Harta de mai jos arata variante ocolitoare pt a evita ambuteiaje pe A2 si DN1Apropos de ambuteiaje si de drumurile de la noi. Am facut in ultimele zile drumul de la Bucuresti la Sibiu (8 h), de la Sibiu la Brasov (4h) si de la Brasov la Bucuresti (3h). Am senzatia ca in curand va fi foarte greu sa trecem muntii cu masina (valea Oltului cel putin este infernala cu un trafic nebun de camioane).
Ce am observat cu satisfactie este ca drumul dintre Sibiu si Brasov este upgradat la 2 benzi pe sens pe intrega lungime (se lucreaza din km in km pe aceasta distanta de aprox. 150 km), si se creeaza si rigole de scurgere a apelor pe marginea acestui drum, iar podurile sunt ramforsate. In plus, in satele si comunele prin care trece acest drum se fac trotuare foarte moderne si rigole de scurgere a apelor. Am senzatia ca intrega infrastructura rurala pe traiectoria acestui drum este refacuta.
In plus, am facut drumul Constanta-Galati pe varianta veche prin Orsova-Slobozia si am observat ca drumul este in reconstructie si pe anumite portiuni au fost montate bariere de demarcare a marginii drumului (nu stiu exact cum se numesc - Radi le numea shiny crash bariers:lolcare arata foarte bine.
Pacat ca nu avem incat o autostrada care sa traverseze muntii si ca va mai trece ceva timp pana se va finaliza una.
Expropriere cu scandal pe centura Capitalei
Sa preiei un teren pentru o constructie de interes public ramane o aventura in Romania. A fost mare scandal la Mogosoaia, intre proprietarul unei parcele si autoritati.
Desi statul i-a oferit un milion de euro, omul a reusit timp de doi ani sa tina buldozerele la distanta. Pana astazi, cand n-a mai avut de ales in conditiile in care jandarmii au fost si ei acolo.
Taraboiul s-a pornit de la prima ora. Luati prin suprindere de zecile de muncitori si sefi din Transporturi, cei care urmau sa fie expropriati s-au opus cum au stiut.
Proprietarul terenului a refuzat sa incaseze banii oferit de stat. I s-a parut putin sa ia de la stat doar 100 de euro pe metru si nu 1000 asa ca a mers de 17 ori in instanta pana a ajuns la Curtea Constitutionala.
Drumarii si-au facut curaj ca sa forteze exproprierea presati de timp. Termenul limita pentru finalizarea lucrarilor la centura este 1 decembrie.
Care este pana la urma miza exproprierii? Drumarii au nevoie de acea bucata de teren pentru un giratoriu si un pasaj. Asa se leaga autostrazile A1 SI A2 si dispar cozile kilometrice.
sursaPână la Tribunal este dispus să meargă Radu Berceanu cu proiectantul şi executantul lucrărilor de reabilitare de pe drumul naţional 79 - Arad-Oradea, despre care susţine că a executat prost 20 de kilomteri de drum. Ministrul Transporturilor crede că firma trebuie să refacă acest tronson pe cheltuiala sa, în caz contrar fiind dispus să rezilieze contractul. Până la judecată cu firma care s-ar putea să nu dorească să execute astfel lucrarea, fără o nouă finanţare de la stat, drumul e, încă, lung, deşi gropile în carosabil sunt cu sutele, accidentele cu zecile, iar plângerile aşijderea.
Ministrul a declarat, însă, la Arad, că firma care a făcut greşit lucrările de modernizare a DN79, pe o distanţă de 20 de kilometri, dă vina pe studiul de fezabilitate întocmit la comanda ministerului, studiu în baza căruia s-a făcut proiectul.
"Noi am avut un studiu de fezabilitate pe care firma Astaldi l-a acceptat şi a făcut proiectarea cu o soluţie tehnică care s-a dovedit că nu a pus-o în operă cum trebuia. Au pus un strat de grosimea care trebuia, dar nu de amestecul care trebuia. Trebuia să pună piatră spartă cu argilă, dar 80 la sută este argilă şi doar 20 la sută este piatră, trebuia să fie cu totul şi cu totul altceva", a precizat Berceanu.
