SkyscraperCity Forum banner
1 - 20 of 113 Posts

·
Rise and Shine
Joined
·
7,670 Posts
Discussion Starter · #1 ·
Propun sa continuam aici discutiile ce tin de aceasta regiune. :)

[...]

Adevarul e ca in regiunea SE Constanta nu prea are sanse, pentru ca la momentul deciziei nu se va face comparatia Constanta vs Galati sau Constanta vs Braila, ci Constanta vs Galati+Braila. Daca mai puneti la asta si relatiile destul de incordate pe directia PSD Constanta - Ponta, sansele sunt chiar minime. In schimb, pare ca relatiile cu Dragnea sunt ceva mai bune... cu putin noroc si suficient lobby am putea obtine o regiune Dobrogea, ceea ce din punctul meu de vedere ar fi mai bine decat Constanta - centrul regiunii SE. Pamantul dintre Dunare si Mare a fost o regiune distincta cel putin de pe vremea lui Strabon. Ar fi pacat sa-si piarda identitatea acum.
 

·
Registered
Joined
·
380 Posts
Galaţi, regională pentru ANAF, Constanţa pentru Antifraudă

* Brăila nici măcar n-a fost în cărţi pentru stabilirea sediului regional al Agenţiei de Administrare Fiscală şi nici pentru viitoarea structură Antifraudă * Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Brăila se va desfiinţa, în loc rămânând o structură fără personalitate juridică: Administraţia Finanţelor Publice a Judeţului Brăila * şeful acestei structuri va fi cel mai probabil Ilie Decă * Mihaela Marcu este în cărţi pentru un post de director la regionala fiscală de la Galaţi


Aşa cum era de aşteptat, Brăila a pierdut în faţa Galaţiului bătălia pentru stabilirea sediului regional al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Mai mult, Brăila a pierdut şi în negocierile privind stabilirea sediului regional pentru viitoarea structură Antifraudă, Constanţa fiind învingătoare.

Guvernul a aprobat, zilele trecute, ordonanţa prin care anunţă oraşele unde îşi vor avea sediile direcţiile regionale ale finanţelor publice, plus lista oraşelor care vor găzdui sediile regionale ale viitoarei structuri Antifraudă.
[...]

Sediul regional Antifraudă va fi la Constanţa

În ce priveşte sediile regionale ale viitoarei structuri antifraudă, lista include oraşele Suceava, Constanţa, Alexandria, Târgu-Jiu, Deva, Oradea, Sibiu şi Bucureşti.

"Sediile structurilor regionale antifraudă au fost stabilite în localităţi din zone care prezintă riscuri ridicate de evaziune fiscală sau în zone limitrofe frontierelor", se arată în acelaşi comunicat.

Legat de realocarea resurselor umane, ANAF a explicat că modelul de organizare creat permite redistribuirea personalului între diversele structuri de administrare fiscală şi vamală, pentru completarea posturilor în domeniile deficitare (control, tehnologia informaţiei, juridic, birourile vamale de frontieră externă în UE). În plus, salariaţii agenţiei vor putea să se înscrie la concursurile ce vor fi organizate pentru ocuparea posturilor în cadrul viitoarei structuri antifraudă. "Aceasta din urmă va beneficia, prin realocarea posturilor, de resurse umane suficiente şi foarte atent selectate pe criterii de profesionalism şi integritate, în aşa fel încât să înregistreze rezultate bune în prevenirea şi combaterea evaziunii şi a fraudei fiscale şi vamale, cu consecinţe asupra suplimentării veniturilor colectate la bugetul de stat", se mai arată în comunicatul ANAF.
Sursa : ObiectivBR.ro

Asta e strategia lu' Dragnea cu impartirea "capitalei" intre mai multe orase ?
 

·
Rise and Shine
Joined
·
7,670 Posts
Discussion Starter · #3 ·
Asta e strategia lu' Dragnea cu impartirea "capitalei" intre mai multe orase?
Nu stiu ce gandeste Dragnea (nimeni nu stie, nici macar el :lol:) dar nu pot fi mai multe capitale intr-o regiune, asa cum a declarat prin presa.

