Nicolaem, nu cred că mixul se stabilește așa, ci raportat la nivel de țară, pe baza unui indicator simplu: câți oameni muncesc subcalificat (diaspora included)?
Câți dintre cei care au diplomă s-au recalificat?
Apoi observat câți dintre ăștia puteau fi planificați/îndrumați de la început către ceva, direct optimizat? Adică să zicem că dacă sunt mulți care muncesc în Horeca, dar au licență în te miri ce, ar fi putut fi îndrumați mai ușor prin intermediul unor cursuri profesionale care i-ar fi ajutat mult mai bine decât facultatea de Protecția Mediului sau Geografie să zicem? Procentul celor care sunt totuși ajutați de facultate s-ar putea să fie infim.
De exemplu, studenții ăia mediocri care muncesc în IT-ul din Cluj și care altfel erau muncitori necalificați la care faci referire nu trebuie să ajungă neapărat muncitori necalificați. Foarte bine că pe ei i-a înghițit piața muncii, chiar și în condițiile date. Ar fi culmea să pretind că ei ar trebui să rămână pe dinafară. Probabil că pentru ei ar trebui suplimentate atunci facultățile de IT, dacă pentru IT este cerere.
Eu, pornind de la o idee cu privire la faptul că, prin mai multă cantitate este diluată calitatea, am ajuns să analizez sistemul de învățământ românesc care naște proști cu diplomă și singurul beneficiu real este unul macro, cum că punctăm mai bine la niște indicatori. Dar că în marea majoritate (tu dai niște exemple fericite, eu zic că îs mai multe nefericite), oamenii ăștia ajung totuși niște muncitori necalificați, cu diplomă cu tot.
Și mi se pare că există inclusiv o presiune socială pe "diplomă". Adică dacă un om e excelent șofer și câștigă decent din asta, de ce ar trebui să se simtă inferior pentru că nu are o licență? Or tocmai cu presiunea asta socială (să nu ajungă cumva "muncitor necalificat" dacă nu are diploma aia) îi determină pe unii să se irosească sau cel puțin să cheltuiască în facultăți care nu îi ajută, iar în final tot o meserie fără legătură să exercite.
Câți dintre cei care au diplomă s-au recalificat?
Apoi observat câți dintre ăștia puteau fi planificați/îndrumați de la început către ceva, direct optimizat? Adică să zicem că dacă sunt mulți care muncesc în Horeca, dar au licență în te miri ce, ar fi putut fi îndrumați mai ușor prin intermediul unor cursuri profesionale care i-ar fi ajutat mult mai bine decât facultatea de Protecția Mediului sau Geografie să zicem? Procentul celor care sunt totuși ajutați de facultate s-ar putea să fie infim.
De exemplu, studenții ăia mediocri care muncesc în IT-ul din Cluj și care altfel erau muncitori necalificați la care faci referire nu trebuie să ajungă neapărat muncitori necalificați. Foarte bine că pe ei i-a înghițit piața muncii, chiar și în condițiile date. Ar fi culmea să pretind că ei ar trebui să rămână pe dinafară. Probabil că pentru ei ar trebui suplimentate atunci facultățile de IT, dacă pentru IT este cerere.
Eu, pornind de la o idee cu privire la faptul că, prin mai multă cantitate este diluată calitatea, am ajuns să analizez sistemul de învățământ românesc care naște proști cu diplomă și singurul beneficiu real este unul macro, cum că punctăm mai bine la niște indicatori. Dar că în marea majoritate (tu dai niște exemple fericite, eu zic că îs mai multe nefericite), oamenii ăștia ajung totuși niște muncitori necalificați, cu diplomă cu tot.
Și mi se pare că există inclusiv o presiune socială pe "diplomă". Adică dacă un om e excelent șofer și câștigă decent din asta, de ce ar trebui să se simtă inferior pentru că nu are o licență? Or tocmai cu presiunea asta socială (să nu ajungă cumva "muncitor necalificat" dacă nu are diploma aia) îi determină pe unii să se irosească sau cel puțin să cheltuiască în facultăți care nu îi ajută, iar în final tot o meserie fără legătură să exercite.
).