Acesta a mai sus că, în cazul lucrărilor de modernizare de pe DN 79, contractul vizează şi proiectarea şi construcţia, "deci cel care câştigă trebuie să şi proiecteze şi să şi construiască".
"Acum se încearcă pasarea vinovăţiei. Ei susţin că proiectul ar fi fost greşit pentru că studiul de fezabilitate ar fi fost greşit. Oricine este de vină în afară de ei", a explicat situaţia Berceanu. "Toţi constructorii trebuie să se înveţe că ceea ce a fost mai demult, când greşea constructorul şi plătea beneficiarul, s-a terminat. Dacă vor să schimbe soluţia, suntem de acord, dar în banii lor, cei alocaţi acestei lucrări. Sigur că este neconvenabil pentru ei, care au făcut vreo 20 de kilometri prost", a fost concluzia oficialului din Bucureşti.
Reabilitarea DN 79 a început în luna august 2009 şi trebuia finalizată în doi ani. Din cei 115 kilometri de drum doar 20 au fost asfaltaţi... şi aceia prost. Costul lucrării se ridică la aproximativ 70 de milioane de euro, dar între timp firma constructoare a fost nevoită să plătească patru milioane de lei pe post de amendă de la drumari pentru gropile din asfalt.
"Au greşit, trebuie să plătească. Dacă se încăpăţânează, putem ajunge în justiţie", Radu Berceanu.
de aiciCa de final, Berceanu a revenit la scandalul mitei drumarilor cerută celor de la AC/DC, punând sub semnul întrebării şi corectitutinea celor care au asigurat transportul trupei: "În orice ţară, când intri şi ai un concert şi pleci apoi după câteva zile nu îţi iei rovinietă pe o zi, după care stai acolo, fără să mai urneşti maşinile, şi când pleci îţi mai iei o rovinieta pe o zi. Asta mi se pare în neregulă".
Ca de final, Berceanu a revenit la scandalul mitei drumarilor cerută celor de la AC/DC, punând sub semnul întrebării şi corectitutinea celor care au asigurat transportul trupei: "În orice ţară, când intri şi ai un concert şi pleci apoi după câteva zile nu îţi iei rovinietă pe o zi, după care stai acolo, fără să mai urneşti maşinile, şi când pleci îţi mai iei o rovinieta pe o zi. Asta mi se pare în neregulă".
fumigeneaza Berceanu:
- nu ne lamureste daca ce reclama ca s-a incasat de la AC/DC a urmat cursul normal si a ajuns in cuferele statului, cu alte cuvinte aia 4, au fost demisi pe caz de mita sau pentru abuz (nu aveau dreptul sa ii intrebe retroactiv de vigneta). Daca e 1.. decizia de desfacere a contractului de munca nu ajunge, tre sesizat DNA...
- a fost o ancheta interna, daca da...care sunt concluziile raportului, daca nu...de ce naiba a mai trimis doi inspectori cu avionul la Arad?
- nu ne lamureste daca AC/DC au incalcat legea (au poze cu ei umbland pe DN-uri in afara perioadei)?, daca da...de ce nu le-a trimis amenda la vreme?
in schimb ne comunica rezolutiile sale, daca ar fi sef de convoi de tiruri. Probabil ca tre sa isi urmeze cariera dupa care tanjeste.
DJ 606, investiţia care contribuie la dezvoltarea comunelor doljene
DJ 606, care leagă Breasta de limita cu judeţul Mehedinţi, va fi gata până la sfârşitul lunii septembrie, chiar dacă pe parcursul lucrărilor au apărut o serie de probleme. Acesta va permite dezvoltarea zonei atât din punct de vedere economic, cât şi imobiliar.