Probabil imparte institutiile in functie de pozitionarea geografica, dar tot trebuie sa desemneze o capitala a regiunii. Daca a stabilit sediul Directiei Generale a Finantelor Publice la Galati si Directia Antifrauda la Constanta si vor fi altele (Casa Regionala de Pensii, Casa Regionala de Asigurari de Sanatate, Agentia Regionala Pentru Ocuparea Fortei de Munca, Regionala MAI, Regionala CFR, DSP, ITM, Inspectia Tehnica in Constructii, Inspectoratul Scolar Regional , Autoritatea Portuara, Administratia Canalelor Navigabile, Protectia Consumatorului, Protectia Mediului si alte institutii si autoritati ce tin de transport, educatie, cultura, turism, fonduri europene samd ) probabil impartite in toate orasele din regiune, banuiesc ca va da Cezarului ce e al Cezarului, va stabili capitala la Constanta. ;)

Evident ca nu pot fi toate institutiile si autoritatile din regiune la Constanta (in caz ca va fi pastrata regiunea S-E cu: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea si Vrancea) pentru a nu se crea un centru de putere reprezentat prin centralizare, o putere decizionala absoluta, cum este in prezent, dar nici nu poate neglija dreptul cuvenit al Constantei de a fi capitala de regiune, trebuie sa existe o logica care sa cuprinda toata tara intr-un mod unitar, nu pot fi discrepante de ordin strict politic pentru ca asta ar duce la proteste si resentimente intre cetatenii regiunii pe termen lung, cine isi asuma asa ceva este complet iresponsabil si idiot, ca sa folosesc un termen usor de digerat. :sly:
 

·
Rise and Shine
Joined
·
7,670 Posts
Discussion Starter · #4 ·
Noua structură a Finanţelor Publice în regiunea de Sud-Est

Începând cu data de 1 august 2013, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa şi Direcţia Regională Vamală Constanţa au fost desfiinţate. Cu aceeaşi dată, prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.104/1.08.12013, a fost înfiinţată Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, care are 42 de unităţi teritoriale în subordine.

[...]

După cum rezultă din organigramă, comercianţii din judeţul Constanţa vor fi nevoiţi să bată drumul până la Galaţi pentru a obţine codul numeric pentru casele de marcat fiscale. Dacă nu vor fi de-legate atribuţiuni pe această linie, în teritoriu, activitatea de pe litoral e în pericol să se blocheze. La începutul sezonului estival, în staţiunile de la malul mării, îşi deschid activitatea câteva sute de agenţi economici, care au nevoie, peste noapte, de numere pentru casele de marcat.
Se constată că serviciul de verificare a achiziţiilor publice se găseşte doar în componenţa regio-nalei, ceea ce înseamnă că, pe viitor, autorităţile locale din judeţul Constanţa vor trebui să meargă cu dosarele de achiziţii publice la Galaţi, pentru verificări şi avize.
Cuget Liber
 

·
Rise and Shine
Joined
·
7,670 Posts
Discussion Starter · #5 ·
Constanţa devine Serviciu Regional de Ambulanţă Sud-Est

[...]

"Se înfiinţează Serviciul Regional de Ambulanţa Sud-Est, denumit în continuare Serviciul Regional de Ambulanta Sud-Est, prin reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Constanţa, şi desfiinţarea Serviciilor judeţene de ambulanţă Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea şi Tulcea. Serviciul Regional de Ambulanţă Sud-Est este instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu sediul în municipiul Constanţa, strada Bravilor nr.1 şi acordă asistenţă medicală de urgenţă, transport sanitar asistat, consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat pacienţilor din regiunea Sud Est", se arată în documentul postat joi, 22 august a.c., pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

[...]
Replica
 

·
Registered
Joined
·
380 Posts
^^

Mulţumim USL! Brăila a mai pierdut o redută în Războiul Regionalizării

Ambulanţa brăileană se subordonează Constanţei

Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Brăila va intra în subordinea Serviciului Regional de Ambulanţă Sud Est, care urmează să fie înfiinţat, potrivit unui proiect de HG * noua structură va avea sediul central la Constanţa * SAJ Brăila îşi va pierde personalitatea juridică şi, în urma acestui lucru, parte din angajaţi vor fi concediaţi.

Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Brăila va fi reorganizat, urmând să intre în subordinea Serviciului Regional de Ambulanţă Sud Est, ce va fi înfiinţat, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii (MS). Noua structură va avea sediul central la Constanţa.

De altfel, toate cele 40 de servicii judeţene de ambulanţă vor fi reorganizate în şapte servicii regionale, după modelul pilot realizat în 2009, prin comasarea Salvării Bucureşti cu cea din Ilfov. Proiectul de HG prevede înfiinţarea serviciilor regionale de ambulanţă Nord Vest, Centru, Vest, Sud Vest, Sud, Sud Est, Nord Est, la care se adaugă Bucureşti-Ilfov, prin reorganizarea unor ambulanţe judeţene şi desfiinţarea altora. "Lumea trebuie să ştie că Serviciul de Ambulanţă Brăila va lucra în continuare, nu se desfiinţează, doar îşi pierde personalitatea juridică. Dispeceratul va exista în continuare, serviciul 112 lucrează la fel, noi vom va face toate eforturile, ca şi până acum, să răspundem solicitărilor. Personalul operativ va rămâne acelaşi, însă prin pierderea personalităţii juridice, personalul administrativ va fi redus. Proiectul vizează îmbunătăţirea problemelor de intervenţie şi de promptitudine, rămâne de văzut dacă măsura va avea efectul propus", ne-a declarat dr. Viorica Uscatu, manager SAJ Brăila.[...]
Sursa :ObiectivBR.ro

Bun ! Si cu asta ce-am facut? ? :)
 

·
Rise and Shine
Joined
·
7,670 Posts
Discussion Starter · #7 ·
Finanţiştii din Constanţa sunt în examen la Galaţi

Astăzi, la Galaţi se desfăşoară examenul scris pentru ocuparea celor 129 posturi vacante din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Constanţa şi structurilor sale. Testarea începe la ora 10. Pe 28 august, cei declaraţi admişi la proba scrisă vor participa la interviu.
Cuget Liber

Multi dintre cei de la Constanta care au primit preaviz au optat pentru un post la Galati, acolo existand mai multe posturi vacante. Acestia isi vor desfasuta activitatea la Constanta dar vor figura in Organigrama la Galati, ca angajati ai directiei fiscale Galati. :nuts:

Logica de bazar, ne scarpinam cu mana stanga la urechea dreapta, ca la prosti. Cine a gandit aceasta reorganizare este un geniu in viata. :bash:
 

·
Rise and Shine
Joined
·
7,670 Posts
Discussion Starter · #8 ·
Dragnea, despre descentralizarea porturilor: Terenul - în proprietatea CL, utilajele - în administrare

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, luni, după ce a prezentat proiectul descentralizării parlamentarilor USL, că în ceea ce priveşte descentralizarea porturilor s-a convenit, ca regulă, ca terenurile pe care sunt amplasate să treacă în proprietatea CL, iar utilajele în administrarea CL.

"Ceea ce am convenit noi este ca terenul efectiv pe care sunt amplasate porturile, care acum este în domeniul public al statului, să treacă în proprietatea CL, ca regulă, iar instalaţiile, echipamentele, utillajele care sunt într-un port şi care acum sunt în patrimoniul unor societăţi comerciale, respectiv administraţiile porturilor, să fie date în administrare, deocamdată, urmând să vedem dacă există o procedură legală prin care şi acestea să fie trecute în proprietatea CL. Deci terenul să treacă în proprietatea CL, iar instalaţiile şi utilajele în administrare", a spus Dragnea.

El a precizat că pot exista şi excepţii de la regulă, urmând să aibă loc, în acest sens, discuţii cu fiecare judeţ în parte.

"Vom discuta cu fiecare judeţ în parte. Regula, principiul pe care l-am urmărit în tot acest proces de descentralizare este ca orice activ să fie trecut în proprietatea localităţilor, nu a judeţului. Iar acolo unde e o localitate care nu doreşte să primească în proprietate sau consideră că ar fi mai bine la CJ, să treacă la CJ. Deci regula este asta şi pot apărea excepţii, pentru că sunt câteva porturi în localităţi foarte mici", a mai spus Dragnea.

