39,898 Posts
^^ Din pacate se baga el in seama cam des in ultimul timp cu ideii din ce in ce mai "crete". Astuia i-ar conveni de minune sa intarate iarasi maghiarii cu romanii, doar doar si-arr realiza planurile lui. Cica-i popa! :eek:hno:
 

·
Registered
Joined
·
1,459 Posts
Acord pentru Parcul Tehnologic Metropolitan

Municipalitatea, impreuna cu universitatile clujene, reprezentantii comunei Baciu, Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, Institutul National de Cercetari pentru Instrumentatie Analitica Cluj si Institutul Regional pentru Cercetare, Educatie si Transfer Tehnologic, vor semna un acord pentru dezvoltarea unui Parc Stiintific si Tehnologic Metropolitan.

Consilierii locali au aprobat tipul de acordul cadru pentru aceasta investitie. Reprezentantii institutiilor mentionate au stabilit intr-o intalnire din data de 17 martie sa convearga pentru asigurarea in viitorul apropiat a unei infrastructuri porpice dezvoltarii transferului tehnologic si deservirii mediului economic prin eforturile si rezultatele de cercetare desfasurate.

Astfel, au decis sa dezvolte proiectul pentru un Institut Stiintific si Tehnologic, din bani europeni, prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice. Parcul are doua axe de finantare compatibile prin care se pot obtine 5, respectiv 15 milioane de euro.
Proiectul european ar urma sa fie depus pentru obtinerea de finantare in august – septembrie si ar urma sa fie situat pe teritoriul comunei Baciu.
http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/acord-pentru-parcul-tehnologic-metropolitan-113099/
 

·
Registered
Joined
·
556 Posts
România scade sub 20 de milioane

Cluj-Napoca este pe locul secund în ţară, însă cu doar 314.000 de locuitori. Judeţul “a pierdut” peste 20.000 de persoane. Lângă Cluj-Napoca a mai apărut un municipiu.

Comuna Floreşti este a patra dintre cele mai importante localităţi din Cluj şi depăşeşte la numărul de locuitori oraşul Huedin şi municipiile Gherla şi Câmpia Turzii. Direcţia Regională de Statistică a prezentat ieri primele date operative la nivelul judeţului Cluj, după încheierea recensământului. Potrivit informării, în Floreşti au fost recenzate 22.189 de persoane şi 13.882 de locuinţe. Primarul Ioachim Vancea a declarat că nu îşi doreşte statutul de municipiu, dar a menţionat că are proiecte pentru asigurarea unei locuiri decente persoanelor din comună, nominalizând modernizări de drumuri şi variante alernative de traseu care să lege Floreşti de Cluj-Napoca.

onform datelor preliminare furnizate de DRS, în judeţ au fost recenzate 302.262 de locuinţe şi 674.903 persoane din populaţia Clujului. Faţă de datele obţinute la ultimul recensământ, din 2002, peste 702.700 de locuitori, se înregistrează o scădere a numărului de persoane care trăiesc la Cluj. În municipiul Cluj-Napoca au fost recenzate 128.815 locuinţe şi 314.513 persoane, în vreme ce în Turda recenzorii au înregistrat 20.491 de locuinţe şi 46.160 de persoane. În Câmpia Turzii au fost înregistrate 9.576 de locuinţe şi 22.157 de persoane, iar la Gherla situaţia arată 8.492 de locuinţe şi 20.440 de persoane. În Dej au fost recenzate 13.806 locuinţe şi 30.434 de persoane, iar în oraşul Huedin recenzorii au numărat 3.720 de locuinţe şi 10.146 de persoane. Localitatea rurală cu cel mai mare număr de persoane recenzate este Floreşti, cu 13.882 de locuinţe şi 22.189 de persoane, urmată de Apahida cu 5.127 de locuinţe şi 10.398 de persoane, respectiv comuna Baciu, cu 4.295 de locuinţe şi 10.237 de persoane recenzate.
Sursa: Ziua de Cluj
 

·
Registered
Joined
·
6,874 Posts
Considrand cresterea comunei Floresti as sugera ca parte din scaderea oraselor este cauzata de suburbanizare.
 
1 - 20 of 791 Posts
Top