În curând, doljenii se vor putea bucura de investiţia de 20,5 milioane de euro (din care 17,142 milioane de euro finanţare nerambursabilă şi contribuţia Consiliului Judeţean Dolj), făcută în „Reabilitarea şi Modernizarea DJ 606, Craiova (DN 65) - limita judeţului Mehedinţi". „În acest moment, este drumul cu cea mai mare implicare - aproape 50 km -, pe care-l construim pe fonduri europene. Lucrările sunt realizate de patru firme - Erpia, SCT Bucureşti, Colas Drumuri, Domarcons -, majoritatea din Craiova, care s-au unit şi au
creat peste 200 de locuri de muncă. Pe lângă reabilitarea şi modernizarea a 49,546 km de drum judeţean, se realizează accesul la 1.150 de locuinţe, se fac nouă parcări în localităţi şi multe alte lucruri (inclusiv realizarea de trotuare noi)", a declarat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj. Drumul DJ 606 străbate şase localităţi importante: Breasta, Predeşti, Sopot, Brabova, Seaca de Pădure, Carpen. „Nu ne-am dus către o localitate de o anumită coloratură politică. Pe acest drum sunt primari şi de la PDL, şi de la PNL, şi de la PSD. Ne interesează să scoatem zona aceasta la lumină", a subliniat Prioteasa.
Lucrări suplimentare
Pe parcursul lucrărilor, au apărut o serie de probleme. Când constructorul a început să frezeze stratul de uzură existent şi să ia primii centimetri de asfalt, s-a constatat că stratul-suport al drumului era într-o stare avansată de degradare, ceea ce a impus realizarea unor lucrări suplimentare. Astfel, s-au făcut demersurile necesare pentru a fi aprobată o sumă suplimentară de finanţare. Pe parcursul lucrărilor a apărut altă situaţie specială - în perioada martie - mai 2010, pe un sector de drum de 191 de metri liniari în zona Carpen, în urma topirii bruşte a zăpezii şi din cauza ploilor abundente a apărut pericolul de alunecare a terasamentelor, care necesită, la rândul său, investiţii suplimentare. „Şi vom mai avea o problemă specială. Pe traseul acestui drum se află nouă poduri a căror reabilitare nu a fost cuprinsă în proiect. Vom căuta să obţinem bani cel puţin pentru asfaltarea suprafeţei podului, dar am dori şi o intervenţie amplă, acolo unde se impune, pe care să o suportăm fie din banii din proiect, fie din bani de la CJ", a spus Ion Prioteasa.
„Termenul de finalizare va fi, cel mai probabil, în septembrie“
În prezent, nivelul de realizare a investiţiei este de 60-70%. „Având în vedere cele două probleme - extraproiect referitor la consolidare în zona Carpen şi plasarea separată a podurilor care n-au fost prinse în proiect -, termenul de finalizare va fi, cel mai probabil, în septembrie“, a declarat Lucian Căpitănescu, directorul asociaţiei de firme care au executat lucrările şi directorul general al Erpia. Acesta a explicat că drumul, aşa cum este realizat din punct de vedere tehnic, se ridică la nivelul unui drum naţional, care va avea o durată de viaţă de 25 de ani.
Impact deosebit asupra zonei
Pe lângă faptul că va rezolva o serie de probleme, finalizarea acestui drum ar putea atrage dezvoltarea zonei. „Oamenii încep să-şi pună mai mult în valoare proprietăţile. Probabil că nivelul terenurilor se va ridica şi această creştere va fi în beneficiul oamenilor din zonă. Ceea ce am reuşit prin acest proiect a fost o idee mai veche a noastră, şi anume de a face trotuare în localităţile pe care le traversează drumul. În Predeşti, de exemplu, avem cca. 3,3 km de trotuare şi oamenii vor putea merge în condiţii civilizate“, a precizat Prioteasa. Primele semne ale schimbării au şi apărut - mulţi dintre locuitorii din zona respectivă şi-au înlocuit maşinile vechi cu unele mai moderne, pentru „că nu mai sunt nevoiţi să le repare aşa des“. În plus, reabilitarea drumului le va permite să facă naveta mult mai uşor. Această investiţie ar putea atrage şi altele. „Sperăm ca toţi investitorii care sunt interesaţi de terenurile comunei Predeşti să vină aici sau cei care s-au retras la Craiova să vină să-şi pună în valoare casele“, a precizat Şerban Florian, primarul comunei Predeşti.