[...]
Mediafax
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Drumul expres Focşani-Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa, în linie dreaptă/ Cinci judeţe şi-au dat mâna pentru dezvoltare

* Proiectul drumului expres care leagă Moldova de litoralul Mării Negre, iniţiat de Consiliul Judeţului Tulcea, este susţinut şi de judeţele Vrancea, Galaţi, Brăila şi Constanţa * Nicolae Bacalbaşa: „Orice investiţie este binevenită”

Cu deschidere către porturi şi coridoare rutiere europene
În nota de fundamentare, conducerea Consiliului Judeţului Tulcea a mai precizat, printre altele, că realizarea drumului expres Focşani-Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa este importantă atât pentru traficul de mărfuri şi de persoane, dar, mai ales, pentru porturile maritime din ţara noastră şi a militat pentru conectarea la Coridorul IX Pan-European şi Autostrada A2. „O investiţie în drumul expres Focşani – Constanţa ar conferi o mai mare importanţă porturilor maritime Constanţa, Brăila, Galaţi şi Tulcea, dar şi noului punct de trecere vamală Isaccea-Orlovka (România- Ucraina), care poate face legătura cu transportul mărfurilor şi persoanelor din regiunea Odessa. Conform ultimelor informaţii, RO-RO-ul de la Isaccea ar putea fi realizat în perioada imediat următoare. În acest sens, este prioritar ca această regiune să fie conectată la două coridoare de transport rutier, Coridorul 9 Pan-European şi Autostrada A2, prin realizarea drumului expres Focşani- Tulcea -Constanţa, asigurându-se, astfel, accesul rapid la obiectivele turistice şi economice ale regiunii şi deschizând, totodată, drumul către Sudul Europei şi Asia, respectiv Bulgaria, Turcia, Grecia, precum şi către Europa de Nord-Est, respectiv Ucraina, Moldova, Rusia, Bielorusia“, se arată în adresa CJ Tulcea, conform informaţiilor furnizate de Biroul de presă al instituţiei publice.
„Vă rugăm să consideraţi instituţiile Consiliului Judeţean Tulcea, Consiliului Judeţean Vrancea, Consiliului Judeţean Brăila, Consiliului Judeţean Galaţi şi a Consiliului Judeţean Constanţa semnatari ai acestui document de intenţie, drept parteneri credibili care pot să susţină instituţional orice demers făcut de către dumneavoastră în scopul realizării acestui deziderat extrem de important pentru întreaga regiune“, a precizat Horia Teodorescu.




via | viața-liberă.ro
 

·
Rise and Shine
Joined
·
7,670 Posts
Discussion Starter · #13 ·
Banuiesc ca inca nu se cunoaste valoarea acestui proiect. Pana va fi introdus in strategia de dezvoltare a cailor rutiere si pana va fi aprobata finantarea de catre Guvern mai dureaza, asta daca se face cu bani de la buget. Cel mai bine ar fi sa se contracteze un imprumut de la BERD, cu garantie guvernamentala, judetele Tulcea, Vrancea, Braila, Galati si Constanta, impreuna cu Min. Transporturilor sa aiba cota parte la plata ratelor.
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Drumul expres Brăila-Galaţi zace tot în sertare, de mai bine de cinci ani

* Mega-proiectul, estimat la 140 de milioane de euro, este blocat din lipsă de bani, de mai bine de cinci ani * Reprezentanţii CNADNR ne-au declarat, în exclusivitate, că lucrările la drumul expres Brăila-Galaţi vor fi demarate doar atunci când va fi identificată o sursă de finanţare * Investitorii nu vor putea fi atraşi, însă, cu făgăduieli

Din anul 2008, atunci când a fost întocmit studiul de fezabilitate pentru drumul expres Brăila - Galaţi, iar Executivul de la acea vreme a aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului, prin Hotărârea de Guvern nr. 1145, gălăţenii şi brăilenii s-au ales doar cu promisiuni. Proiectul se află şi astăzi în acelaşi stadiu şi este puţin probabil ca lucrările de construire a drumului expres să fie demarate în viitorul apropiat.
Un obiectiv major, dar lipsit de susţinere
Deşi proiectul este inclus în Strategia de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier din România, iar primii paşi pentru realizarea drumului expres Brăila-Galaţi au fost făcuţi în urmă cu cinci ani de zile, nu a fost identificată, nici până acum, o sursă de finanţare pentru implementarea proiectului, conform CNADNR. Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ne-au declarat că realizarea drumului expres este cuprinsă la capitolul „Proiecte fără finanţare pentru execuţia lucrărilor”, iar „primul pas în demararea construcţiei acestui obiectiv este identificare sursei de finanţare”. „Imediat ce acest lucru va fi realizat, CNADNR S.A. va demara procedurile de achiziţie publică în vederea încheierii contractelor de lucrări şi servicii necesare construirii acestui obiectiv de infrastructură rutieră”, ne-au declarat reprezentanţii CNADNR.
O investiţie de peste 650 de milioane de lei
Conform CNADNR, drumul expres Brăila-Galaţi va avea o lungime de 12,28 de kilometri, iar pentru realizarea obiectivului de o importanţă majoră pentru Galaţi şi Brăila, din punct de vedere al dezvoltării economice şi nu numai, este necesară o sumă de peste 650 de milioane de lei. Conform Hotărârii de Guvern nr. 1145/18.09.2008, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei, construirea drumului expres Brăila-Galaţi este strâns legată şi de cea a podului peste Dunăre, proiect susţinut, cel puţin la nivel declarativ, şi de actualul Guvern al României.
„CNADNR urmăreşte construcţia unei legături rutiere rapide (drum expres) sud-nord, între Brăila şi Galaţi, facilitând traficul dintre cele două oraşe şi scurtând totodată distanţa de parcurs. În “Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean Brăila - Galaţi – Tulcea” sunt specificate axele de circulaţie cu impact asupra dezvoltării spaţiale în zonă, odată cu apariţia Podului peste Dunăre la Brăila. Pe direcţia sud-nord, Drumul Naţional 21, legătura între Autostrada A2 şi Brăila, precum şi Centura Ocolitoare Vest Brăila se vor lărgi la profil de drum expres sau drum cu patru benzi de circulaţie. Pe direcţia est-vest, pe partea de nord a municipiului Brăila, odată cu apariţia podului peste Dunăre, apare necesitatea lărgirii la profil de drum expres sau drum cu patru benzi de circulaţie, atât Drumul Naţional 22 (Tulcea-Măcin-Varianta Ocolitoare Vest Brăila), cât şi Drumul Naţional 23 spre Râmnicu Sărat. Drumul Expres Brăila – Galaţi va funcţiona ca un tronson care să permită legătura între axele de circulaţie mai sus menţionate şi municipiul Galaţi. De asemenea Drumul Expres Brăila – Galaţi a fost proiectat astfel încât să lase perspectiva dezvoltării spre nord a traseului sau legăturii cu Drumul Naţional 2B spre Reni (punct de frontieră cu Ucraina), pe partea de vest a municipiului Galaţi şi a Combinatului Siderurgic. În stabilirea traseului optim al Drumului Expres Brăila-Galaţi a fost luată în calcul şi perspectiva dezvoltării zonei aflate între municipiile Brăila şi Galaţi şi drumurile naţionale 2B şi 22B, zona pentru care Consiliul Judeţean Brăila a realizat un Studiu de Urbanism în anul 2007. În acest studiu există un culoar aferent unei legături de transport (electric) uşor de suprafaţă care să facă legătura între municipiile Brăila şi Galaţi, culoar utilizat şi pentru realizarea Drumului Expres Brăila-Galaţi”, se arată în hotărârea Guvernului.
Conform notei de fundamentare a HG nr.1145/18.09.2008, potrivit recensământului de trafic din anul 2005, volumul de trafic de pe DN2B între Brăila şi Galaţi, este peste media naţională, capacitatea de circulaţie a actualului drum cu două benzi fiind deja depăşită. „Prin realizarea proiectului se va crea o nouă legătură rutieră, care va facilita traficul între municipiile Brăila şi Galaţi precum şi traficul de tranzit, asigurând creşterea vitezei de circulaţie, a capacităţii de trafic, o îmbunătăţire a siguranţei şi a confortului în trafic”, se arată în fundamentarea proiectului.