De altfel, unii oameni de afaceri au observat deja impactul pozitiv al drumului asupra zonei. „Sunt proprietarul unei case în Brabova şi am şi nişte afaceri în zonă - am terenuri agricole, livezi cu pruni, foarte multe oi -, iar drumul ăsta e o minunăţie. Până acum, am stricat zece maşini într-un an. Acum e o grozăvie. Se merge mai bine decât pe autostradă. Pentru noi, investitorii, este extraordinar. Abia acum se poate deschide puţin zona, care este săracă. Poţi să vii cu utilaje, combine“, a explicat Simion Nicolae.
In Serbia se poate intra deja doar cu CI.
Desigur, după mintea lui Bereceanu, ăia ar fi trebuit să-şi ia vignetă pe un an, ca să contribuie şi ei la formidabila dezvoltare a infrastructurii rutiere din România.
Mie mi se pare că au făcut cel mai logic şi de bun-simţ lucru cu putinţă: la venire şi-au cumpărat vignetă pentru o zi, deşi nu au beneficiat de autostrăzile lui Berceanu, apoi au parcat pe străzi interioare din Bucureşti, deci nu pe drumuri naţionale, iar la plecare şi-au cumpărat iarăşi vignetă, conform legii. Cât despre referirea la concertele din „orice ţară”, tare aş vrea să ştiu de când a devenit Berceanu atât de expert şi în acest domeniu.
Pe de altă parte, acte de corupţie precum cele ale angajaţilor CNADNR de la Nădlac se întâmplă deoarece în ţara asta nu există decât cel mult răspundere administrativă, nu şi penală. Îl anunţ pe domnul Berceanu că nu era suficient să-i dea afară pe ăia, ci ar fi fost normal, atât ca ministru care răcneşte că trebuie să stârpim corupţia, cât şi ca angajator, să depună şi o plângere penală pentru solicitare şi primire de foloase necuvenite.
Sigur, dacă în ţara asta ar exista şi un Parchet, probabil că s-ar sesiza din oficiu.
sursaŞoferii de TIR nu mai pot circula pe drumurile naţionale aglomerate în weekend. Zeci de şoferi de TIR-uri au oprit astăzi în parcarea de la ieşirea din Arad spre Deva pentru a staţiona pe timpul weekendului.
Pentru a fluidiza traficul pe perioada sezonului estival, poliţiştii de la Rutieră au hotărât să interzică, la sfârşit de săptămână, accesul TIR-urilor pe toate drumurile naţionale aglomerate. Restricţiile de circulaţie se impun pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, până în 15 septembrie.
În judeţul Arad, restricţii de circulaţie vor fi introduse pe DN7, sectorul Ilia - Arad, sâmbăta şi duminica, în intervalul orar 6.00-22.00. „Traficul de tranzit din Arad are valori extrem de mari. De exemplu, la mijlocul lunii mai, pe DN7, la intrarea în Arad dinspre Vladimirescu au tranzitat 22.000 de autovehicule în 24 de ore. Din experienţa noastră, vara, în perioada concediilor, traficul de tranzit se dublează”, a declarat Teodor Tudur, reprezentantul Poliţiei Rutiere în comisia locală de sistematizare a circulaţiei.
Originally Posted by nenea_hartia View Post
Desigur, după mintea lui Bereceanu, ăia ar fi trebuit să-şi ia vignetă pe un an, ca să contribuie şi ei la formidabila dezvoltare a infrastructurii rutiere din România.