„Drumul expres rămâne o prioritate”
Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţului Brăila, ne-a declarat că drumul expres Brăila-Galaţi rămâne o prioritate, însă, la acest moment, proiectul podului peste Dunăre de la Brăila îl preocupă mai mult. „Am discutat cu domnul ministru Dan Şova despre aceste proiecte, în special cel al podului peste Dunăre, atunci când am participat la Consiliul Naţional al partidului. Avem susţinere şi sper să fie demarată cât mai repede această construcţie”, ne-a declarat şeful CJ Brăila.
via viața-liberă.ro
 

·
Rise and Shine
Joined
·
7,670 Posts
Discussion Starter · #15 ·
Plan faraonic: tunel pe sub Dunăre între Galaţi şi Tulcea de 400 de milioane de euro

Consilierii locali din Galaţi au votat alocarea a 10 milioane de euro din bugetul municipiului, în 2014, pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui tunel sub Dunăre, care să lege Tulcea de Galaţi

Primarul oraşului Galaţi, Marius Stan (PNL), a lansat prima dată teoria realizării unui tunel pe sub Dunăre în luna mai, după ce a participat la un congres în străinătate, unde spune că i-a venit ideea. Tunelul ar urma să facă legătura între Tulcea şi Galaţi, evitându-se, în acest fel, ocolirea zonei şi plătirea taxei pentru bacul care funcţionează în prezent. La şedinţa de Consiliu local de miercuri, subiectul a revenit în actualitate, atunci când s-a votat alocarea a 10 milioane de euro, pentru realizarea în 2014 a unui studiu de fezabilitate, premergător demarării investiţiei.


[...]
Adevarul

Ca sa avem ce visa de sarbatori. :lol:
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Unul „hăis”, altul „cea”/ Tunel la Galaţi, pod peste Dunăre la Brăila

* Premierul Victor Ponta a reiterat că susţine proiectul autorităţilor brăilene privind construirea podului peste Dunăre * Nicolae Moga, vicepreşedintele Senatului, a afirmat că statul poartă negocieri cu chinezii pentru realizarea obiectivului
Prim-ministrul Victor Ponta a declarat, încă o dată, luni, în cadrul Biroului Permanent Naţional al PSD, că susţine proiectul brăilenilor privind construirea podului Brăila-Tulcea, precizând că acesta reprezintă unul dintre obiectivele majore ale Guvernului, în segmentul de infrastructură, după realizarea autostrăzilor Comarnic-Braşov şi Piteşti-Craiova. „Pregătim şi sesiunea parlamentară în care revotăm toate legile bune pentru România (…) Legea cu condiţiile pentru cumpărarea de terenuri cred că e o lege extrem de importantă şi un lucru foarte important pe care toţi românii îl aşteaptă. Legea cu energia, pentru ca preţul la energie să nu crească, Legea parteriatelor publice-private, pentru că după Comarnic-Braşov - pe care sper să-l semnăm în aprilie - vreau să continuăm proiectul şi cu Piteşţi-Craiova şi podul peste Dunăre de la Brăila-Galaţi şi celelalte proiecte pe care le avem şi pentru care avem nevoie de lege”, a afirmat Victor Ponta.

Conducerea Senatului anunţă negocieri cu chinezii
Şi Nicolae Moga, vicepreşedintele Senatului, a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Constanţa, că autorităţile române poartă, în prezent, negocieri cu cele chineze pentru realizarea unor obiective de investiţii, printre care se numără şi podul Brăila-Tulcea. Potrivit lui Moga, negocierile urmează să se finalizeze în luna mai. „Prin vizita prim-ministrului chinez în România, Constanţa o să beneficieze de nişte contracte foarte importante cu Republica Populară Chineză. Mă refer aici la trenul de mare viteză de la Constanţa- Viena, primul tronson va fi Constanţa-Bucureşti. Vorbesc de Dobrogea, de podul de la Brăila-Tulcea şi mai vorbesc de investiţia foarte mare, în jur de 5 miliarde de euro, realizarea grupurilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Negocierile sunt în derulare, ele se vor termina în luna mai”, a anunţat Nicolae Moga.
Cu ce ne vom alege, în final?