Mie mi se pare că au făcut cel mai logic şi de bun-simţ lucru cu putinţă: la venire şi-au cumpărat vignetă pentru o zi, deşi nu au beneficiat de autostrăzile lui Berceanu, apoi au parcat pe străzi interioare din Bucureşti, deci nu pe drumuri naţionale, iar la plecare şi-au cumpărat iarăşi vignetă, conform legii. Cât despre referirea la concertele din „orice ţară”, tare aş vrea să ştiu de când a devenit Berceanu atât de expert şi în acest domeniu.
Pe de altă parte, acte de corupţie precum cele ale angajaţilor CNADNR de la Nădlac se întâmplă deoarece în ţara asta nu există decât cel mult răspundere administrativă, nu şi penală. Îl anunţ pe domnul Berceanu că nu era suficient să-i dea afară pe ăia, ci ar fi fost normal, atât ca ministru care răcneşte că trebuie să stârpim corupţia, cât şi ca angajator, să depună şi o plângere penală pentru solicitare şi primire de foloase necuvenite.
Sigur, dacă în ţara asta ar exista şi un Parchet, probabil că s-ar sesiza din oficiu.
Ader 100% la aceeasi idee. Daca exista vigneta de o zi si calatoresc numai o zi pe DN care ar fi logica pt. care sa-mi iau pe mai multe zile? A, da, am uitat, suntem in Romania, aici logica nu functioneaza la autoritatile statului.Mi-ai luat cuvintele din gura (adica de pe tastatura)
Most, podul suspendat de la PF2 e limitat la turisme si la un singur sens. E frumos dar cam degeaba.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Portile_de_Fier_IIMH.JPG
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Portile_de_Fier_IIMH_(4).JPG
tot pe baraje se va trece, cand se va trece. Cat despre calea ferata, sa nu mai visam cu ochii deschisi, trebuie construiti zeci de km de cale electrificata si la noi si la sarbi (unde mai e si un teren dificil)...
Cat despre drumul spre Ostrovul Mare...atat timp cat nu e deschis punctul de frontiera, va ramane un drum judetean, cu nimic mai breaz decat DJ din Viseu pentru care s-a construit centura aia inutila.
Depinde de unde vin si unde merg cei din Drobeta sau care ajung in Drobeta. Poti sa observi ca dupa ce treci PF I, nu ai decat doua optiuni, ambele pe langa Dunare. Daca as locui in Drobeta si as vrea sa merg spre Grecia, de exemplu, as merge spre PF II spre Negotin - Zajecar si nu spre PF I, ca sa am de unde sa vin. Sau, daca as veni dinspre Simeria - Petrosani (un bazin destul de mare), mi-ar conveni drumul prin Motru - Strehaia - Vanju Mare - PF II. Si eu, din Craiova, am mai multe motive sa merg pe un Dj606 modernizat decat spre Calafat. Sigur, doar daca nu ma intereseaza anumite trasee care trec prin Bulgaria, spre Sofia, Varna sau Istanbul.Odata facut podul de la Calafat...trecerea rutiera de la PF2 si in eventualitatea deschiderii frontierei va avea o importanta minora, cei din Drobeta vor iesi pe la PF1 in Serbia, cei din Craiova vor ajunge in Serbia prin Bulgaria, pe la Vidin, de unde se urca rapid pe autostrada. Eu presupun ca sarbii au evaluat potentialul PF2 de a atrage trafic din Craiova-Bucuresti in perspectiva podului de la Vidin si au decis ca nu merita inestitii in vamesi si infrastructura, cand or intra in Schengen si ei, poate se face ceva.
Din pacate, trecerile Calafat-Vidin, odata realizate, toate investitiile noastre in infra de la PF2 vor fi fost cam lux, inclusiv refacerea acestui DJ intre Craiova si Ostrovul Mare.
Viitoarea centură a Sibiului ar putea rămâne la stadiul de şantier, după opt ani de lucrări. Autorităţile riscă să returneze o parte din banii europeni.
Motivul: neefectuarea lucrărilor suplimentare la tronsonul întâi, lung de 14,8 km, lucrări în valoare de 3 milioane de euro.
După ce, în 2007, actualul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, a reziliat contractul cu foştii constructori de la Todini, porţiunile executate, dar nefinalizate sau conservate, s-au prăbuşit efectiv din cauza condiţiilor meteo şi a faptului că şantierul a fost închis.
Şatierul bate pasul pe loc
Lucrările la centură au fost reluate în toamna anului 2008 de consorţiul Max Boegl şi Geiger, desemnat în urma unei licitaţii, însă în caietul de sarcini nu se făcea nicio referire la lucrările de reabilitare a tronsonului construit de Todini.
Mai mult, deşi în ultimele şase luni au existat numeroase discuţii între oficialii de la Transporturi şi constructor, nu s-a ajuns la niciun acord privind lucrările de reparare, ce ar dura aproximativ cinci luni.
Referitor la motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie, oficialii statului susţin că vinovat e constructorul deoarece a venit târziu cu un proiect acceptabil.
"Acest proiect trebuie aprobat şi de un consiliul tehnic din care fac parte experţi. Sper ca în următoarele două săptămâni să fie semnat acest act adiţional, ştiu că s-a discutat şi zilele trecute. Într-adevăr, termenul e foarte strâns", ne-a declarat Adrian Ionescu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Dorina Tiron, CNADNR: "Credeţi că eu ştiu tot?"
Directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Dorina Tiron, s-a ferit să comenteze situaţia.
"Sunt 1.000 de acte adiţionale pe care trebuie să le semnez, credeţi că eu ştiu tot? Când o să-l am în faţă, o să văd ce e de făcut. Acum, nu ştiu despre ce e vorba, întreabă-mă în scris", ne-a răspuns Dorina Tiron.
Dacă cele două părţi nu ajung la înţelegere cât mai repede, centura nu va fi finalizată până la sfârşitul anului, iar statul român riscă să fie nevoit să returneze fondurile necheltuite din finanţarea ISPA, care asigură 75% din valoarea totală a lucrărilor (aproximativ 60 de milioane de euro). Asta pentru că programul ISPA se încheie în luna decembrie.
sursaÎntr-un an şi aproape jumătate din cei doi puşi la dispoziţie pentru reabilitarea DN79, constructorul a realizat nici 2%.
Încă o dovadă că nici o lucrare nu merge aşa cum e planificată (conform contractului) ne-a fost oferită la finele săptămânii trecute chiar de cei care o au în grijă.
Reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri si Poduri Timişoara ne-au înmânat, la momentul vizitei ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, o mapă referitoare la stadiul derulării contractelor pe autostrăzi şi reabilitări de drumuri naţionale de pe raza judeţelor Arad şi Timişoara. Aici am putut afla, printre altele, că drumul naţional Arad-Zerind, tronson care se reabilitează cu finanţarea BEI şi de la Guvernul României, se află în lucru de prin martie anul trecut, dar, de atunci şi până acum, din lucrarea în cauză s-a realizat doar 1,36%.
Firma Astaldi, aceeaşi care are alte contracte cu Ministerul Transporturilor pentru reabilitari de drumuri, contracte care îşi trec în dreptul lor întârzieri de luni de zile, a reuşit să execute până acum doar lucrări de reabilitare de poduri şi podeţe, lucrări de menţinere a părţii carosabile în condiţii optime pentru participanţii la trafic (reparaţii curente) şi câteva lucrări de înlocuire a structurii rutiere.
Adică, conform drumarilor, 1,36% din lucrare. Contractul semnat între părţi prevede finalizarea tuturor lucrărilor la data de 11 martie 2011, dar, după un an şi aproape jumătate din cei doi puşi la dispoziţie prin acte, nu s-a realizat, în fapt, nimic. Oficialii ministerului nu au făcut însă, în vizita lor arădeană, nici o referire la acest contract, cu toate că la acel moment s-a discutat mult despre lucrări în întârziere şi posibile rezilieri de contracte.