Este una dintre întrebările care îi macină atât pe gălăţeni, cât şi pe brăileni şi tulceni, având în vedere că despre construirea unui pod peste Dunăre se tot vorbeşte de mai bine de 15 ani de zile, după cum au recunoscut chiar şi politicienii cu state vechi. Este drept că pe marginea acestui subiect s-a discutat intens în anii electorali, iar locuitorii de la malul Dunării s-au ales, în schimb, doar cu declaraţii şi promisiuni. Întrebarea este cu atât mai pertinentă cu cât, în prezent, relaţiile dintre Galaţi şi Brăila sunt din nou tensionate, iar primarul Galaţiului, Marius Stan, îşi susţine propriul proiect - subtraversarea Dunării, contestat de Brăila, pentru al cărui studiu de fezabilitate municipalitatea a pus la bătaie nu mai puţin de 10 milioane de euro.
via | Viața Liberă Galați
 

·
Brăileanism
Joined
·
1,523 Posts
Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Brăila-Galaţi nu mai face ocol prin Focşani

Autostrada Bucureşti-Brăila va trece prin Buzău şi va merge direct către Brăila şi Galaţi, fără a trece prin Focşani. Mult discutata problemă a fost tranşată luni la Guvern de către premierul Victor Ponta, care a aprobat un memoriu înaintat de către deputaţii USL de Buzău Marcel Ciolacu (PSD) şi George Scutaru (PNL) şi iscălit de toţi parlamentarii USL de Buzău şi Brăila. Astfel, modificarea impusă proiectului pe ultima sută de metri înainte să fie făcut public de către preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, pesedistul Marian Oprişan, care se spune că a făcut mari presiuni politice asupra Executivului pentru ca autostrada Bucureşti-Ploieşti-Brăila-Galaţi să facă un ocol prin Focşani, a fost anulată printr-un document oficial.

Coaliţie Buzău-Brăila contra Oprişan

Conflictul generat de proiectul de Hotărîre de Guvern a izbucnit la sfîrşitul anului trecut cînd s-a constatat că în ultima clipă şeful CJ Vrancea Marian Oprişan a izbutit să schimbe în ultima clipă traseul autostrăzii care urma a se construi între Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Brăila şi Galaţi, făcînd ca artera care face parte din Coridorul IX- Pan European. S-a vorbit atunci de influenţa foarte puternică pe care Oprişan, ca exponent al baronilor locali o are asupra lui Ponta şi a Executivului. Între timp problema pare să se fi rezolvat, iar acţiunile lui Marian Oprişan au fost contracarate. Din punct de vedere politic, se constată că, în chestiunea regionalizării, Oprişan a reuşit să-i unească pe useliştii din Brăila şi Buzău, împotriva sa.

Ce spune memoriul

Memoriul înaintat de deputaţii USL de Buzău Marcel Ciolacu şi George Scutaru a fost semnat de toţi parlamentarii USL din judeţele Buzău şi Brăila de la PSD, PNL, UNPR şi PC, precum şi de primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, Constantin Boşcodeală pentru Buzău, şi Aurel Simion pentru Brăila, dar şi de preşedinţii de Consilii Judeţene, Cristi Bîgiu (Buzău) şi Gheorghe Bunea Stancu (Brăila). În documentul pus pe masa premierului de consilierul pe probleme de administraţie publică locală, deputatul PSD Marcel Ciolacu, al prim-ministrului, se arată că "în contextul prezentării strategiei de dezvoltare a sistemului de autostrăzi din România, obiectivele Guvernului USL vizează finanţarea anuală, începînd din 2014, a construcţiei de autostrăzi, astfel încît să se recupereze decalajul care ne plasează în rîndul statelor cu cei mai puţini kilometri de autostradă. Prioritizarea acestor investiţii şi fundamentarea lor trebuie să se facă pornind de la realităţile economice, demografice şi strategice. În calitate de reprezentanţi ai judeţelor Buzău, Brăila şi Galaţi vă solicităm să menţineţi ca fiind prioritar proiectul construcţiei autostrăzii ce va conecta conurbaţia Brăila-Galaţi de capitala ţării de Coridorul IX Pan European prin Buzău. Apelul nostru se bazează pe următoarele argumente: costurile conectării "centrului de greutate"al regiunii Sud-Est (conurbaţia Brăila-Galaţi) de capitala ţării prin Buzău vor fi mai reduse, respectînd regula drumului cel mai scurt – drumul cel mai drept; eficienţa investiţiei va fi una crescută, Coridorul IX Pan European (tronson Buzău-Bacău-Suceava) face parte din a doua etapă de dezvoltare a sistemului de autostrăzi cu orizont de finalizare în anul 2022, în timp ce tronsonul ce ar lega municipiul Ploieşti de municipiul Buzău este programat pentru finanţare prioritară din Fonduri de coeziune. Astfel, proiectul ar asigura o primă legătură între porturile de la Dunăre şi autostrada Bucureşti-Ploieşti. Principalii beneficiari ai proiectului ce va include şi Buzăul pe traseul de legătură cu Bucureşti, principalul centru economic şi financiar al ţării, vor fi comunităţile din regiunea Sud-Est. Accesul şi comunicarea rutieră în aceste zone vor fi facilitate, mulţumită unei distanţe mai mici şi unor costuri de transport reduse. Pentru toate aceste considerente, sperăm că apelul nostru făcut în numele comunităţilor şi mediului de afaceri din zonele Buzău, Brăila, Galaţi va reprezenta un argument solid pentru concretizarea proiectului construcţiei autostrăzii ce va conecta conurbaţia Brăila-Galaţi de Coridorul IX Pan European prin Buzău". Pentru Buzău, investiţia înseamnă o oportunitate economică excelentă pentru că o asemenea investiţie înseamnă bani şi locuri de muncă. În plus, buzoienii vor putea ajunge într-un timp rezonabil la Brăila şi Galaţi.

Dosarul a ajuns la cabinetul ministrului Şova

Dosarul aprobat de premierul Ponta a ajuns deja la cabinetul ministrului pentru Marile Proiecte, Dan Şova, care-l va introduce în corpul proiectului de Hotărîre de Guvern care vizează aprobarea strategiei de dezvoltare a reţelei de autostrăzi în perioada 2014-2018. În ceea ce-i priveşte pe buzoieni, potrivit programului prezentat de Executiv într-un comunicat, Buzăul se regăseşte pe harta noilor tronsoane ce vor fi finanţate din bugetul de stat din 2015. Astfel, anual vor fi alocate circa 750 de milioane de euro, din această sursă prioritare urmînd a fi tronsoanele Buzău-Brăila-Galaţi şi Borş-Suplacu de Barcău. De asemenea, autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani se numără printre obiectivele ce vor prinde contur pînă în 2022, pe acelaşi termen fiind incluse tronsoanele Roman-Suceava, Constanţa-Tulcea-Brăila, Braşov-Tîrgu Mureş etc. Promisă buzoienilor de către consilierul premierului, Eugen Teodorovici, devenit între timp senator de Buzău, autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani s-ar putea număra printre primele care vor trece la finanţare. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a publicat deja pe site-ul oficial intenţia de a organiza o licitaţie pentru construirea unor autostrăzi între care se află şi cea care va lega Ploieştiul de Buzău şi de Focşani. Că este un obiectiv pe cale de realizare se deduce şi din faptul că în acest moment se ştie care va fi preţul investiţiei. Astfel, autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani va costa în jur de 1,07 miliarde de euro, după cum reiese din studiul de prefezabilitate.
via| Șansa Buzoiană
 
1 - 20 of 113 Posts
This is an older thread, you may not receive a response, and could be reviving an old thread. Please consider creating a new thread.
Top